20 YEARS OF DIPLOMATIC RELATIONS BETWEEN MOLDOVA AND THE UNITED STATES

The Republic of Moldova and the United States of America mark today 20 years of diplomatic relations. After the dissolution of the Soviet Union in 1991, the Republic of Moldova gained its independence on August 27 the same year. The USA recognized the independence of Moldova on December 25, 1991. The American Government opened an Embassy in Chisinau in March 1992. The Republic of Moldova opened its Embassy to Washington in December 1993.

Five Moldovan Ambassadors served in Washington until now. The current Ambassador to Washington is Igor Munteanu who was appointed in 2010. From the other side, the United States has had eight Ambassadors to Moldova. William H. Moser is the current US Ambassador to Chisinau, appointed in August 2011.

The countries have developed strong political and economic ties during the years. One of the most important economic agreements signed between sides was the $262 million 5-year Millennium Challenge Corporation Compact for economic development and investment projects. The assistance was offered in January 2010.

U.S. Agency for International Development (USAID) was launched in 1992 as an assistance program to support the transition in Moldova. It encourages the societal health and safety, tries to foster democratic processes and helps to restructure and privatize the key industries to strengthen the economic growth.

The United States of America initiated many academic exchange programs. High school and university students, scholars and researchers from Moldova have had the possibility to spend time in the USA in order to taste the American culture. Programs like FLEX, Fulbright, Muskie, UGRAD, Benjamin Franklin, IVLP, and Open World are among those which helped the Moldovans experience the American society. The goals of these programs are to encourage and develop mutual understanding between the United States and Moldova.

Peace Corps program was established in 1993. Ever since, more than 1,080 American volunteers served in Moldova. Currently, there are 120 Americans volunteering in Moldova.

Information centers, American Corners and Alumni Resource Centers were opened throughout Moldova over the past years. The agencies are committed to support the people’s initiatives and projects.

The Republic of Moldova has developed a Partnership for Peace with the American state of North Carolina. The agreement is supposed to facilitate co-operation in realms of civil emergency operations, academic, scientific and cultural exchanges and co-ordination of governmental and non-governmental organizations. Their official partnership was established in April 1999.

The United States of America has invested a lot in Moldova. On the market activate about 200 companies. Some of the major enterprises with American capital are Sun Communications, DAAC Hermes Group, Green Hills, Liar, Horizon Capital and many others. In order to consolidate the investment co-operation policies between the USA and Moldova, the countries established a Joint Economic Task Force in 2003.

Four Moldovan community organizations were founded in the United States of America. They are designed to promote Moldova’s image within the US.

In 20 years of diplomatic relations, the Republic of Moldova and the United States of America have developed strong ties. Lots of official visits were made by statesmen during the years. The most important recent visit to Moldova was the one of U.S. Vice President Joe Biden in March 2011. He addressed the nation with a message of support and friendship from the American people.
By Valeriu Gonta, Moldova.ORG (Moldova)
February 28, 2012

Colocviu International: “Tehnici si materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectura”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Moldova, organizează colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”.
Prelegerile din cadrul colocviului vor dezbate despre bunele practici în domeniul restaurării monumentelor istorice: materiale, tehnici și atitudine. În cadrul evenimentului se va face o exemplificare pe analiza Casei Zemstvei Basarabene – clădire istorică din centrul Chișinăului pe care ICR Chișinău are de gand să o restaureze ca sediu și pentru un Centru Muzeal și Multidisciplinar.
Prin intermediul ICR Chișinău evenimentul beneficiază, alături de reputați specialiști locali, de prezențe notabile din domeniul salvării monumentelor de patrimoniu, fiind anunțată prezența lui David Baxter – director program, Director Programe Europene, IHBC- Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit – Castelul Bánffy din Bonţida, România, Dragoș Marcu – inginer, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București, proiectantul structurii celor mai înalte cladiri în România, Șerban Sturdza – arhitect, vicepreședinte Fundaţia Pro Patrimonio și vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Angelo Roventa – arhitect, autorul celebrului „Cub negru” – clădirea provizorie a Teatrului Național din Iași
Evenimentul va avea loc la pe data de 25 ianuarie 2012 la ora 10.00, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, Chișinău, Bulevardul Dacia Nr. 39, Corpul de studii nr. 9, Aula 212.
Pe data de 26 ianuarie 2012, începând cu ora 11.00, va avea loc analiza obiectivului denumit Casa Zemstvei (Chișinău, strada Sciusev, nr.103), intrarea prin curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Victor Teleucă, un scriitor al viitorului

Ieri, Biblioteca Naţională din capitală a găzduit o suită de manifestaţii consacrate aniversării a 80-a de la naşterea regretatului poet Victor Teleucă.

În cadrul inaugurării expoziţiei „Încercarea de a nu muri” au fost lansate volumele „Mollis Davia”, semnată de autor, şi „În oglinzile lui Victor Teleucă”, scrisă de Theodor Codreanu. Evenimentul marchează şi prezentarea expoziţiei-portret cu genericul „Victor Teleucă” a plasticianului Ion Daghi. La manifestare au participat scriitori, istorici, jurnalişti şi numeroase personalităţi notorii ale vieţii culturale.

Prezent la eveniment, academicianul Mihai Cimpoi a relevat importanţa acestor două cărţi, apreciindu-le utilitatea. În paralel, el a apreciat şi o altă valoroasă lucrare a scriitorului Victor Teleucă. „Unul dintre cele mai importante evenimente a fost, după părerea mea, apariţia în 2003 a poemului dramatic „Decebal”. Întâmplarea a făcut ca acest cutremurător poem să fie pus pe muzică, datorită colaborării cu maestrul Tudor Zgureanu”, a menţionat el.
Scriitorul Spiridon Vangheli a vorbit despre prietenia sa cu regretatul autor, ilustrând câteva crâmpeie din amintirile ce-l leagă şi referindu-se în acelaşi timp la bogăţia literară pe care acesta a lăsat-o. „Victor Teleucă a creat cele mai trainice monumente ale poeziei noastre, care încă n-au fost descoperite. O bună parte dintre cărţile sale sunt ale viitorului, fiindcă tocmai ele reprezintă o adevărată renaştere naţională”, a remarcat Vangheli. La fel ca şi colegul său, Dumitru Matcovschi a făcut referire la conţinutul lucrării din care a recitat şi câteva versuri.

Victor Teleucă este poet, eseist, traducător şi publicist. Principalele sale volume de poezii sunt: „La ruptul apelor” – 1960, „Nelinişti” – 1963, „Din patru vânturi” – 1964, „Insula cerbilor” – 1966, „Îmblânzirea focului” – 1971, „Momentul inimii” – 1975, „Încercarea de a nu muri” – 1980, „Întoarcerea dramaticului Eu” – 1983, „Scrieri alese”, vol. I-II – 1985 şi „Ciclul Italian sau criza de timp” – 1987.

Victor Teleucă a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, a fost redactor la gazeta „Ţăranul sovietic”, Televiziunea moldovenească, revista „Nistru”, consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor-şef la săptămânalele „Cultura” şi „Literatura şi Arta”.
Nadia Tătaru, Timpul

ŞTEFAN PETRACHE

El completează galeria rarilor interpreţi, care sînt mereu moderni, chiar dacă scena nu-i mai este prioritară în viaţă. Şi aşa-l fac să fie nu doar intensitatea şi timbrul vocii deosebite, ci în primul rînd, însemnele unei Mari Personalităţi artistice, imprimate pe destinul său de rebel romantic. E un artist complex, cu variate faţete de creaţie, cunoscute şi necunoscute, un om de o cultură vastă şi simţiri rafinate, un interpret pe care nu-l defineşti atît de uşor. Pe timpuri, pe cînd scena îi era arenă de bătălii muzicale, mulţi îl supranumeau „Karel Gott al Moldovei”. Asocierea cu „vocea de aur a Cehiei” sau „privighetoare cehă” nu era întîmplătoare.

La noi doar EL, din estrada masculină, ştia să ridice registrul vocii la cote atît de înalte, inclusiv ale trăirii scenice. Ascultîndu-l, aveai senzaţia că toată făptura sa este, ca şi cum „zidită” în cîntecul care se naşte, că muzica răzbate din el asemenea unor explozii de culori neaşteptate. Piesele lui, asemenea unor mici spectacole muzical-dramatice te răvăşeau. Să ne amintim, ba nu, mai exact ar fi să spun „să exemplificăm”, pentru că piesele pe care vreau să le enumăr, deşi au fost lansate cu mulţi ani în urmă, şi astăzi, reproduse din înregistrări, sună atît de modern: „Ce te legeni, codrule”, „Şi dacă ramuri bat în geam”, „De-aş avea”, şi-apoi „Crede-mă”, „În august”, „Chemarea casei părinteşti”, „Adevărul”, „Eu vin”, „Şapte căni”… Un artist nedemodat, incomod şi mereu inspirat – Ştefan Petrache.

Mulţi şi-ar fi dorit să aibă o asemenea ascensiune fulminantă. Totul s-a întîmplat aproape ca în film – invitat să repare o percuţie pentru „Beatles-ul moldovenesc”, fredona o melodie. Improvizaţia l-a impresionat pe Mihai Dolgan. Aşa, Ştefan Petrache devine vocalistul legendarei formaţii „Noroc”. Au urmat Orchestra de estradă şi simfonică a Radioteleviziunii, formaţiile „Orizont”, „Contemporanul”, „Plai”, pe care a creat-o şi a intitulat-o aşa, asumîndu-şi riscul (pe acele timpuri) de a fi etichetat drept „naţionalist”. Unde mai pui că şi prenumele nu-i era deloc „sovietic”- toţi erau „Stepan”, iar el – „Ştefan”! Unul din martorii oculari îşi amintea, într-un material de ziar, despre un caz ce avu loc în 1979 la Riga – despre afişul scris în letonă şi redactat (atît numele cîntăreţilor moldoveni, cît şi denumirea formaţiei „Contemporanul”) în română! Fireşte, de acelaşi Ştefan Petrache, astfel încît, conchide autorul, „…Ştefan Petrache trebuie suspectat, din tinereţea-i fragedă încă, de un frumos, delicat naţionalism muzical, cultural, sufletesc…”

Cu formaţia „Plai” Ştefan Petrache a reuşit performanţa „noului” – ca şi structură muzicală (asemănătoare nivelului occidental), abordarea unor elemente ale curentelor muzicale moderne, dialogul direct cu publicul, implicarea acestuia în „povestea cîntată de pe scenă”. Datorită caracterului, viziunii şi arderii lui Ştefan Petrache, „Plai” a devenit, din start, o legendă a muzicii noastre. Ea a cutreierat spaţiul marelui fost imperiu sovietic în lung şi-n lat.

În întreaga sa activitate artistică, în special, de pînă a se retrage din scenă (nu şi din cîntec!), dar şi după, Ştefan Petrache a urmat intuitiv înţelepciunea unui îndemn, adresat demult tinerilor muzicieni, de celebrul George Enescu – de a fi el însuşi, de a nu căuta un limbaj nou, ci de a explora limbajul propriu, mijloacele proprii de exprimare a tot ce are în interior.

„El a plecat din scenă ca un nobil” – constatau acei care l-au apreciat. Pentru ca să aibă mereu dreptul să se întoarcă, fie şi pentru o evoluare sporadică, pentru a revigora arhiva muzicală a memoriei. Mulţi au strîns nedumeriţi din umeri, aflîndu-l în fruntea unei firme de construcţii. Curînd, însă, a început a se vorbi despre „frumuseţea” şi „artistismul” din caracterul blocurilor pe care le înălţa. Ştefan Petrache a rămas ARTIST inconfundabil şi în viaţă, nu doar în scenă. Inspiraţia, care-l defineşte, este izvorul caracterului şi a comportamentului său deosebit – de aici şi nervul, şi principiile, şi „incomoditatea” lui proverbială. Marea pasiune pentru o viaţă plină de inspiraţie îl face să fie mereu aşteptat şi aclamat de publicul de ieri, dar şi de cel de azi, oricare i-ar fi gusturile şi priorităţile.

Îl doare: că a fost lipsit de libertatea adevăratei copilării de a face şotii, a fi pedepsit de părinţi, ocărît şi mîngîiat de mama (la opt luni i-a murit tata, iar la 7 ani a fost adus la şcoala de muzică din Chişinău, unde a stat la casa de copii); că de multe ori nu este înţeles, că este peste măsură de naiv şi credul, că i se cere să fie „oval”, pe cînd el e „cubic”, colţuros, pentru că este impulsiv şi deseori neiertător; că mai este dependent de ţigară, că de multe ori în viaţă a avut frică „ca nu cumva să facă ceva, ca cineva să spună ceva”, că oamenii au uitat să fie înţelepţi…

Are, însă şi bucurii: cea de a se fi căutat pe sine toată viaţa, cea de a trăi cum vrea el şi nu CUM VOR alţii, cea de a nu fi uitat niciodată de unde a plecat. Se bucură că Dumnezeu l-a hărăzit cu multe talente, că a prezentat primele concursuri de Miss şi că este primul care a rostit din scenă „Bună seara, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor!”, că a cîntat fără să aibă un album, că în viaţă i-a fost tot timpul prezentă dragostea – a mamei faţă de el şi invers, dragostea pentru cei din jur şi, în primul rînd, pentru soţia Raia şi familie, că nu se teme nici de bătrîneţe, nici de moarte.

Apreciat, enigmatic şi… încărunţit cum e acum, recunoaşte sfîşietor de sincer: „Trăiesc o singurătate din care vin şi spre care, probabil, plec”.

Andrei Porubin

Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”

Conferinţă privind textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”
Ministerul Culturii, finanţat de Biroul UNESCO din Paris, prin intermediul Comisiei UNESCO pentru Republica Moldova, a elaborat textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”.
Textul Raportului Naţional va fi prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale la Chişinău, la 16 – 17 decembrie, curent, în sala de conferinţe a Hotelului “Dacia”, cu începere de la ora 10.00, la care vor participa experţi străini din Polonia, Lituania, România şi Federaţia Rusă, cît şi experţi naţionali, care vor dezbate problemele stringente, perspectivele de dezvoltare ale artei teatrale, cu exemplificările de rigoare din ţara pe care o reprezintă fiecare expert.
La conferinţă vor participa reprezentanţi ai Comisiei Parlamentare pentru Cultură, ai Ministerului Culturii, ai Academiei de Ştiinţe, ai Institutului Patrimoniului Cultural, membri ai Uniunii Teatrale, ai Academiei de Muzică, Teatru, Arte Plastice, reprezentanţi ai ONG-urilor.
Intrarea este liberă, inclusiv pentru reprezentanţii mass-media din Republica Moldova

След в истории. Архитектор Валентин Войцеховский

Bienala de artă de la Veneţia

Pe 4 iunie, va fi inaugurată cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de la Veneţia. R. Moldova va fi prezentată în două pavilioane. Pictorii de la noi, însă, consideră dubios felul în care au fost selectaţi reprezentanţii R. Moldova la acest eveniment artistic european.
În opinia lui Ştefan Rusu, artist vizual, la Bienala de Artă de la Veneţia se prezintă arta contemporană care oglindeşte lucrurile în complexitate. Reprezentanţii R. Moldova ar fi trebuit selectaţi printr-un concurs special, ceea ce nu s-a întâmplat, susţine artistul.

Mai mult decât atât, oriunde în altă parte, pretendenţii de a reprezenta ţara participă la concursuri deschis, fiind apreciaţi de un juriu impunător. În Moldova, însă, lucrurile par lipsite de transparenţă, n-a fost anunţat niciun concurs, nu este clar prin ce minune anume aceşti artişti au ajuns să ne reprezinte. La fel de netransparent s-a făcut selecţia artiştilor moldoveni şi pentru  ediţiile din 2007 şi 2009. Ştefan Rusu spune că a aflat despre participarea R. Moldova la aceste evenimente doar după prezentarea de la Veneţia: «În Moldova n-a ajuns nicio informaţie de nicio culoare, nici critică, nici laudativă. Noi avem peste 500 de profesionişti doar în domeniul artelor plastice. În plus, pe lângă cei din ţară, avem mulţi artişti stabiliţi în afara ţării, care sunt foarte activi, care practică şi care ar fi putut veni cu un proiect concret de participare, dacă li s-ar fi dat şansa».

Unul dintre aceşti artişti este pictorul Pavel Brăila, care susţine că Ministerul Culturii trebuie să anunţe comisarul pavilionului şi concursul în cadrul căruia curatorii prezintă artiştii şi conceptul expoziţiei, care trebuie să corespundă conceptului Bienalei. «La Bienală trebuie să fie prezentat un proiect artistic bun, ce nu ţine neapărat de ţară, mai spune pictorul. Important este ca lucrările să fie din context contemporan, nu simple picturi cu nuanţe de expresionism sau cubism». Brăila va participa la Bienala din acest an, dar în pavilionul României. Va fi prezentată o revistă despre lucrarea sa. Dacă însă i s-ar fi propus să prezinte R. Moldova, artistul spune că, probabil, ar fi fost de acord, în cazul în care ar fi fost sigur că e un concurs transparent.

Nu este pentru prima dată când artiştii din R. Moldova participă la Bienală în pavilionul altei ţări.

Astfel, în 2005, scriitoarea Nicoleta Esinencu a participat de asemenea în pavilionul României. «Am primit o invitaţie de la curatorul Marius Babei. Proiectul a fost prezentat de artistul Daniel Knorr, îşi aminteşte scriitoarea. Ideea era de a prezenta un pavilion gol şi de a face o publicaţie în care să se pună texte despre Europa. A fost ales textul meu «Fuck You Eu.ro.pa!». A fost anunţat un concurs la Ministerul Culturii din România. Marius Babei a depus proiectul, a câştigat şi l-a realizat. Pare foarte simplu atunci când totul e corect.» Nicoleta Esinencu îşi dă cu părerea că, dacă ar fi mai multă transparenţă, totul ar fi mult mai clar. În caz contrar, primul lucru pe care-l bănuieşti, susţine scriitoarea, este «corupţia sau interese, sau promovare, sau cumătrism».

În toate ţările concursul este organizat de Ministerul Culturii, iar în final juriul competent în domeniul dat numeşte învingătorii. Boris Focşa, ministrul culturii, susţine că Moldova nu are un contract încheiat cu Veneţia, din care cauză: «Este un concurs acolo, la Veneţia, şi ei selectează proiectele, nu Ministerul Culturii din Moldova».

Participanţii la Bienală susţin că la Ministerul Culturii din Veneţia a avut loc un concurs, unde fiecare dintre ei şi-a prezentat proiectul şi în urma căruia a primit acordul de a-şi prezenta ţara. Problema este că Moldova nu are un pavilion în Veneţia. Din această cauză, ei sunt nevoiţi să arendeze un loc pentru a-şi putea prezenta proiectul, ceea ce e foarte costisitor şi, susţine Nicoleta Stati, participanţii sunt nevoiţi să caute sponsori. Astfel, pictorul Mark Verlan spune că, pentru a putea participa la Bienală, «trebuie să fii pictor, să ai talent, multă răbdare şi… bani, mulţi-mulţi bani. Fără bani nu faci nimic».

Igor Avramenco, unul dintre reprezentanţii brand-ului «Moio», este indignat de faptul că statul nu acordă ajutor financiar: «Rusia a acordat opt milioane de euro, Ucraina – două milioane, iar Moldova – niciun bănuţ. Eu personal m-am adresat autorităţilor statului. Am trimis chiar şi mesaje electronice, dar nimeni nu mi-a răspuns, deşi noi promovăm ţara noastră. Păcat că statul nu înţelege importanţa acestui fapt».

Pentru prima dată în istoria Bienalei, unei ţări i se permite să prezinte două pavilioane. Igor Avramenco spune că aceasta este o excepţie care nu s-a mai întâmplat până acum. Astfel, un pavilion va fi prezentat de Mark Verlan, Aliona Cononova şi Igor Avramenco, cu proiectul intitulat «Transnistria», iar în celălalt pavilion va fi prezentat vernisajul expozițiilor «Cognition» de Nicoleta Stati și «World around me» de Valeria Duca. Reprezentanţii R. Moldova nu ştiu mare lucru despre proiectele altor participanţi, fiecare concentrându-se asupra propriei lucrări.

Totuşi, reprezentanţii R. Moldova la Bienala de la Veneţia speră să ţină legătura unii cu alţii. «Faptul că la Bienală participă şi alţi oameni de artă este semnificativ. Sperăm să ne înţelegem, mărturiseşte Igor Avramenco. Îi vom invita la noi şi, la rândul nostru, vom vizita pavilionul lor. Poate aşa va începe primul dialog». Echipa sa va prezenta o uşă întredeschisă, care ar simboliza necesitatea ca cineva să facă primul pas spre comunicare. Mai mult decât atât, după cum susţine reprezentantul brand-ului «Moio», s-a depus deja cerere ca proiectul grupului lor, după Bienală, să fie expus la un muzeu din Milano.

Bienala de Artă de la Veneţia este cel mai vechi şi mai prestigios eveniment de artă. Ea a fost inaugurată în 1895. Deşi este cea mai veche, aici este reflectată anume arta contemporană. În 2011, Bienala de la Veneţia se va desfăşura în perioada 4 iunie – 27 noiembrie, când expoziţiile vor fi deschise publicului larg.

Olga Bulat, ŞSAJ

Euro cultura Moldo-Română

Euro cultura Moldo-Română, posted with vodpod

Semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României

La 12 aprilie 2011, a avut loc Ceremonia de semnare a Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României.

Cu această ocazie d-nul Ministru, Boris Focşa, a mulţumit tuturor pentru sprijinul, consultanţa şi asistenţa substanţială pe care România o acordă dezvoltării culturii în Republica Moldova. Acest acord este o necesitate, este un schimb cultural pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România a menţionat Ministrul.

“Avînd în vedere comunitatea de limbă, istorie şi tradiţii culturale, am decis astăzi să încurajăm dezvoltarea colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile de resort în domeniile nominalizate pe baza principiilor de paritate şi bună înţelegere, să încurajăm colaborarea în următoarele domenii : arte plastice, muzică, teatru, patrimoniu cultural, muzee . Întradevăr avem nevoie de acest sprijin, mă bucur încă o dată că am ajuns la semnarea acestui acord şi să ne gîndim la proiectele ce vor urma între aceste 2 ministere” a menţionat Boris Focşa, ministrul culturii.

D-nul Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a menţionat că este un acord solid, negociat între parteneri adevăraţi, este un acord pentru elaborarea proiectelor comune, este important deoarece trebuie să păstrăm noi valori culturale. Acest acord ne va ajuat reciproc de a păstra valori comune, a menţionat Kelemen Hunor.

Strategii pentru nimic: Moldova la Venezia!

Participarea Rep.Moldova la Bienala de la Venezia a devenit din nou motiv de inflamare pentru o parte a comunității artistice. Este o recidivare a cazului din 2007, cînd o artistă anonimă a reprezentat RM la acest for al artei contemporane. Se pare că și în acest an jocurile sunt făcute, mai exact – ”aranjate”. Dacă la acea primă tentativă era vorba de o pictoriță sub-mediocră, căreia un admirator vrednic și cu dare de mînă a vrut să-i salte gloria de moment…acum este vorba de interese politic-financiare, de promovare a unor tinere vlăstare pe ”altarul artei”. Dar unde este arta în aceste hățișuri de nepotisme, clientelisme, pretenții & orgolii?

Cred cu tărie că anemica prezență a artei contemporane din RM nu este capabilă să furnizeze idei & concepte pentru un ”huge project”, cum este Bienala de la Venezia! Și aici nu e vorba despre artiști individuali, de interesantele ”zvîcniri” care apar ici-colo, din cînd în cînd, nu vorbesc de onestitatea și profesionalismul celor care sunt prezenți (cam rar, e drept) în proiecte importante de artă contemporană. Aduc în discuție inconsistența și starea embrionară a sistemului artei contemporane din RM. Cînd spun sistem, mă refer la ONG-uri, galerii, curatori, publicații, platforme de discuții, experți, finanțatori, trusturi media, colecționari, fonduri de investiții etc. Arta contemporană nu poate să existe în afara acestei interdependențe.

Ce avem în RM din cele enumerate mai sus? Nu intenționez să fac statistici, enumerări, definiții. Mă rezum la a spune că nu e nimic de așteptat de la instituții precum Ministerul Culturii sau Muzeul Național de artă, de laDepartamentul de Tineret sau Fondul Culturii. Astea sunt (eventual) structuri de reprezentare, nu de organizare sau de ”generare” de idei. Păi, dacă sistemul nu există, cum ne putem închipui că așa, peste noapte, un Ministrer ca vai de el, cum e cel al Culturii din RM, se va trezi să facă un concurs de proiecte pentru selectarea unuia, care să reprezinte RM la cel mai important for al artei actuale?!? Este astuțios să se creadă asta, și mai ales – contraproductiv și lipsit de coloană și probitate profesională. Am mai spus-o, și mă repet: cultivarea acestei idei trebuie să se facă între Bienale; comunitatea nu trebuie doar să pulverizeze în ajunul Bienalelor emoții & nemulțumiri, ironii & idiosincrazii, ci să lucreze cu potențialul și materialul existent, atît cît este, să furnizeze celor din forurile de decizii idei & propuneri de proiecte concrete, realizabile. Altfel, riscăm să ne punem această chestiune doar cîteva zile o dată la doi ani, și să nu rămînem decît cu resentimente pe termen mediu sau lung, și mai rău – cu o neînțelegere definitivă…a adevăratei dimensiuni a problemei.

Arta contemporană are ideologiile ei, politica ei, o estetică proprie, bine definită deja, și astea ar trebui să fie niște priorități pentru discuții / conferințe / dezbateri…Deocamdată acestea au, în cazul nostru concret,dimensiunea unei șuete de budoir. Vrem să discutăm despre artă, mai ales în lipsa vădită a acesteia?

P.S. Aici se poate vedea un ciclu de fotografii care demonstrează condiția artistului autentic din RM. Atelierul & depozitul de lucrări ale lui Mark Verlan (Marioca Fiul Ploii). Acest artist nu încetează să mă suprindă. Cred că prin 2002 a fost descoperit de curatorul providențial Harald Szeemann, dar moartea acestuia, în 2005, a retezat practic cariera internațională a lui Verlan…

Vladimir Bulat http://ochiuldeveghe.over-blog.com

Ilie Bogdesco

Ilie Bogdesco , posted with vodpod

SEARA DE ARTĂ 2011

Clubul International al Femeilor din Moldova (IWCM) va organiza cea de a VIII-a ediţie a expoziţiei de artă cu vânzare în scopuri caritabile Seara de Artă în data de 8 aprilie 2011, între orele 18:00-21:30, la Pavilionul Central din Complexul Moldexpo.

Lansată pentru prima dată în anul 2004, Seara de Artă este cea mai populară expoziţie cu vânzare în scopuri caritabile din calendarul artistic al Moldovei. Organizată de către IWCM în fiecare primăvară, Seara de Artă se constituie într-o minunată ocazie de a prezenta publicului talentul artiştilor şi artizanilor moldoveni şi de a colecta bani pentru cauzele caritabile din Moldova.

În acest an, Seara de Artă 2011 oferă posibilitatea de a admira şi cumpăra lucrările a peste 80 de artişti moldoveni, consacraţi dar şi debuntanţi, într-o ambianţă relaxată şi amiabilă. Graţie sponsorilor noştri generoşi, vizitatorii vor putea savura un bufet cu preparate delicioase, vinuri moldoveneşti excelente, bere, răcoritoare şi cafea. Biletul va costa doar 100 lei şi toţi banii adunaţi din vânzarea de bilete vor fi alocaţi cauzelor caritabile.

Clubul Internaţional al Femeilor a fost fondat în anul 1997 şi până la această dată membrii săi au adunat peste 188 000 $ prin intermediul unor evenimente organizate în scopuri caritabile cum sunt Seara de Artă, în timpul primăverii, şi Bazarul Caritabil de Iarnă din decembrie. Membrii clubului lucrează exclusiv pe bază de voluntariat şi de banii adunaţi beneficiază persoanele nevoiaşe din Moldova, în special femei şi copii.

Seara de Artă 2011 va aduna bani pentru un Club de Comunicare coordonat de către Fundaţia Regina Pacis, cu scopul de a oferi susţinere socială bătrânilor şi altor grupuri sociale vulnerabile din Chişinău, şi pentru un teren de sport multifuncţional pentru copiii şi adolescenţii din Sadova, raionul Călăraşi.

Pentru mai multe informaţii, vă rugă să accesaţi site-ul  www.iwcm.md

Ce facem cu 7 aprilie?

Alexandru Tănase, ministrul Justiției, a răspuns zilele acestea pe blogul domniei sale unor critici pe care le-am formulat pentru un cunoscut post de radio. Mă contrariase o afirmație a sa, făcută la o televiziune: „momentul adevărului despre 7 aprilie nu va veni niciodată”, mă uimise justificarea acelei idei.

În replica pe care mi-o dă, ministrul acuză „ticăloșiile de presă”, manipularea citatelor și interpretările răuvoitoare ale intervenției sale de pe Prime TV, dar nu poate susține că nu ar fi rostit fraza respectivă. Dl Tănase vorbește de asemenea despre lipsa unui consens în societatea moldoveană în jurul evenimentelor din 7 aprilie și precizează atribuțiile, fatalmente limitate, ale ministerului pe care-l girează: acesta nu-i are în subordine pe procurori și nu emite sentințe judecătorești, ci promovează politici în domeniul justiției… Nu contest nimic din toate acestea și apreciez eforturile reformiste ale ministrului Alexandru Tănase, doar că substanța comentariului meu viza alte lucruri, de aceea mi se pare important să revin la subiect.

Dl Tănase a făcut, după părerea mea, o gravă eroare politică atunci când a afirmat că adevărul despre 7 aprilie nu va fi stabilit niciodată. Chiar dacă știi că, momentan, obstacole insurmontabile se interpun, că instabilitatea politică te obligă să umbli cu mănuși de catifea, nu spui asemenea vorbe care lovesc deopotrivă în imaginea ta ca ministru, dar și în credibilitatea întregii guvernări: pedepsirea celor care au orchestrat violențele din aprilie 2009 a fost marea promisiune a noii puteri. Eu nu invoc un nu știu ce „adevăr absolut”, de care se prevalează niște cetățeni angajați, de pildă, într-o dispută identitară, mă refer la fapte, la vinovății concrete, la indivizi în civil, care au vandalizat cele două sedii de stat, vorbind de zor la stații de emisie/recepție. Mă gândesc la cei care l-au ucis pe Valeriu Boboc, la teroarea din comisariatele de poliție și din penitenciare.

Acele bestii în uniformă au nume de familie, coduri numerice personale, nu sunt niște fire de iarbă topite într-o pajiște fără stăpân. Dacă ar fi existat voință politică, cercetarea martorilor și analiza imensului material video acumulat ar fi permis autorităților să finalizeze urmărirea penală, iar judecătorilor să pronunțe niște sentințe.

Decât să facă teoria adevărurilor multiple (oricât de seducătoare intelectual), ar fi fost mai bine dacă ministrul Alexandru Tănase recunoștea dificultățile obiective și, mai ales, pe cele subiective de care se izbește dosarul 7 aprilie. Mi-ar fi plăcut să fi lansat un apel către cetățeni și mass-media să exercite presiuni asupra colegilor săi din Alianță – mai încurcați în calcule egoiste și-n complicități inavuabile.

E un privilegiu să ai un interlocutor de calitatea dlui Alexandru Tănase – în regimul Voronin responsabilii din guvern erau niște marionete fără chip și glas. Dar ar fi păcat, domnule ministru, dacă subiectul dureros pe care îl dezbatem s-ar rezuma la o simplă conversație, la un schimb de amabilități. S-ar putea ca după următoarele alegeri să nu mai avem acest prilej: nici Dumneavoastră, ca exponent al unei puteri declarat pro-europene, nici noi, jurnaliștii din presa independentă.

Vitalie Ciobanu, Adevarul

„Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe alţii

Sunt cinci ani deja de când Republica Moldova a ratificat Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cu această ocazie, pe 11 martie, Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală au organizat conferinţa ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”.

În acest context, specialiştii au elaborat deja 50 de dosare de patrimoniu pentru 50 de elemente care vor fi incluse în lista de stat. Tot pe 11 martie a fost lansat şi site-ul patrimoniuimaterial.md. Evenimentul s-a înscris în proiectul-pilot Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, susţinut financiar de către Biroul regional UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în consultanţă cu Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO.

Despre importanţa elaborării acestui registru şi despre cum poate Europa să ne ajute să ne păstrăm şi să ne valorificăm patrimoniul cultural naţional, ne vorbeşte Varvara Buzilă, doctor în etnologie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

- O să vă rugăm să ne spuneţi de ce este importantă elaborarea unui registru al patrimoniului imaterial?

- În a doua jumătate a sec. XX, statele şi organismele internaţionale au început să formuleze concepte privind, mai întâi de toate, aprecierea patrimoniului imaterial, iar apoi să elaboreze instrumente privind protejarea acestuia. Primii au fost japonezii şi trebuie să menţionăm, în aceste clipe grele pentru poporul japonez, că suntem cu sufletul alături de ei. Japonezii au formulat în legile lor definiţii clare şi modalităţi foarte exacte privind fiecare domeniu al patrimoniului. Ulterior, şi în Europa conceptele japonezilor au prins bine. În 2003, UNESCO a emis Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În 2006, la 24 martie, Republica Moldova a semnat şi a ratificat această convenţie. Au trecut cinci ani de zile de când am aderat la conceptele şi definiţiile patrimoniului cultural imaterial şi beneficiem de instrumentele gândite de comunitatea internaţională în acest sens. Plus la toate, ne-am obligat să implementăm pe teritoriul nostru prevederile convenţiei UNESCO.

- Ce presupune patrimoniul cultural imaterial?

- În el intră tot folclorul nostru literar: poveşti, legende, basme, colinde, folclorul muzical, folclorul coregrafic, obiceiurile, cunoştinţele despre om, natură şi cosmos, instituţiile noastre tradiţionale, meşteşugurile, alimentaţia, practic, tot ce a însemnat cunoaştere şi transmiterea ei pe calea oralităţii din generaţii în generaţii. Este o bogăţie foarte mare, care până în 2003 nu era bine structurată nici într-un document de o asemenea importanţă. Statele parte ale acestei convenţii au început să administreze patrimoniul din ţările lor, au elaborat legi privind protejarea acestuia, au organizat diferite structuri care se ocupă de inventarierea şi promovarea patrimoniului, de transmiterea lui, de pregătirea cadrelor în acest domeniu etc. Tot din Convenţie rezultă o obligaţie foarte importantă: de a lua în evidenţă toată această bogăţie, a înscrie elementele patrimoniului cultural, fie material sau imaterial, într-un registru de stat.

- La sfârşitul anului 2010 ne-aţi vorbit despre includerea în lista patrimoniului protejat de UNESCO a obiceiului colindatului în cetele de flăcăi, care este soarta acestui dosar în prezent?

- Acest dosar mai este în lucru. Pentru a putea merge mai departe, trebuie să publicăm Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, noi îl avem, deocamdată, doar în versiune electronică. Va fi nevoie ca acest registru să fie editat într-un tiraj foarte mare, încât să ajungă pentru toate raioanele şi instituţiile noastre, pentru toţi cei care vor fi implicaţi în a proteja patrimoniul şi, bineînţeles, se lucrează la pregătirea dosarului obiceiului colindatului în ceata bărbătească. Am publicat cartea „Colindatul de ceată bărbătească” în care am încercat să explicăm cititorului ce înseamnă să înaintezi în Lista Reprezentativă UNESCO un element foarte important pentru un stat, precum pentru noi este colindatul în ceata bărbătească, şi am arătat care sunt mecanismele şi obligaţiile. Plus la toate, fiecare dintre autori a pus în valoare un anume aspect al acestui obicei: cât este de vechi, ce areal are, cât de mult a fost răspândit şi ce valori a comportat, ce a însemnat în satul tradiţional, ce înseamnă astăzi acest obicei, în ce comunităţi e viabil, cine sunt cei care îl promovează, pentru că toate aceste momente sunt importante atunci când UNESCO examinează acest dosar de patrimoniu şi dă un verdict: merită sau nu merită.

„Bulgaria, ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului”

- Am vorbit mult despre colindatul în ceata bărbătească, dar îmi dau seama că, indiferent care va fi rezultatul, nu vă veţi opri aici şi veţi propune şi alt element spre aprobare. Care ar fi acest element foarte reprezentativ pentru poporul nostru care ar merita inclus în lista patrimoniului imaterial ocrotit de UNESCO?

- În momentul în care Republica Moldova şi-a anunţat intenţia de a se integra în comunitatea europeană, au fost utilizate toate posibilităţile existente în acest domeniu sau posibilităţile utilizate de alte state pentru a fi cunoscute în lume, pentru a-şi demonstra valoarea lor în respectiva comunitate. Astfel, şi la noi se încearcă a fi folosite aceste pârghii şi înaintarea unor elemente în listele UNESCO este o posibilitate foarte eficientă pentru a promova ce avem noi mai important ca identitate, iar patrimoniul cultural imaterial ne reprezintă cel mai mult, atât la nivel de comunitate, la nivel de regiune, cât şi într-un context mai mare. Al doilea an la rând deja, Bulgaria ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului. Ştiţi bine că noi suntem ţara cea mai de răsărit care respectă această tradiţie, pentru că, în rest, toate ţările balcanice au această tradiţie a Mărţişorului şi fiecare o valorifică într-un mod diferit. Bulgarii au fost întotdeauna foarte ataşaţi de această sărbătoare şi actualmente, dacă cineva va merge în Bulgaria, va rămâne foarte încântat de faptul cât de mult se mândresc şi cât de sincer trăiesc ei această simbolistică a Mărţişorului. Fiecare bulgar poartă la mână câte 5-7 mărţişoare, la fel în piept. Pe toate instituţiile lor publice, case, atârnă mărţişoare, iar în luna aprilie bulgarii îşi scot mărţişoarele şi le agaţă de copaci. Este o privelişte nemaipomenită: aceste mărţişoare joacă în bătaia vântului, creând impresia că pomii au rodit aceste simboluri. Bulgarii au un marketing de promovare a imaginii ţării, care ne poate servi drept exemplu şi nouă: cum am putea să facem dintr-un obicei o imagine foarte clară a ţării şi o emblemă. Pretutindeni unde au deschis bulgarii magazine, hoteluri, restaurante în afara hotarelor ţării le-au numit „Marteniţa”. În principiu, ei şi-ar fi dorit să înainteze singuri acest simbol în lista patrimoniului UNESCO, dar nu pot, pentru că în acest capăt al spaţiului suntem noi, care tot mizăm pe mărţişoare. Observaţi că noi le purtăm mai mult decât alte state, până înfloresc pomii, avem unul dintre cele mai vechi festivaluri din spaţiul nostru, care se numeşte „Mărţişor”, despre care lumea ştie şi îl respectă, plus la toate, ţinem la această sărbătoare. Deci, am fi nişte parteneri foarte buni într-un proiect internaţional UNESCO, pentru că şi UNESCO acceptă mai uşor dosare de patrimoniu atunci când ele sunt transfrontaliere, multinaţionale. Am văzut elemente înaintate de cinci sau chiar şapte ţări şi e o sărbătoare mondială atunci când mai multe ţări optează pentru unul şi acelaşi element. Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, la sigur că vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe ceilalţi, care la fel sunt ca şi tine, cu o demnitate foarte clar reprezentată şi din punct de vedere cultural.

„Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor”

- Ce alte elemente ale culturii noastre ar mai putea fi înaintate în această listă?

- Reprezentanţi din domeniul culturii au optat pentru a înainta în repertoriul patrimoniului protejat de UNESCO horele de la sud, spre exemplu. Alţii au optat pentru obiceiul pluguşorului ca o istorie a pâinii, care, la fel, ne reprezintă pe noi, că suntem o cultură agrară şi am creat o diversitate foarte mare a pâinii de ritual, avem peste 200 de forme ale pâinii de ritual şi acest obicei al pluguşorului este străvechi şi a educat generaţii de plugari, care are numeroase semnificaţii, şi ar fi pentru noi un dosar foarte important. Domnul doctor Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Republicii Moldova pentru UNESCO, a propus să înaintăm naiul ca instrument, această convenţie are în vizorul ei şi instrumentele muzicale, cele care generează muzica. Lista este deschisă şi depinde foarte mult de societatea noastră, dacă va dori să înaintăm şi de acum încolo alte obiceiuri, alte elemente muzicale, coregrafice, literare. Este foarte important ca oamenii, purtători de folclor, să ţină la acest element, să-l păstreze, ei să fie esenţialii în acest proces, pentru că festivalurile pe care le facem, spectacolele pe care le organizăm, toate aceste forme culturale sunt importante, dar nu e bine să devină dominante. Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor, comunităţile care se identifică prin aceste elemente şi, bineînţeles, toate mijloacele aplicate de comunităţi pentru a întreţine viabilitatea elementelor. Este încă mult de lucru, dar mă bucur că, în cele din urmă, se înţelege mult mai bine şi mult mai clar, atât politica UNESCO în domeniu, cât şi faptul că a înainta un dosar sau a fi candidat cu un element la UNESCO nu e atât de uşor. Noi suntem încă o cultură a oralităţii. Dar a dori să înaintezi un element în lista UNESCO înseamnă să mobilizezi întreaga societate, care trebuie să-şi dorească acelaşi lucru şi să participe. Numai atunci avem şanse ca respectivul element să intre în lista UNESCO şi prin asta să devenim cunoscuţi în lume ca purtătorii şi reprezentanţii unei culturi valoroase.

- Vă dorim succes în realizarea tuturor obiectivelor propuse.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, Flux

Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să fie în UE pentru că acolo este locul ei

Declarația aparține Vice-președintelui american, Joe Biden, aflat vineri, 11 martie, în vizită oficială în R.Moldova.

“Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să fie în UE pentru că acolo este locul ei”, a declarat vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cadrul unui briefing de presă susţinut cu premierul Vlad Filat.

Joseph Biden a remarcat că FMI apreciază pozitiv măsurile respective, iar  instituţiile Uniunii Europene au  salutat progresul considerabil înregistrat de Moldova pe calea integrării europene. Oficialul american a confirmat că Statele Unite sprijină deplin realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Oficialul american a declarat că mesajul cu care a venit, cât şi a preşedintelui SUA Barak Obama, este că SUA rămâne şi în continuare un partener viabil pentru Republica Moldova, transmite Info-Prim Neo.

Amintim că alături de premierul moldovean, Vlad Filat, oficialul american a ținut un discurs către poporul R.Moldova, la o tribună instalată în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din capitala moldoveană, în fața a mii de persoane.

Vizita lui Joe Biden în R.Moldova face parte din încheierea turneului diplomatic al vice-președintelui american în Europa, unde acesta a vizitat în mod special Rusia, precum și Finlanda.

Sursa: Europa.md

JOSEPH BIDEN TO EXPRESS USA’S SUPPORT FOR DEMOCRATIC CHANGES IN MOLDOVA

Joe Biden

Vice President Joseph Biden will deliver a public speech in Chisinau on 11 March. The White House has said that the vice president will show the USA’s support for the “continuous democratic and economic changes” in Moldova.

Tony Blinken, the national security adviser to Joe Biden, has told Radio Free Europe/Radio Liberty that “the progress of this small country serves as a model for other Eastern European countries, wishing to carry out democratic reforms and get closer to the West”. “The visit takes place in the context of Moldova’s 20th anniversary of independence and against the background of difficult efforts to establish democracy and free market, which turned it into a source of inspiration in the region,” Blinken said.
Blinken welcomed Moldova’s decision to implement what he described as “difficult reforms” called for by the Alliance for European Integration. He noted that the USA “stands behind the Moldovan government, as they undertake these reforms”.

Blinken added that Joe Biden will express the USA’s support for a resolution of the Transnistrian conflict, which would “respect Moldova’s sovereignty and territorial integrity”, Radio Free Europe/Radio Liberty reported.

Biden’s visit to Moldova is the first by such a senior US official. It fits into a European tour, which also includes Finland and Russia.

Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”

Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală organizează în ziua de 11 martie 2011, ora 10.00,  Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective” în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În cadrul ei vor fi prezentate mai multe realizări ce vin să marcheze aniversarea a cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a „Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”.
La conferinţă va fi discutată oportunitatea, metodologia şi elementele-candidate propuse pentru completarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, prin care statul ia la evidenţă  bogăţia patrimoniului cultural imaterial de pe teritoriul său.
În această zi va fi lansat site-ul www.patrimoniuimaterial.md administrat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Pe el sunt afişate documentele importante elaborate de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial pentru aplicarea prevederilor Convenţiei UNESCO în Republica Moldova, Proiectul pilot al Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, fotografii şi filme despre folclorul şi obiceiurile autentice.

Conferinţa îşi începe lucrările la ora 10.00 şi va întruni la această conlucrare naţională reprezentanţi ai secţiilor şi direcţiilor de cultură, responsabili din domeniul cercetării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural, profesori şi studenţi de la facultăţile de profil, reprezentanţi ai societăţii civile şi cei ai organismelor internaţionale susţinătoare de proiecte în domeniul patrimoniul cultural.

Programul conferinţei

Adresa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală:

Chişinău, str. M. Kogălniceanu, nr. 82, tel. 24.54.09; 23.88.68; 24.40.02
Tel. Ministerul Culturii al Republicii Moldova: 23.22.04

Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură

Pe data de 10 martie ora 15:00 la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va avea loc lansarea albumului “Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură”.
Albumul conţine rezultatele unor noi investigaţii asupra situaţiei actuale a zonei istorice din Chişinău şi a clădirilor păstrate în procesul evoluţiei urbane. Cartea pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.
Conţinutul albumului, prin punerea în valoare a calităţii artistice a patrimoniului construit, ar putea stopa degradarea unui spaţiu menit să-i bucure atât pe locuitorii şi oaspeţii capitalei, cât şi privirea curioasă a turistului ajuns pentru prima dată pe meleagurile noastre.

SIS continuă procesul de transmitere a dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice

Astăzi a demarat cea de-a doua etapă de transmitere a dosarelor din depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate către Arhiva Naţională. Predarea s-a efectuat în prezenţa preşedinţilor comisiilor departamentale,  domnilor Valentin DEDIU, directorul adjunct al SIS şi Petru VICOL, directorul Arhivei Naţionale.

Cele 5000 de dosare se referă la perioada anilor 1940-1971. În mare parte cei condamnaţi au fost judecaţi în baza art. 54 Cod penal al RSS Ucrainene, aplicat în RSS Moldovenească pînă în anul 1961, (pentru comiterea infracţiunilor contrarevoluţionare), iar după anul 1961 – în baza art. 67 Cod penal al RSS Moldovenească (agitaţie şi propagandă antisovietică).

Dl Valentin DEDIU a accentuat că evenimentul se include în şirul acţiunilor care vin să asigure transparenţa în activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate şi accesul liber al cetăţenilor şi cercetătorilor ştiinţifici la materialele de interes. Printre dosarele transmise astăzi se regăsesc şi cele care au fost intentate unor persoane marcante, precum Ştefan Pirogan, om politic şi de stat din Basarabia, Vasile Gafencu şi Anton Caraiman, deputaţi în Sfatul Ţării, Gheorghe Ghimpu şi camarazii săi, Alexandru Usatiuc-Bulgăr şi Valeriu Graur – membri ai organizaţiei „Frontul naţional-patriotic de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei”.

„De la iniţierea procesului de transmitere a dosarelor şi pînă în prezent, în adresa Serviciului au parvenit 93 de cereri şi petiţii în care cetăţenii au solicitat acces la dosare sau informaţii. De comun acord cu Arhiva Naţională petiţiile au fost examinate în termenii stabiliţi de legislaţie. Atît timp cît fondul nu este transmis integral, vom conlucra cu Arhiva Naţională în soluţionarea cererilor ce ţin de persoanele supuse represiunilor politice”, – a menţionat dl DEDIU.

Numărul total al dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice, aflate la păstrare în depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi care necesită a fi transmise Arhivei Naţionale, este de 13 485. Următoarea tranşă urmează a fi expediată în luna mai 2011.

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile …, posted with vodpod