Presa

REZOLUŢIA

Congresului oamenilor de cultură şi artă

Noi, participanţii la Congresul oamenilor de cultură şi artă constatăm cu îngrijorare că domeniul culturii este marcat de un ansamblu de carenţe care poate să aducă la desfiinţarea fenomenului cultural în ţara noastră.

Structura domeniului culturii în Republica Moldova este depăşită din punctele de

vedere managerial, informaţional, material etc.

În ultimii ani Ministerul Culturii a renunţat la funcţiile de elaborator de politici în domeniu, iar subdiviziunile

Ministerului – la funcţiile de gestionare, în favoarea creării produselor culturale de o calitate îndoielnică.  Structurile de stat în domeniul culturii nu au activat după un program de priorităţi publicat, discutat şi aprobat, ci au fost  transformate în secţii de propagandă politico-ideologică ale partidului de guvernământ. În cultură şi artă au fost impuse viziuni ideologice retrograde şi forme administrative depăşite, cum ar fi etatizarea unor domenii ce ţin, în mod tradiţional, de iniţiativă privată sau corporativă (impresariat, festivaluri etc.). Statul a impus control absolut asupra finanţării produselor

culturale. Chiar şi sponsorizarea de către agenţii economici se efectua sub stricta supraveghere şi la comanda organelor de stat.

Colaborarea cu uniunile de creaţie şi cu asociaţiile de profil a lipsit cu desăvârşire. Opinia specialiştilor a fost ignorată, fapt care a condus la luarea deciziilor arbitrare şi a generat incompetenţă în organizarea procesului cultural. Distincţiile şi premiile se acordau ca răsplată pentru servilism, opiniile breslelor de specialişti în această chestiune au fost ignorate completamente. Banii publici din domeniul culturii au fost cheltuiţi iraţional. Republica Moldova s-a auto-exclus din circuitele culturale internaţionale, precum şi din procesele menite să sporească unitatea spiritual-culturală a popoarelor europene. Temele culturale de mare actualitate în ţările europen

e nu s-au luat în dezbatere la noi. Agendele culturale conţinând recomandări ale celor mai reprezentative foruri  culturale au fost trecute cu vederea. Atmosfera spirituală nu favoriza cunoaşterea tendinţelor cultural-artistice contemporane. Republica Moldova, la nivel guvernamental, nu este implicată în nici un program al organismelor UE cu partenerii nemembri.

Pornind de la premisa, că domeniul culturii trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o prioritate naţională, Congresul oamenilor de cultură şi artă cere structurilor de stat în domeniul culturii:

  • Realizarea politicilor culturale în conformitate cu priorităţile procesului cultural din ţară şi din regiune.
  • Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii naţionale. Susţinerea infrastructurii şi educaţiei artistice.
  • Asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi  distribuirea bugetului culturii.
  • Înlesnirea accesului la bunurile cultural-artistice. Încurajarea participării cetăţenilor la procesele cultural-artistice.
  • Susţinerea artiştilor prin realizarea dezideratelor ce se conţin în Declaraţia privind  Statutul  creatorilor de artă şi artiştilor.
  • Susţinerea asociaţiilor artistice şi a uniunilor de creaţie.  Restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale în zonele rurale.
  • Delegarea colectivelor artistice profesionale teatrale şi concertistice, organizarea expoziţiilor de artă plastică, proiectarea filmelor de înaltă calitate artistică în localităţile ţării în cadrul unui program educaţional de stat.
  • Încadrarea artiştilor, meşterilor populari în programele regionale de dezvoltare culturală, socială şi economică şi susţinerea activităţii lor din diverse fonduri.
  • Crearea Fondului Culturii care să includă mijloace bugetare şi extrabugetare destinate proiectelor cultural-artistice.

Agenda Congresului Oamenilor de Cultură şi Artă

Locaţie:        Palatul Republicii

Data:           12.12.2009

Începutul înregistrării participanţilor:

Ora 11.00

Începutul lucrărilor Congresului:

Ora 12.00

Program.

  1. Deschiderea lucrărilor Congresului.

12.00 – 12.10

  1. Cuvânt de salut din partea conducerii Republicii Moldova.

12.10 – 12.20

  1. „Cultura – agent al schimbărilor sociale şi politice.”, Prezentare video.     Constantin Cheianu, dramaturg

12.20 – 12.35

  1. „Cultura în Republica Moldova şi imperativul racordării la standardele europene.”

Raportor: Ghenadie Ciobanu, Preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova

12.35 – 12.45

  1. „De la economia culturii la cultura economiei.”,

Raportor: Mihai Poiată, Prim Vice Preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova

12.45 – 12.55

  1. „Jurnalismul: de la cultura politică la politica culturii.”,

Raportor : Valeriu Saharneanu, Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova

12.55 – 13.05

  1. „Cultura în teritoriu – provocări şi soluţii”,

Raportor: Elena Frumosu, şefa secţiei Cultură Ialoveni

13.05 – 13.15

  1. „Colaborarea elitelor şi circulaţia valorilor în ţară”,

Raportor: Mihai Fusu, directorul Teatrului Unui Actor

13.15 – 13.25

  1. „Învăţământul artistic – un potenţial ignorat”,

Raportor: Tetelea Margareta, Decanul Facultăţii de Muzică, Universitatea din Bălţi

13.25 – 13.35

10.  „Fondul Culturii – avantaj pentru sectorul neguvernamental”,

Raportor: Ghenadie Sontu, Presedinte al Asociatiei ARS DOR

13.35 – 13.45

11.  „Fondul Culturii – primul pas spre un nou mecanism de finanţare a culturii.”,

Raportor: Veaceslav Reabcinschii, directorul Centrului de Politici Culturale.

13.45 – 13.55

12.  “Fondul Culturii: o soluţie europeană viabilă”,

Raportor: Philipp Dietachmair, Director Programe de Vecinătate Europeană,  Fundaţia Culturală Europeană (Amsterdam)

13.55 – 14.10

13. Alegerea Consiliului de Coordonare

14.10 – 14.20

14.  Rezoluţia Congresului.

14.20 – 14.30

Încheierea lucrărilor Congresului    – 14.30
–––––––––––––––––-
Constituirea grupurilor de experţi pe linga Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

În scopul realizării permanente a consultărilor specialiştilor din domeniile de activitate, monitorizării implementării actelor legislative, elaborarea propunerilor pentru perfecţionarea legislaţiei, Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a decis constituirea grupurilor de experţi, în următoarele domenii:

1. Cercetare-inovare, în componenţa nominală:

• Alexandru Stratan – doctor habilitat, director, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică;
• Igor Cojocaru – director, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• Sergiu Porcescu – şef, Direcţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională, Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• Viorel Gârbu – consilier al preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
• Stela Clapco – cercetător ştiinţific, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie , Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• Dumitru Badicean – cercetător ştiinţific, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

2. Cinematografie, în componenţa nominală:

• Sergiu Prodan – regizor, Director ,,Atelierul Sergiu Prodan PR şi Publicitate”;
• Virgiliu Mărgineanu – magistru în economie, producător de film, membru al Uniunii Cineaştilor, Director OWH TV STUDIO;
• Mihai Poiată – scriitor, scenarist, cineast;
• Eugen Sobor – preşedinte, Uniunea Cineaştilor;
• Dumitru Marian – regizor, producător;
• Sandu Vasilache – director, Studioul ,,Moldova-Film”

3. Patrimoniu arhitectural, în componenţa nominală:

● Ion Ştefăniţă – director general, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a monumentelor
● Sergiu Musteaţă – preşedinte, Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Republica Moldova
● Nicon Zaporojan – arhitect-şef adjunct, Direcţia generală arhitectură,
urbanism şi relaţii funciare, Primăria municipiului Chişinău;
• Mariana Şlapac – doctor habilitat, vicepreședinte, Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• Silvia Cibotaru – Consultant principal, Direcţia Patrimoniu cultural şi arte vizuale, Ministerul Culturii;
• Alexandru Corduneanu – membru al Grupului civic Patrimoniu Istoric al or. Chişinău;
• Mihai Coreţchi – Chişinău-Proiect, architect.

Comisii permanente

Comisia parlamentară „Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media”

Obiectul de activitate

Invatamintul; sustinerea si instruirea tineretului; cultura si institutiile cultural-artistice; protectia patrimoniului cultural national; cercetarea stiintifica, inventiile si inovatiile; sportul; turismul; mijloacele de informare in masa, publicitatea.

Membrii comisiei

Lucinschi Chiril Preşedinte
Fusu Corina Vicepreşedinte
Petkov Alexandr Vicepreşedinte
Bolboceanu Iurie Secretar
Ciobanu Ghenadie Membru
Ciobanu Maria Membru
Garizan Oleg Membru
Juravschi Nicolae Membru
Starîş Constantin Membru
Şupac Inna Membru
Todua Zurabi Membru
Ţulea Oleg Membru

Consultanţi:

Corneţchi Serghei
Guţuţui Olga
Rotaru Iuliana
Topală Mihaela

Convenţia pentru Cultură, semnată de 6 partide politice

Cultura Conventia 2015„CULTURA 2015”// Părţile care au semnat Convenţia vor respinge orice formă de cenzură.

În sala de conferinţe a Palatului Republicii s-au reunit sâmbătă, 23 octombrie, preşedinţii uniunilor de creaţie, reprezentanţi ai unor instituţii culturale şi ai partidelor politice şi au semnat Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova – „Cultura 2015”. Având ca obiectiv „modernizarea şi integrarea culturii Republicii Moldova în circuitul internaţional”, Convenţia prevede acţiuni de susţinere a oamenilor de cultură şi de dinamizare a vieţii culturale din republică pe parcursul a patru ani, perioadă în care va activa viitorul Parlament.

„Cultura nu ar trebui să fie un mijloc de promovare a intereselor partidelor politice”, a accentuat regizorul Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale din R. Moldova. Maestrul a optat pentru delimitarea sferei culturale de cea politică, pentru facilitarea activităţilor culturale prin reformele din sistemul de finanţare a culturii, menţionând că o astfel de Convenţie va contribui la protejarea şi integrarea patrimoniului cultural în sistemul valorilor europene.

Partidele vorbesc despre cultură la modul declarativ

Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului de Politici Culturale din R. Moldova, Convenţia culturală europeană, adoptată în 1954 (care acoperă educaţia, cultura, patrimoniul, învăţământul superior şi cercetarea, tineretul şi sportul), a servit drept bază pentru Convenţia „Cultura 2015”, semnată pe 23 octombrie la Chişinău. „De regulă, politicienii vorbesc despre cultură doar la modul declarativ, însă pentru dezvoltarea reală a culturii este nevoie de un plan de acţiuni şi de implicarea activă a comunităţii culturale în procesul decizional privind problemele culturale”, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale. V. Reabcinschi a comunicat, pentru „Jurnal de Chişinău”, că toate formaţiunile politice au fost invitate să semneze Convenţia, 12 partide au primit invitaţii personale, însă au răspuns acestei invitaţii doar şase: Partidul Liberal-Democrat, Partidul Liberal, Alianţa „Moldova Noastră”, Partidul „Moldova Unită”, Partidul Republican şi Partidul Democrat, semnând Convenţia „Cultura 2015”.

Un consiliu consultativ pe lângă Comisia parlamentară pentru cultură

Una din primele acţiuni care vor fi realizate în cadrul Convenţiei este crearea unui consiliu consultativ, alcătuit din oameni de cultură notorii. Acest consiliu urmează să activeze pe lângă Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, cu scopul unor consultări prealabile privind proiectele de lege în domeniul culturii.

În textul Convenţiei se mai specifică următoarele: „Părţile stabilesc că Ministerul Culturii este instituţia de stat mandatată să elaboreze şi să implementeze politici culturale” (articolul 2); „Părţile vor respecta libertatea de expresie şi pluralismul de opinii, vor respinge orice formă de cenzură şi de monopolizare a activităţii culturale” (articolul 3); „Părţile vor susţine politicile de stimulare a creativităţii pentru ca fiecare persoană să dispună de posibilităţi pentru satisfacerea potenţialului cultural” (articolul 4).

Ţările europene au investit în cultura cetăţenilor

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015” mai prevede aprobarea de legi privind fondul cultural, uniunile de creaţie şi statutul omului de creaţie. De asemenea, se elaborează un program de restructurare şi modernizare a caselor de cultură şi bibliotecilor din R. Moldova care vor fi asigurate cu calculatoare şi acces la internet. Urmează să fie lansat şi Centrul de instruire a angajaţilor din cultură, precum şi Programul privind susţinerea mobilităţii produselor culturale din ţară şi digitalizarea patrimoniului cultural al RM.
Prezent la eveniment, directorul de programe pentru vecinătatea UE al Fundaţiei Culturale Europene, Philipp Dietachmair, a afirmat că „este o iniţiativă corectă, la fel cum au procedat mai multe ţări europene, investind, înainte de toate, în cultura cetăţenilor unui stat”.

O acţiune importantă privind realizarea Convenţiei este modificarea legii şi stabilirea nivelului de salarizare a angajaţilor din domeniul culturii, egal cu cel din domeniul educaţiei.

Irina Nechit

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Tapping Into Culture
Reinforcing Moldova’s Development Capacities by Strengthening its Cultural Sector Overview
Our experience – in South East Europe, Russia, Slovakia, Turkey and the Southern Mediterranean – shows that
invigorating the cultural sector contributes to overall development: culture can be a motor for change. Moldova
is ready to take advantage of this kind of assistance, which aims to put strong structures in place and increase human
capacities in the cultural sphere. We teamed up with the Soros Foundation Moldova and the Dutch Ministry of Foreign Affairs (Matra programme) to realise a large-scale capacity-building initiative for Moldova’s cultural sector. The initiative will run for three-and-a-half years, from 2007 to 2010.
How It Began
In 2006, we assessed the needs that would have to be addressed. Local cultural activists expressed their wish to  change and develop, to expand and tap into the potential of the country’s cultural sector and to use this potential to
advance the development of the country as a whole. This would require the sector to be professional and productive, and the public authorities to plan strategically and manage efficiently in the cultural sphere. Once civil society actors are well-organised, they can work for change and heal division through cultural dialogue and cooperation. As we have
found elsewhere, development is best achieved when it is planned locally by all stakeholders in cooperation with civil society.
Aims
This fully collaborative project, which used an equal number of Dutch and Moldovan trainers, seeks to professionalise the structures that support cultural life in Moldova, to improve the management skills of cultural service providers there, and to assist public cultural administrators in planning Moldova’s cultural development locally, inclusively
and democratically.
Activities
There are two training groups, made up of personnel from 15 cultural NGOs, 15 public cultural institutions and 34 local government offices, as well as officials from the Ministry of Culture.
The programme unfolds over eight stages:
1) Preparation: training needs assessed and curriculum developed
2) Nine tailor-made, four-day training sessions for each group
3) Formulation of business plans (for organisations) / local development strategies (for
local administrations)
4) Practical capacity-building projects
5) Evaluation of strategy implementation
6) ‘Training of trainers’ workshops
7) Publication of training manuals and inventory of cultural resources/sites in Moldova
8) Development of online cultural resource for Moldova.
Partners: ECF, Soros Foundation Moldova. This project was mainly financed by the Social Transformation Programme (Matra) of the Dutch Ministry of Foreign Affairs.
Contact person: Program Officer ECF, Ms. Dilia Ham, dham@eurocult.org

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

A venit si randul Strategiei pentru cultura

Miercuri, 17 martie, lucratorii din domeniul culturii din raionul Criuleni au participat la dezbaterile publice „Casele de cultura in contextul noilor strategii culturale”. Invitatul special a fost Veaceslav Reabcinschii, coordonator in cadrul Fundatiei SOROS Moldova, a moderat dezbaterile Elena Frumosu, sef Directie Cultura a Consiliului raional Criuleni. Scopul dezbaterilor a fost consultarea specialistilor care muncesc in domeniul administratiei publice care administreaza cultura, in vederea elaborarii unei strategii care ar permite dezvoltarea serviciilor culturale pentru populatie, atragerea investitiilor necesare pentru reparatiile edificiilor culturale si procurarea de echipamente necesare domeniului.

Case de cultura in locul bisericilor

 

In Europa case de cultura nu sunt, in formatul traditional, pe care il au acum fostele republici sovietice. Europa, dupa ce a dezvoltat economia multi ani, s-a pomenit fara institutii sociale, care sa le creeze cetatenilor si posibilitati de agrement. De aceea, fostele fabrici si uzine dislocate in zonele rurale, inchise pe parcursul anilor, au fost treptat transformate in localuri, unde se presteaza servicii gen ateliere de arta, cluburi pe interese, teatre de amatori si alte activitati artistice etc. Anume servicii culturale, de care cetateanul are nevoie si pentru care este gata sa voteze prin banul sau. Asemenea centre culturale sunt persoane juridice care se autofinanteaza, fara a fi o povara pentru buget. Veaceslav Reabcinschi amintea ca la noi in tara casele de cultura sau cluburile au aparut pentru a fi modelat omul nou, caruia i s-a interzis sa mearga la biserica, un fel de alternativa a lacasului de cult. In Republica Moldova exista cca 600 case de cultura. In raionul Criuleni numarul lor este de 27, cam cate o casa si ceva la fiecare primarie. In tara sunt primarii de comune, care sunt nevoite sa intretina cate 2-3 camine culturale, chiar daca in unele nu prea este activitate artistica. In conditiile, cand de multi ani ramura culturii este un fel de cersetoare a bugetului si aceste institutii devin o povara si angajatii lor sunt prost platiti din bugetele locale mereu austere, evident, de multi ani nu se produce nici o schimbare. Actualmente casa de cultura este conceputa doar ca un local unde se organizeaza distractii gen discoteca, cate unul sau doua concerte pe an si adunarile generale ale satului. In lume si in republica insa sunt si altfel de practici: cand la casa de cultura se desfasoara si activitati economice, in special servicii, prin oferirea agentilor economici in arenda a spatiilor libere, diferite ateliere si cercuri pentru fregventarea carora beneficiarii achita taxe lunare. Legea permite caminelor culturale sa presteze servicii cu plata, toate cu scopul de a capata resurse suplimentare, care sa poata fi investite in instruirea personalului, deplasari in diferite scopuri, procurare de costume si aparataj, organizarea de evenimente culturale.

Factorul uman este prioritar in producerea schimbarii

In ultimii ani cu ajutorul donatorilor straini, mai cu seama prin intermediul Fondului de Investitii Sociale, in republica au fost renovate total sau partial multe edificii culturale. Bani s-au investit enormi, inclusiv din granturi, din bugete si din contributiile comunitatii. Nu intotdeauna insa aceste investitii sunt valorificate pe masura. Veaceslav Reabcinschi a adus exemplul unei primarii formate din doua localitati, una cu vreo 5 mii locuitori si alta cu o mie. Pentru cea cu 5 mii s-a construit candva un palat mare de cultura, care renovat fiind cu cheltuieli mari, nu gazduieste colective de amatori, iar in localitatea mica, fara camin cultural, sunt vreo trei tarafe, ansamblu de dansatori, fluieristi etc. Reiese, ca toata organizarea depinde de oameni care au capacitati de lider, poseda cunostinte speciale si dorinta de a face ceva in domeniu, pentru ca ii aduce satisfactie si placere. Elena Frumosu, sefa directiei cultura, a prezentat portretul tipic al unui director de camin cultural din zilele noastre: varsta intre 40 si 50 de ani, studii – de regula scoala de iluminare culturala din Soroca, in ultimii trei ani nu a beneficiat de nici un fel de cursuri de calificare in domeniu. Astazi directorilor le lipsesc studii manageriale, marketologice, capacitati de a scrie un proiect, de a elabora o strategie. „Donatorii intrenationali ofera tot mai rar granturi pentru reparatii si constructii, dar mai mult pun accentul pe instruire si traininguri, pe schimbarea morala a omului, pe schimbarea viziunilor lui si a mentalitatii. Scopul unei eventuale strategii de dezvoltare a culturii este impunerea unor schimbari calitative in modul de organizare a muncii. Sunt necesare si schimbari in legislatie, care sa motiveze personalul din cultura sa-si ridice calificarea si odata cu ea remunerarea, sa fie platiti pentru munca in zilele de odihna si in afara orelor de munca… Noi stim ca salariile astazi nu sunt motivante, dar daca nu sunteti de acord, lasati sa vina in locul vostru alt om, pe care poate il trage sufletul sa faca mai mult la aceeasi remunerare. Lucratorii din cultura au foarte mult de lucru in vederea conservarii folclorului autentic din localitatile, ca sa nu iasa colectivele la concerte si sa cante manele, iar casele de cultura vor tinde spre a deveni spatiu comprimat al identitatii culturale veritabile”, spunea Elena Frumosu, adresandu-se asistentei.

La randul sau Veaceslav Reabcinschi, in calitate de reprezentant al unei organizatii donatoare – SOROS – a venit cu exemple de buna gestionare a spatiilor destinate activitatilor culturale, unele dintre care sunt gestionate de oameni de alte profesii, care nu au tangenta cu cultura, dar care reusesc sa fie de folos satenilor si chiar le presteaza si servicii cu plata, asigurandu-si in asa fel resurse pentru activitati, deplasari etc.

Si la Criuleni bune practici de gestionare a culturii

O activitate culturala cu rezultate bune se considera atestarea colectivelor artistice, in urma careia acestea capata titlul „model”, iar conducatorul lui devine salariat. Cele mai multe colective artistice cu titlul model – 12 din 34, activeaza in patru din cele 27 edificii culturale: Boscana, Ratus, Criuleni si Cruglic.

Valentina Vantu, directoarea caminului cultural de la Boscana, care activeaza in domeniu de circa 40 de ani, a povestit crampee din activitatea sa si a colectivelor de la casa de cultura, dar a inceput prin a spune ca dispun de o discoteca performanta, la care prin sala se auzeau soapte „bine ca aveti aparataj, ca noi nu avem”. La intreba-rea, de unde o asa discoteca, dna Vantu a raspuns, ca au inceput prin a face o discoteca cu ce era, cu intrarea de 1 leu, ca sa adune ban cu ban din servicii, sa diversifice programul discotecilor, sa angajeze un di-jay bun, ca sa ajunga azi la 5 lei intrarea si sa atraga beneficiari din toate satele adiacente. Anual discoteca asigura pana la 30 mii lei venit. Mai organizeaza colectivele si concerte cu plata, ca sunt model si au ce arata, maratoane si desigur, participa la concursuri. Pentru participarea la un concurs in 2009, anuntat de Fondul de Investitii Sociale, caminul cultural s-a ales cu un premiu in valoare de 40 mii de lei. Si Centrul de Cultura si Tineret „G.Sarbu” din Criuleni a castigat 100 mii lei la acest concurs, si casa de cultura din Ratus – 30 mii lei, dar numai Valentina Vantu a fost mai insistenta decat ceilalti directori si a reusit sa-si ridice premiul – costume nationale in aceeasi suma. Directoarea a mai raspuns si la intrebari de genul cum de reuseste sa cumpere amplificatoare, care-s peste 7 mii de lei, la care dansa a spus ca au procurat chiar cu 8300 lei, si ca becurile pentru iluminarea discotecii se ard mai rar la ei, pentru ca a reusit sa puna la punct reteaua de fire electrice.

Petru Lucasenco, care este conducatorul formatiei folclorice „Dacii” de la Pascani, a absolvit colegiul de muzica „Stefan Neaga” avand indreptare din colhoz. Cand a venit in sat colhoz nu mai era, iar Pascanii dupa divizare ramasesera fara casa de cultura si nici pana azi nu o are. De atunci pana in prezent este angajat la scoala din sat si actor al teatrului „Ion Creanga” din capitala, iar colectivul de dansatori l-a adus pana la atestare, impreuna cu coregraful Denis Ganga. Si dansatorii, si ansamblul folcloric sunt mandria satului, desi loc de repetitii le este o clasa mica din gimanziu. Petru Lucasenco mai recunoaste, ca activitatea in cadrul teatrului „Ion Creanga” l-a invatat cu adevarat ce este folclor si cum trebuie valorificat, iar munca ii aduce satisfactie morala. Colectivele de artisti amatori din partea locului se bucura de toata sustinerea primariei, iar primarul, Lidia Lucasenco, este si ea membru al ansamblului folcloric „Mostenitorii” si o impatimita de muzica traditionala. Lidia Lucasenco spunea la dezbateri, ca va depune toate eforturile, ca sa repuna in circuitul social cladirea fostei cazangerii din sat, care este cu 3 etaje si e in stare sa gaszduiasca anume un atare centru de cultura, unde fiecare colectiv sau cerc de interese sa aiba o incapere aparte, sa fie o sala pentru festivitati. Apropo, in anul 2010 fiecare localitate pentru activitate culturala beneficiaza de mijloace financiare in marime de 85 de lei de locuitor. Primaria Pascani nu poate beneficia de acesti bani pentru ca … nu are casa de cultura. Insa Lidia Lucasenco nu este dispusa sa cedeze, mai cu seama ca dansa, ofiter MAI in rezerva, care a muncit multi ani in comisariatul de politie la sectia minori, este convinsa, ca daca antrenezi adolescentul mai intai la cercul de dans, apoi la sectia de fotbal, acestuia nu-i mai ramane timp pentru actiuni indecente.

Bani s-ar gasi, daca ar fi si suport juridic a-decvat

Moderatorii dezbaterilor au propus directorilor caselor de cultura si primarilor sa incerce sa organizeze servicii pentru cetateni in spatiile destinate culturii, cu darea in arenda a spatiilor din casele de cultura anumitor agenti economici, care sunt dispusi sa organizeze servicii pentru populatie, iar casa de cultura ar castiga din arenda. Svetlana Cucu, primar de la Cruglic, spunea ca primarii in asemenea caz ar avea nevoie de asistenta juridica profesionista, in vederea elaborarii unui contract-tip de comodat. In baza acestui contract un oarecare agent economic ar incerca sa investeasca niste surse proprii, fara a-si lua responsabilitatea pentru intreg spatiul casei de cultura, iar daca afacerea nu ar merge, atunci riscurile sunt minime pentru ambele parti.

Aceasta si celelalte aspecte abordate de catre lucratorii din cultura au fost tema dezbaterii „Casele de cultura – perspective de dezvoltare in timpuri de stagnare”. La urmatoarele dezbateri, care sunt de fapt si un fel de consultari publice in vederea elaborarii unei strategii durabile de dezvoltare a domeniului culturii, vor fi abordate teme ce tin de invatamantul artistic si activitatea bibliotecilor publice.

S. Cernov, 26 martie 2010.

Primul Congres al Omenilor de Cultură s-a desfăşurat la data de 12 decembrie, în incinta Palatului Republicii, unde s-au adunat circa 700 de delegaţi din toată republica.

În cadrul Congresului a fost ales Consiliul de Coordonare care este compus din 15 membri ai Uniunilor de Creaţie. Congresul a discutat cele mai acute probleme ale culturii, şi anume reconsiderarea rolului culturii în societatea moldavă de astăzi, raportul dintre putere şi cultură, revitalizarea mişcării culturale în teritoriu, reforma sistemului de finanţare a culturii şi statutul omului de cultură şi altele.Vlad Bulat, maestru, pictor, scenograf spune că datorită acestui Congers se va pune baza culturii care a dispărut. „Cultura a rămas numai cu sufletele de creaţie, acest congres este un strigăt al disperaţiei al anilor care au trecut. De la acest congres se va începe o eră nouă, deoarece aici este ceea ce noi am trebuie să facem foarte demult”. Unii participanţi s-au arătat indignaţi de faptul că ministrul Culturii, Boris Focşa ar fi recomandat mai multora să nu participe la Congres. Jurnalistul Constantin Cheianu a relatat că după o întâlnire cu preşedinţii de creaţie din raioanele republicii, ministrul a promis sprijinul său, după care şi-a schimbat în atitudinea. „Probabil a presupus că noi am porni o mişcare împotriva ministerului şi a lui personal”.

Prezent la Congres, Boris Focşa a replicat că ministerul Culturii se arată deschis spre colaborarea cu societatea civilă şi speră la o colaborarea fructuoasă. Forul Oamenilor de Cultură (FOC), care se va forma în urma Congresului, va asigura continuitatea lucrărilor congresului şi toate ideile, deciziile şi propunerile urmează să fie implementate de către acest For. Consiliul de Coordonare ales în cadrul Congresului este compus din 15 persoane ce reprezintă Uniunile de Creaţie, cultura din teritoriu şi ONG-urile din ţară. Rezoluţia adoptată de Congres a fost votată în unanimitate şi urmează a fi prezentată Parlamentului pentru a fi creat fondul culturii.

Ina GUGEA — 14.12.2009, http://www.ko.md

I CONGRES AL OAMENILOR DE CULTURĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

12 decembrie 2009, Palatul Republicii, ora 12.00

COMUNICAT DE PRESĂ

La 12 decembrie 2009 îşi va ţine lucrările primul Congres al Oamenilor de Cultură din Republica Moldova organizat de Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) şi Centrul de Politici Culturale. Reconsiderarea rolului culturii în societatea moldavă de astăzi, raportul dintre Putere şi cultură, revitalizarea mişcării culturale în teritoriu, reforma sistemului de finanţare a culturii, statutul omului de cultură – iată chestiunile de bază ce vor fi dezbătute la for.

La Congres vor participa circa 700 de delegaţi din întreaga republică, ei reprezentând Uniuni de Creaţie, instituţii de cultură de stat şi private, administratori culturali din toate raioanele ţării, organizaţii non-guvernamentale din domeniu, oaspeţi din ţară şi de  peste hotare. Sunt aşteptaţi, de asemenea, demnitari din conducerea de vârf a ţării.

Congresul va face bilanţul Dezbaterilor Naţionale în problemele culturii desfăşurate în luna noiembrie la Chişinău, Bălţi şi Cahul şi va stabili priorităţile de activitate în domeniu.

Totodată, la Congres va fi ales Consiliul de Adminstrare, care va reuni reprezentanţi ai tuturor domeniilor de cultură şi care va monitoriza reforma în cultură.

Comitetul Organizatoric

Tel. 738666

„Nutrim speranţe pentru renaşterea culturii naţionale”

Apelul Uniunilor de creaţie către guvernarea liberal-democrată

Într-un Apel, adresat recent preşedintelui interimar al R. Moldova, preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi prim-ministrului Vlad Filat, mai multe uniuni de creaţie au salutat constituirea coaliţiei de guvernare liberal-democrate şi şi-au exprimat convingerea că astfel ni se oferă o şansă de a depăşi criza politică, economică, socială şi spirituală, care pune în pericol existenţa R. Moldova ca stat şi ameninţă temeliile morale ale societăţii.

Totodată, în Apel, uniunile de creaţie se referă la cauzele care au condus la situaţia deplorabilă din domeniu, precum şi la modalităţile prin care situaţia poate fi ameliorată.Prin constituirea Alianţei pentru integrare Europeană a fost reanimată speranţa concetăţenilor noştri că R. Moldova va reveni pe făgaşul modernizării şi prosperităţii.

Suntem pe deplin conştienţi că moştenirea lăsată de fosta guvernare este dezastruoasă, iar asumarea guvernării, în condiţiile actuale, cere de la Alianţă responsabilitate, curaj, principialitate şi competenţă profesională deosebită.Sunt multe de făcut şi în domeniul culturii. Prin politica promovată în aceşti opt ani, comuniştii au suprimat dreptul constituţional la liberă exprimare, au exclus uniunile de creaţie din procesul cultural, au introdus cenzura şi au supus controlului ideologic „comanda de stat”, transformând-o în comandă de partid, au întocmit „liste negre” cu oamenii de cultură incomozi pentru a le îngrădi accesul la televiziunea publică, iar distincţiile şi titlurile onorifice au fost acordate drept răsplată pentru servilism politic, stimulându-se mediocritatea, pseudovaloarea şi incompetenţa profesională.

Organele de stat, abilitate cu gestionarea culturii au fost transformate în secţii de propagandă ale PCRM, iar reformele din Ministerul Culturii şi Turismului au avut doar scopul de a distruge ultimele redute ale competenţei şi responsabilităţii pentru păstrarea patrimoniului naţional şi stimularea procesului cultural. Selectarea funcţionarilor publici în domeniul culturii s-a făcut în bază de cumătrism şi devotament personal faţă de „binefăcătorii” care i-au promovat la posturile respective.

Tendinţele făţişe de monopolizare a culturii şi-au găsit expresie şi în actele legislative (Legea Culturii, Legea Cinematografiei), care nu funcţionează, s-a exclus societatea civilă şi uniunile de creaţie din procesul decizional şi au făcut imposibil accesul studiourilor şi editurilor independente la sursele destinate comenzii de stat. Ani la rând este torpilată adoptarea Legii despre uniunile de creaţie, a fost blocată activitatea Registrului de stat al filmelor.

După tentativa nereuşită de a scinda intelectualitatea prin organizarea uniunilor de creaţie „alternative”, guvernarea comunistă a pornit un război deschis împotriva oamenilor de artă, care nu se lasă convertiţi, antrenează pe larg resursele administrative pentru a duce la faliment uniunile de creaţie prin taxe nejustificate pentru arenda spaţiilor deţinute.

Împărtăşind îngrijorarea faţă de consecinţele guvernării anterioare şi de responsabilitatea pentru dinamizarea procesului de renaştere naţională şi spirituală a ţării, uniunile de creaţie propun Alianţei pentru Iintegrare Europeană următoarele sugestii pentru programul de guvernare:

1. Elaborarea unui program naţional de priorităţi în domeniul culturii care să reflecte tendinţele la nivel naţional şi european. Eliminarea protecţionismului şi preferinţelor voluntariste în finanţarea programelor cultural-artistice, renunţarea la utilizarea culturii ca instrument de propagandă a partidelor politice, indiferent de orientarea lor.

2. Depolitizarea Ministerului Culturii, promovarea la funcţiile de conducere în domeniul culturii a profesioniştilor, care vor fi în stare să promoveze reformele, să realizeze un management eficient în ramură. Politica de selectare şi promovare a cadrelor să fie coordonată cu uniunile de creaţie şi să fie realizată pe principiile competenţei profesionale şi a spiritului reformator.

3. Implementarea unor ample acţiuni eficiente care să asigure accelerarea reformelor în teatru, cinematografie şi politica editorială, reexaminarea Regulamentului comenzii de Stat.

4. Modificarea Legii Culturii, Legii Cinematografiei, Legii sponsorizării conform standardelor europene, adoptarea Legii „Despre Uniunile de creaţie în domeniul literaturii şi artei”, implementarea Legii cu privire la teatre şi organizaţii concertistice.

5. Transparenţă în procesul de gestionare a mijloacelor financiare destinate comenzii de stat, stimularea concurenţei între sectorul de stat şi cel privat în cinematografie, politica editorială, promovarea reformelor la studioul „Moldova-film” în concordanţă cu priorităţile naţionale în acest domeniu. .

6. Organizarea în cadrul Preşedinţiei a unui Consiliu Coordonator în domeniul culturii, deschiderea Casei uniunilor de creaţie în imobilul de pe strada Puşkin 24 a Ministerului Culturii.

Tezele expuse vor sta la baza agendei viitorului Congres al oamenilor de creaţie, care va lua în dezbatere parteneriatul dintre uniunile de creaţie şi organizaţiile de stat, şi perspectivele politicii culturale în contextul integrării europene a Republicii Moldova.

Nutrim speranţa că propunerile noastre vor fi analizate şi vor servi drept imbold pentru renaşterea culturii naţionale în spiritul valorilor democratice.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. M. Cimpoi

Preşedintele Uniunii Teatrale, S. Grecu

Preşedintele Uniunii Cineaştilor, E. Sobor

Preşedintele Uniunii Compozitorilor, G. Ciobanu

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, G. Jalbă

Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, V. Saharneanu

Invitatie la dezbaterile naţionale privind starea culturii din Republica Moldova

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale Vă invită la

Dezbaterile naţionale privind starea culturii din Republica Moldova şi necesitatea reformelor în domeniu. În partea de nord a republicii, la Bălţi, dezbaterile vor fi organizate pe data de 21 noiembrie in Universitatea de Stat, iar peste o săptămînă, adică la 28 noiembrie la Cahul. Campania va culmina cu organizarea la 12 decembrie 2009 a Congresului Naţional al oamenilor de Cultură la care sînt aşteptaţi reprezentanţi din conducerea parlamentului, Guvernului, precum şi oaspeţi de peste hotare. În această zi toate instituţiile de cultură din ţară sunt invitate să organizeze o Zi a Uşilor deschise, în cadrul căreia fiecare cetăţean ar avea acces liber la spectacole, expoziţii sau concerte.

Instituţiile şi organizaţiile care doresc să ia parte la măsurile preconizate pot telefona la nr. 73 86 66.

Participarea D-voastră la Dezbateri va reprezenta un suport real pentru reforme în cultură şi  UN VOT PENTRU CULTURĂ!

Comitetul Organizatoric: Mihai Cimpoi, Ghenadie Ciobanu, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Alexandru Grecu, Ghenadie Jalbă, Veaceslav Reabcinschii, Valeriu Saharneanu, Eugen Sobor

Campania este susţinută de către Fondul Cultural European (Amsterdam) şi Fundaţia Soros-Moldova.

Pentru prima data in Moldova

Miercuri, 11 Noiembrie 2009

În premieră pentru RM Uniunile de creaţie vor merge în teritoriu pentru a dezbate în mod public problemele prioritare care au adus cultura din RM la degradare. Acţiunea va avea loc în cadrul campaniei „Un vot pentru cultură”, pe parcursul lunilor noiembrie-decembrie, fiind organizată  de Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) în parteneriat cu Centrul de Politici.

Lidia Petrenco.

Reprezentanţii uniunilor de creaţie spun că vor începe reforma culturii în RM pornind de la foaie albă. Membrii ANUC  insistă ca schimbările  să înceapă cu reformarea modului de finanţare a domeniului, făcînd referinţă la modele internaţionale care deja şi-au demonstrat eficienţa. Totodată, un loc aparte în această schemă ar avea o relaţie de colaborare cu structurile guvernamentale, astfel încît arta să devină  pertener în rezolvarea problemelor societăţii, prin educare şi culturalizare, spune regizorul Mihai Fusu, membrul comitetului organizatoric ANUC.

Dramaturgul Constantin Cheeanu, susţine că în RM politicienii au redus cultura la o dimensiune distractivă, iar oamenii de cultură au au fost marginalizaţi.

Atunci cînd nu mai contează părerea uniunilor într-o societate, se pot întîmpla lucruri regretabile, susţin membrii ANUC.  Un exemplu prolific în acest sens, adus de organizatorii conferinţei, ar fi desfigurarea oraşului atunci cînd nu se mai face auzită părerea uniunii architecţilor, sau bani în vînt pentru filme carora le este sortit să zacă pe poliţe atunci cînd nu au drept la replică cineaştii.

Din aceste considerente uniunile de creaţie declară despre solidarizarea lor, iar în cadrul dezbaterilor în teritoriu artiştii îşi propun să consulte opiniile şi problemele cu care se confruntă colegii de breaslă. Primele dezbateri vor avea loc pe data de 14 noiembrie în capitală în incinta sălii de spectacole a Uniunii Teatrale din Moldova. Vor participa instituţii de cultură din Chişinău, ONG-urile din domeniul culturii, şefii secţiilor de cultură din raioanele învecinate.

În partea de nord a republicii, la Bălţi, astfel de dezbateri vor fi organizate pe data de 21 noiembrie, şi peste o săptămînă, adică la 28 noiembrie la Cahul. Campania va culmina cu organizarea la 12 decembrie 2009 a Congresului Naţional al oamenilor de Cultură la care sînt aşteptaţi reprezentanţi din conducerea parlamentului, Guvernului, precum şi oaspeţi de peste hotare. În această zi toate instituţiile de cultură din ţară sunt invitate să organizeze o Zi a Uşilor deschise, în cadrul căreia fiecare cetăţean ar avea acces liber la spectacole, expoziţii sau concerte.

Instituţiile şi organizaţiile care doresc să ia parte la măsurile preconizate pot telefona la nr. 73 86 66.

Campania este susţinută de către Fondul Cultural European (Amsterdam) şi Fundaţia Soros-Moldova.

Pentru radio „Vocea Basarabiei” Lidia Petrenco.

ANUC solicită aplicarea unui mecanism eficient de gestionare a fondului pentru cultură

2009-11-11/13:54 Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) cere oamenilor politici să vină cu o iniţiativă legislativă pentru depolitizarea finanţelor pentru cultură, transmite Info-Prim Neo.

Guvernarea anterioară dicta cum trebuie să fie folosite aceste fonduri. „Ei astfel au înţeles să rezolve problemele culturii naţionale. Noi cerem actualei guvernări să intervină. Noi, oamenii de cultură, trebuie să avem dreptul să decidem cum să cheltuim aceşti bani”, a spus într-o conferinţă de presă regizorul Mihai Fusu, membru ANUC.

Un alt membru al asociaţiei, Veaceslav Reabcinschii, a menţionat că schimbările care se vor produce, odată cu lansarea ANUC, necesită adoptarea unei noi legi sau schimbarea unor prevederi în legislaţia în vigoare, care să instituie un mecanism efectiv pentru gestionarea fondului pentru culttură.

Regizorul Constantin Cheianu, şi el membru ANUC, a remarcat că în Moldova „ cultura este doar pentru cei care fac cultură”. „Am fost depărtaţi de public, de parcă cultura nu contează aşa de mult. Ei (oamenii politici – n.r.) nu realizează că şi cultura poate ajuta ţara în atingerea unor valori europene. Cultura are drepturi egale faţă de toate sferele de activitate din ţară”, a mai spus Cheianu.

Membrii ANUC au comunicat că de curând a fost lansată campania „Un vot pentru cultură”, care are ca scop sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor culturii, iniţierea unor modificări de legislaţie. Pentru realizarea acestora, pe parcursul lunilor noiembrie şi decembrie 2009 vor avea loc dezbateri în diferite localităţi ale ţării.

Partide politice şi uniuni de creaţie au semnat Convenţia de susţinere a culturii

Chişinău, 23 oct. /MOLDPRES/. Reprezentanţi ai partidelor politice şi ai uniunilor de creaţie au semnat astăzi la Chişinău Convenţia cu privire la susţinerea culturii. Documentul a fost elaborat de Uniunea Teatrală din Moldova şi a mai fost semnat de Centrul de Politici Culturale şi de Ministerul Culturii, transmite MOLDPRES.

În Convenţia cu privire la susţienerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015„, între altele, se stabilesc drept obiective protejarea şi integrarea patromoniului cultural naţional în sistemul valorilor cultural europene, perfectarea cadrului legal pentru facilitarea activităţii culturale şi reformare sistemului de finanţare a domeniului culturii.

Uniunea Teatrală /UNITEM/ a anexat la Convenţie şi un plan de acţiuni pe care urmează să le implementeze statul pînă în 2015. Şefa comisiei de resort a parlamentului, Corina Fusu, a spus că multe din legile prevăzute de planul de acţiuni au început să fie elaborate, iar Legea cu privire la patrimoniul arheologic a şi fost adoptată de actualul Parlamentului.

În deschiderea reuniunii, preşedintele UNITEM, Alexandru Grecu, a deplîns starea în care se află cultura în R. Moldova. „În unele sate sînt oameni care cred că la conducerea ţării se mai află Vladimir Voronin şi Vasile Tarlev şi eşecul referendumului din septembrie se datorează anume nivelului scăzut de cultură. Oamenii nu au înţeles pentru ce au fost chemaţi să voteze”, a spus preşedintele UNITEM.

Convenţia a fost semnată şi de reprezentanţii Partidului Liberal, ai Partidului Liberal Democrat, Alianţei „Moldova Noatră” şi Partidului „Moldova Unită-Edinaia Moldova”, notează MOLDPRES.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Proiectele vor salva casele de cultură

 

Din totalul Caselor de cultură, existente în raionul Ialoveni, doar 2 așezăminte culturale se află în stare foarte bună: cele din Ialoveni și Dănceni. 15 case de cultură necesită reparaţii capitale. Iar o reparaţie capitală costă între două și patru milioane de lei. Bani pe care multe primării nu le au. Unica soluţie pare a fi scrierea de proiecte și atragerea de fonduri externe.

Probleme, opinii dar şi soluţii

O dezbatere publică cu tematica „Noile politici şi strategii culturale: casele şi căminele culturale – realizări şi perspective” s-a desfăşurat recent la Casa raională de cultură. La ea au participat directori ai caselor de cultură, primari, lucrători din domeniul cultură, precum şi Claudia Şerşun, şefa Secţiei cultură, Mihai Silistraru, preşedintele raionului, şi Veaceslav Reabcinschi de la Fundaţia Soros Moldova.
“V-am invitat la aceste dezbateri pentru a asculta problemele cu care vă confruntaţi”, a spus în cuvântul de deschidere Claudia Şerşun. “Totodată, vrem să auzim şi să discutăm soluţiile pe care le vedeţi, soluţii care sunt cele mai reale. Aceste discuţii ne vor ajuta ulterior, foarte mult, pentru a putea scrie şi atrage proiecte şi a pune pe picioare domeniul culturii din raionul Ialoveni. L-am invitat şi pe preşedintele raionului, să asculte şi dumnealui, în direct, fiecare opinie şi fiecare problemă. Îl avem printre noi şi pe Veaceslav Reabcinschi de la Fundaţia Soros- Moldova, fundaţie care implementează proiecte pentru dezvoltarea culturii”.
În cadrul dezbaterilor au răsunat mai multe propuneri, cum ar fi: să fie schimbat statutul lucrătorilor din cultură, modificată subordonarea administrativă a caselor de cultură, transformarea lor în centre de organizare a distracţiei populaţiei şi organizare a timpului liber. Ele ar trebui să devină centre culturale comunitare. În continuare vă prezentăm câteva din opiniile şi problemele dezbătute.

Un centru de consultanţă?
„Ar trebui să existe un centru de consultanţă pentru scrierea proiectelor. Noi, directori ai caselor de cultură, nu avem nici cunoştinţele şi nici abilităţile necesare pentru a ne descurca în scrierea lor. Un an de zile am muncit la un proiect, ca în final să nu treacă pentru că nu întruneşte toate cerinţele necesare, cerinţe pe care eu nu mai ştiu cum să le îndeplinesc. Consiliile locale împart banii de la cultură pentru alte activităţi, iar atunci când e vorba de contribuţia comunităţii la un proiect, nicidecum nu putem obţine aceşti bani”, a spus Tudor Grigoriţă, director al Casei de cultură din Costeşti.

„Legea a fost prost concepută de la început, prin includerea caselor de cultură în cote valorice, ceea ce a provocat mai multe probleme de ordin juridic, pe parcurs. La moment unica soluţie, pentru a putea repara în timp cât mai scurt casele de cultură, sunt proiectele şi sponsorizările. Cota parte a contribuţiei este o problemă. Ar trebui ca la nivel republican guvernul să achite cota parte a contribuţiei, pentru că administraţiile locale nu-şi pot permite de multe ori aceste contribuţii. Pentru atragerea proiectelor sunt necesare nişte condiţii care nu pot fi îndeplinite, cum ar fi: planul urbanistic al localităţii, planul de durabilitate, planul de evoluţie a populaţiei”, a obiectat Mihai Catan, primar de Moleşti.

Gheorghe Caracuian, primarul de Ialoveni, a venit cu o replică despre subordonarea caselor de cultură: „ În 2006, dacă nu treceam Casa de cultură din Ialoveni la administraţia raionului, apoi se putea să nu fie reparată nici acum. Ar fi de dorit să fie trecute şi grădiniţele, şcolile şi toate casele de cultură la subordonare raională. Oricum, noi, primăriile, nu facem decât să împărţim banii care vin de la raion pentru aceste instituţii şi asta ne complică şi mai mult activităţile.”

Multe depind de abilităţile directorului
„Se simte lipsa Caselor de cultură la sat. Oamenii de la ţară vor şi ei să asculte un cântec, o doină. Dar depinde de capacităţile directorului Casei de cultură de a o administra, de a găsi soluţii şi ieşire din situaţii atunci, când nu ajung bani”, a spus Zinaida Ermurache, primariţă de Malcoci.

„Datorită faptului că avem un director de casă de cultură, tânăr şi ingenios, o parte din încăperi au fost date în arendă pentru alte activităţi unor agenţi economici. Astfel s-a găsit o ieşire din situaţie pentru întreţinerea Casei de cultură din Vasieni. Dar ar trebui să existe şi un specialist care ar cunoaşte cum se scriu proiectele, să ne ajute. Iar la Ministerul Culturii ar fi bine să fie creat un fond naţional pentru susţinerea activităţilor la nivel local, acolo unde primăriile nu au bani pentru acţiuni culturale”, a opinat Constantin Plămădeală, primar de Văsieni.

Claudia Şerşun a optat, printre altele, pentru un plan centralizat, raional. De asemenea, ca să nu li se permită primăriilor să modifice planurile de alocare a banilor pentru cultură şi să distribuie banii pentru alte scopuri.

Un proiect de lege “uitat” în sertarele Ministerului
Veaceslav Reabcinschi, director de programe la Fundaţia Soros Moldova, a oferit mai multe informaţii, dar şi propuneri pentru cei prezenţi: „În legătură cu existenţa unui fond de susţinere a culturii la nivel de guvern. La Ministerul Culturii există un proiect de lege în acest sens, care stă de mai mult timp prin sertare, şi nu ştim de ce. Pentru a se descurca mai uşor există şi idei, prin care casele de cultură să devină persoane juridice, autonome. Iar cei care sunt în fruntea lor să fie buni manageri culturali, să cunoască marketingul, atragerea de fonduri. Directorii să înveţe a scrie proiecte. În multe localităţi se poate de scăpat de datorii prin darea în arendă a unor încăperi. Trebuie să fim creativi şi să nu aşteptăm doar susţinere de la stat”.

Apelaţi la ADR Centru
După ce a ascultat toate opiniile şi problemele celor prezenţi, Mihai Silistraru li s-a adresat cu un mesaj de final. Preşedintele raionului a menţionat, că fără case de cultură pierdem şi mai multe valori, pierdem tradiţii şi obiceiuri locale. „Eu văd o ieşire la liman în acest domeniu peste 4-5 ani. Acum vreo 5-6 ani majoritatea clădirilor şcolilor erau într-o stare foarte deplorabilă. Câte puţin am început să le reparăm, cu proiecte, cu banii care sunt în bugetul raional, cu alocările din bugetul de stat. De doi ani de zile am început să investim şi în domeniul culturii. Un exemplu este Casa de cultură din Ialoveni. Sunt case de cultură mai mici, dar şi case de cultură masive şi foarte costisitoare la reparat. În ele pot fi create şi locaţii pentru alte servicii”. Referitor la un centru de consultanţă juridică, Mihail Silstraru a spus că există ADR Centru, care îşi are sediul în clădirea Consiliului raional, şi că aici vor fi întotdeauna informaţii despre proiecte şi donatorii străini.

Dezbateri la final
În cuvântul de final Claudia Şerşun a precizat: „Scrierea proiectelor trebuie să înceapă de la inventarierea clădirilor, de la studii minuţioase, pentru ca atunci, când se iveşte o oportunitate, să fim gata pregătiţi. Formaţi şi organizaţii neguvernamentale pe lângă casele de cultură, care să atragă fonduri în domeniul culturii. Banii din proiecte pot fi gestionaţi în majoritate doar prin instituţii neguvernamentale”.

Dezbaterile au fost organizate de Secţia de Cultură Ialoveni. Secţia de Cultură este implicată în programul „Consolidarea sectorului cultural în Republica Moldova”, susţinut de programul „Matra” al Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului Olandei, Fundaţia Culturală Europeană, Fundaţia Soros şi de Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Scopul orgănizării acestor dezbateri a fost de a cunoaşte problemele cu care se confruntă casele de cultură din sate, a afla opiniile directorilor acestor case de cultură, opiniile primarilor care nemijlocit iau decizii ce afectează activitatea căminelor culturale.

VeaceslavAFTENE, ORA LOCALĂ

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

КУЛЬТУРА ИЩЕТ МЕНЕДЖЕРОВ

В минувшую пятницу на заседании коллегии министерства культуры были заслушаны результаты экономической деятельности учреждений культуры в 2009 году, финансово-экономическое положение в каждой из областей культуры и искусства. Всего их порядка 50 – учреждений культуры, подведомственных министерству: концертные залы, музеи, театры, институты, лицеи и колледжи художественного, музыкального и театрального образования, издательства, библиотеки и кинематографические учреждения. На примере некоторых учреждений рассмотрим их финансовую участь.

Алексей Рэу, генеральный директор Национальной библиотеки: «Еще раз сократили штаты – теперь на 15 единиц. Все статьи бюджета «на мели»: нет средств на приобретение новых книг, ремонт и т.д. Но заработные платы мы постарались не трогать, средняя зарплата в библиотеке осталась прежней – 1400 леев. Правда, сократили заработную плату менеджерам высшего звена. Вообще-то нашей библиотеке для нормального функционирования нужен бюджет не менее 14 млн леев: это два огромных здания, около 300 работников. Но наш бюджет ровно вполовину меньше – 7 млн, из них 80% составляет фонд заработной платы. Между тем в менеджменте есть одно золотое правило: чтобы учреждение процветало, необходимо, чтобы фонд заработной платы составлял не более 20% из общего бюджета, тогда и на развитие средства есть. А у нас сейчас никакое серьезное развитие невозможно. Некоторые площади сдаем в аренду, но с арендаторами всегда очень много проблем: здесь все-таки центр, арендаторы рекомендованы властями, они могут не платить – и очень часто. Но несколько десятков тысяч леев собрать можно.

Титус Жуков, руководитель театра «Ликурич», член коллегии, заместитель председателя Союза театральных деятелей:

«В прошлом году театр жил и творил в рамках своего реального дохода, который составляет 60% поступлений из госбюджета и 40% – средств, получаемых от аренды, продажи билетов и т.д. Вторую часть мы даже перевыполнили и жили нормально. В общем вышло более 4 млн леев. Меня больше беспокоит начало этого финансового года, ведь осенью мы будем отмечать 65-летний юбилей театра, проведем международный фестиваль театров кукол с 7 по 14 октября. И поэтому уже сейчас даю себе отчет: не хватает средств. Однако я оптимист.

Светлана Бивол, директор Национальной филармонии имени Сергея Лункевича: «Каждый год мы подводим итоги, делаем выводы. С одной стороны, финансов никогда не хватает. С другой – люди искусства всегда довольствуются тем, что имеют, им больше важно самовыражение на сцене перед зрителем. И тогда они забывают про маленькие зарплаты и не очень хорошие бытовые условия, и стараются подарить зрителю художественный продукт высокого качества. Есть опыт других стран, в которых организациям и учреждениям культуры с точки зрения финансов уделяют гораздо больше внимания. В США, например, академические коллективы, такие как театры, филармония, оркестры – чаще всего находят себе крупных спонсоров. У нас это, к сожалению, невозможно. И во всем мире культурные организации национального значения всегда обеспечиваются государством как минимум на 90%. Надеюсь, что культуре станут уделять больше внимания, и остаточный принцип уйдет в прошлое. Филармонии в прошлом году выделили 10 млн леев, что для затрат на зарплаты около 300 сотрудников и инвестиций на содержание большого здания сумма достаточно скромная. Но мы стараемся зарабатывать сами.

Геннадий Чобану, депутат Парламента РМ: «На коллегии, в частности, говорилось о том, по каким критериям должны финансироваться учреждения культуры, и какие модели финансирования должны быть найдены. Моделей таких много, модели – это не схемы, а ряд принципов. Например, знать, когда нужно поменять репертуарную политику, когда надо построить гастрольный график, а когда – работать стационарно. Когда надо разделить театр на несколько групп, когда увеличить штаты распространителей билетов – а когда уменьшить. Когда подключить электронную систему оповещения и рекламы и сколько на это потратить. Это все и входит в то, что называется театральный менеджмент. И культура очень нуждается в таких подготовленных менеджерах. Модели меняются день ото дня. И если та или иная структура в управлении становится рудиментарной, ее нужно обновлять. (Геннадий Чобану учился на курсе менеджмента в Европейской Музыкально-театральной Академии). Главное – не надо ждать, что Закон о театрах и концертных организациях исправит положение, улучшит транспарентность финансирования и покажет, как лучше существовать театру в то или иное время. Необходимо изучить тенденции, выработать определенные модели театрального менеджмента. Когда это все будет определено, мы в парламенте в соответствующие законы сможем внести изменения, чтобы модели успешно функционировали.

Культурный фонд Молдовы, о котором давно говорят – это, конечно, большое подспорье в в финансировании. И он дает возможность сотрудничества с другими зарубежными фондами. Но фонд не может подсказать ту или иную модель, основная его цель – финансирование проектов в области культуры, а не учреждений.

Татьяна МИГУЛИНА, Logos-Press

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

 

Dezbateri privind Strategia sectorului cultural al raionului Călăraşi
Pe data de 23 martie 2010, în incinta Bibliotecii publice raionale s-au desfăşurat dezbateri privind Strategia sectorului cultural al raionului Călăraşi în parteneriat cu Fundaţia Soros – Moldova şi Fundaţia Culturală Europeană (Olanda).
La dezbateri au fost prezenţi din partea raionului Călăraşi dl Vasile Timofte, vicepreşedintele raionului, dl Sergiu Cojocaru, şef Direcţie Cultură, specialiştii principali din cadrul Direcţiei Cultură, primari şi directorii Caselor şi Căminelor Culturale, iar Fundaţia Soros – Moldova a fost reprezentată de către dl Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului Politici Culturale.
Şedinţa de dezbateri a început cu un cuvânt de salut din partea dl V. Timofte, care a subliniat necesitatea elaborării unei strategii culturale a raionului Călăraşi, a argumentat că scopul nostru este nu numai de a face reparaţii în instituţiile de cultură, dar pentru activitatea comunităţii.
Dl Sergiu Cojocaru a prezentat conceptul Strategiei Culturale a raionului Călăraşi elaborată de Direcţia Cultură. Şi pentru a o îmbunătăţii a solicitat primarilor şi directorilor caselor şi căminelor de cultură să vină cu propuneri, pentru că ei ştiu mai bine de ce are nevoie fiecare comunitate.
Dl Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului de Politici Culturale a prezentat care este situaţia instituţiilor de cultură din Republica Moldova şi a venit cu exemple concrete despre transformarea Caselor de Cultură în Centre Cultural-Comunitare, care vor fi instituţii vii în necesităţile comunităţii.
Dl Gheoghe Grecu, primar de Onişcani a propus de a adopta un cadru legal pentru activitatea normală a caselor de cultură.
Dl Sergiu Cojocaru a venit cu propunerea de a declara anul 2011 „Anul Culturii în raionul Călăraşi”.
În final, directorii caselor şi căminelor culturale au participat la un sondaj sociologic „Rolul caselor de cultură în politicile culturale locale, raionale, naţionale” cu susţinerea Fundaţiei Culturale Europene (Amsterdam) şi Fundaţia Soros – Moldova.
Iacob Mândrescu, sprecialist principal Direcţia Cultură
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Schimbarea la faţă a culturii

În sfârşit,  se pare că zidul dintre oamenii de cultură şi guvernanţi devine tot mai transparent şi cultura îşi revendică drepturile.  Guvernanţii ar trebui să conştientizeze că nu  arta are nevoie de stat, ci statul  are nevoie de artă. Acesta a fost avertismentul adresat puterii la  primul congres al oamenilor de cultură din Republica Moldova, desfăşurat recent la Chişinău, cu participarea a circa 700 de personalităţi şi funcţionari din domeniu.

Reprezentaţii culturii s-au adunat împreună pentru iniţierea unui dialog interactiv cu noul nostru guvern şi cu forţele democratice,  pe de o parte, şi cu societatea civilă, pe de altă, subiectul discuţiei fiind  statutul fragil al  omului de cultură. Or, cum avea să remarce  moderatorul Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, „vremurile s-au schimbat şi dorim în mod legitim ca politica culturală să devină politică de stat.  Să se ţină cont de problemele noastre existenţiale, de opiniile noastre”.

Pe timpul guvernării comuniste, intelectualitatea din ţară a fost „trecută pe linie moartă”. Odată cu schimbarea noii guvernări la Chişinău, a venit şi timpul să se pună o bază normală de colaborare şi parteneriat între oamenii de artă şi putere, a remarcat dramaturgul Constantin Cheianu.  Suntem conştienţi de faptul că problemele din sector nu vor putea fi soluţionate imediat, însă un prim pas în acest sens a fost făcut anume  prin organizarea congresului respectiv. Printre  problemele principale cu care se confruntă cultura în acest moment figurează lipsa unor programe complexe şi a mijloacelor financiare pentru dezvoltarea acestui sector, carenţele de ordin legislativ, necesitatea racordării legislaţiei autohtone la standardele internaţionale.

În context, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Ghenadie Ciobanu, a propus să fie preluate unele prevederi aplicate în statele europene, cum ar fi   finanţarea programelor şi a proiectelor culturale, investigarea,  conservarea şi cercetarea  monumentelor istorice, identificarea  noilor posibilităţi, pe lângă cele prezente, privind sponsorizarea pentru o creştere reală a sprijinului financiar pentru cultură  din fondurile private. O soluţie salvatoare ar fi punerea în aplicare a recomandărilor UNESCO şi a Consiliului Europei de  a aloca, anual, cel puţin un procent din totalul fondurilor publice pentru activităţile de creaţie.  Aceste modificări au fost adoptate în România şi Bulgaria încă în stadiul când aceste ţări nu aderaseră la UE.

Revitalizarea culturii necesită un nou mecanism de sponsorizare a acestui domeniu, a menţionat directorul Centrului de politici culturale, Veaceslav Reabcinschi.  Este vorba de legea fondului culturii, elaborată în  2005, în colaborare cu  Fundaţia culturală europeană  şi cu experţi din ţară şi de peste hotare. Potrivit lui V. Reabcinschi, Fondul îşi propune ca obiectiv principal dezvoltarea armonioasă a tuturor domeniilor culturii şi artei  din Republica Moldova prin mecanisme specifice de susţinere financiară a programelor şi proiectelor culturii precum şi a creatorilor, artiştilor şi profesioniştilor din domeniu.

Pentru atingerea obiectivelor prevăzute, Consiliul de administrare al Fondului Culturii stabileşte anual priorităţile de finanţare pe care le  face publice cu, cel puţin, 3 luni înainte de începerea exerciţiului financiar (anului bugetar). Destinaţia Fondului rezidă în  realizarea de programe şi proiecte din toate domeniile culturii şi artei, dezvoltarea  proiectelor artistice, individuale, susţinerea unor activităţi de studiu, formarea profesională şi călătoriile, acordarea granturilor  pe bază de concurs.

La eveniment au asistat preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu; ministrul culturii, Boris Focşa;   preşedintele comisiei parlamentare pentru cultură, Corina Fusu.

Tamara GORINCIOI


„Comuniştii au transformat artele în slugi ale guvernării, dar şi guvernările liberale sunt cunoscute ca cele care nu sunt foarte tentate să le sprijine”, Constantin Cheianu„Schimbarea politică care s-a produs în ţara noastră odată cu venirea forţelor democratice la guvernare, a deteminat şi o mişcare serioasă în domeniul artelor şiculturii, deoarece timp de 8 ani cât s-a aflat la guvernare Partidul Comuniştilor, arta şi literatura au fost marginalizate sau transformate în slugii ale guvernării”, a declarat pentru Info-Prim Neo, scriitorul şi publicistul Constantin Cheianu. El afirmî că în anii de referinţă erau agreaţi doar artiştii, scriitorii, plasticienii care linguşesc puterea, astfel fiind încurajată mediocritatea şi lipsa de valoare.

Constantin Cheianu a afirmat că anul 2009 a fost marcat de o mişcare fără precedent în domeniul artelor şi culturii, o mişcare de solidarizare a oamenilor de cultură, în acest sens producându-se două evenimente de mare anvergură.

Primul este crearea Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC) care întruneşte cele mai importante Uniuni ale oamenilor de artă din Moldova. „Este pentru prima dată când aceste uniuni au venit atât în faţa societăţii, cât şi în faţa noi puteri cu un program de acţiuni prin care doresc ca arta şi cultura să nu mai fie transformate în unelte ale guvernanţilor”, spune Cheianu.

La rândul său, ANUC a organizat, în decembrie 2009, încă un eveniment fără precedent în artă şi cultură, şi anume Congresul Oamenilor de Cultură, la care s-au reunit scriitori, artişti, reprezentanţi ai ONG-urilor din cultură, reprezentanţi ai culturii din teritoriu.

„În premieră, la acest Congers s-au solidarizat oamenii din cultură din cele mai diverse domenii. Până acum nu s-au mai cunoscut asemenea acţiuni. Şi dincolo de acest elan al solidarizării, au fost adoptate un şir de acţiuni printre care decizia privind crearea Fondului culturii din R. Moldova”, spune Constantin Cheianu.

Potrivit lui, mijloacele acumulate în Fond urmează să fie distribuite nu de guvern sau ministru, ci de reprezentaţi ai uniunilor de creaţie. „Nu va mai exista comandă politică, oamenii de cultură vor decide independent ce trebuie susţinut şi încurajat în arta şi cultura de la noi”.

Constantin Cheianu speră ca în anul 2010 domeniul culturii să cunoască o etapă de dezvoltare, de înflorire şi să se bucure de un sprijin mai substanţial. „Guvernările cu caracter liberal sunt cunoscute şi ca cele care nu sunt foarte tentate să sprijine cultura. Ei pun accent nu atât pe stat, cât pe iniţiativa privată şi avem anumite temeri că atât criza economică, cât şi doctrina liberală ar putea să aibă un impact nu doar pozitiv asupra culturii şi artelor. Actuala conducere trebuie să înţeleagă că schimbarea politică se datorează şi oamenilor de cultură care nu mai pot fi ignoraţi”.

„Criză economică, alegerile anticipate şi guvernarea liberală, care este neinteresată de susţinerea culturii, aceştia sunt trei factori care mă tem că ar putea să influenţeze nefast starea culturii în anul 2010. Încă odată îmi exprim speranţa că oamenii politici vor înţelege şi vor conştientiza că fără oamenii de cultură, chiar şi în alegeri, nu poţi să învingi”, a menţionat Constantin Cheianu.

Info-Prim Neo

Oamenii de creaţie, sceptici faţă de dialogul cu Ministerul Culturii

 

 

 

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) şi Centrul de Politici Culturale organizează, la 12 decembrie, Congresul oamenilor de cultură, în cadrul căruia vor fi abordate probleme ce ţin de reconsiderarea rolului culturii în societatea de astăzi, raportul dintre Putere şi cultură, revitalizarea mişcării culturale în teritoriu, reforma sistemului de finanţare a culturii, statutul omului de cultură etc.

 

Potrivit ANUC, la congres se va face bilanţul dezbaterilor naţionale în problemele culturii, desfăşurate în noiembrie la Chişinău, Bălţi şi Cahul, şi vor fi stabilite priorităţile de activitate din domeniu. Pentru a monitoriza reforma în cultură, la congres va fi ales şi un Consiliu de administrare.

Regizorul Mihai Fusu a declarat la 9 decembrie, într-o conferinţă de presă, că peste 90 la sută din produsul cultural are loc la Chişinău, iar aceasta se răsfrânge nociv asupra dezvoltării culturale a ţării. El a susţinut necesitatea existenţei unui Fond al culturii care să asigure circulaţia valorilor culturale produse în Chişinău către teritoriul naţional, dar şi pentru asigurarea proiectelor culturale locale. La rândul său, dramaturgul Constantin Cheianu a spus că statul „nu a ştiut niciodată ce să facă cu cultura, iar faptul că problemele din cultură au fost neglijate nu înseamnă că ele au dispărut”.

Oamenii de creaţie au insistat asupra creării Fondului Culturii, ca prim pas spre modificarea mecanismului de susţinere a acestui domeniu, asupra promovării unei politici de stat în domeniul culturii, schimbării atitudinii autorităţilor faţă de oamenii de cultură. Potrivit lor, în anul 2010 Uniunea Europeană va sprijini prioritar cultura, pentru Republica Moldova, Ucraina şi Belarus urmând să fie alocate în acest sens 27 milioane euro.

Compozitorul Ghenadie Ciobanu s-a arătat sceptic în privinţa capacităţii de a accesa fondurile europene, din cauză că, „sub toate aspectele, autorităţile centrale şi locale mai au de recuperat”. „În lipsa unei politici de stat în domeniul culturii, oamenii de cultură trebuie să se solidarizeze şi să propună aceşti paşi. Vrem să sensibilizăm Ministerul Culturii, dar, deocamdată, nu ne reuşeşte”, a spus Ciobanu.

Cât priveşte dialogul cu Ministerul Culturii, oamenii de creaţie s-au arătat sceptici, declarând că, deşi au avut discuţii cu noul ministru, Boris Focşa, ulterior au urmat câteva declaraţii contradictorii. Potrivit lor, declaraţia prin care ministrul Focşa a calificat uniunile de creaţie drept „structuri de tipul colhozurilor” a trezit nedumeriri. „Nu ştim de ce uniunile de creaţie sunt privite ca o subminare a Ministerului Culturii. Sperăm să avem un dialog clar şi nu ne dorim să mergem pe calea confruntării”, a declarat Ghenadie Ciobanu.

La declaraţia ANUC, semnată de 6 uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicienilor, UNITEM, Uniunea Artiştilor Plastici şi Uniunea Jurnaliştilor, au aderat ulterior alte trei. ANUC, în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale, au lansat recent campania „Un vot pentru cultură”, în scopul sensibilizării opiniei publice asupra problemelor culturii din Republica Moldova, iniţierea unor modificări ale legislaţiei în domeniul culturii şi crearea Fondului Culturii.

Flux, Ediţia de Vineri Nr.200998 din 11 decembrie 2009

În Moldova a demarat campania

„Un vot pentru cultură”, organizată de Asociaţia Naţională

a Uniunilor de  Creaţie, în colaborare cu Centrul de Politici Culturale.

Miercuri, în cadrul conferinţei de presă susţinută la agenţia INFOTAG, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi

Muzicienilor, Ghenadie Ciobanu, a spus că această campanie urmăreşte ridicarea nivelului de informare a populaţiei în problemele culturii, precum şi schimbarea legislaţiei în domeniul culturii.
„Pe parcursul lunilor noiembrie şi decembrie vor fi organizate dezbateri şi mese rotunde la Chişinău, Bălţi şi Cahul cu participarea oamenilor de cultură, a şefilor direcţiilor de cultură, precum şi ONG, unde vor fi puse în discuţie probleme din cultură şi vor fi lansate propuneri pentru soluţionarea lor”, a spus Ciobanu.
În opinia sa, campania va culmina cu organizarea la 12 decembrie a Congresului Naţional al Oamenilor de Cultură, în cadrul căruia accesul la spectacole, expoziţii şi concerte va fi gratuit.

„Conducerea ţării nu este interesată de dezvoltarea culturii, de opinia organizaţiilor culturale, de aceea se alocă sume mizere de bani pentru montarea spectacolelor, organizarea concertelor, reparaţia caselor de cultură şi a teatrelor. Cerem depolitizarea procesului de finanţare a culturii”, a menţionat directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi.

Sursa: Infotag

Кишинёвский Обозреватель

выпуск № 42 от 2009-11-19

Фонд культуры, как альтернатива минкульта

___________________________________________________________________________

В конце минувшей недели все творческие союзы страны объединились. Для того, чтобы обсудить насущные вопросы культуры, которые назревали на протяжении многих лет. Свело представителей творческих союзов на конференции обсуждение общей темы – создания фонда культуры или, как выразился один из участников „всесоюзного” собрания, председатель Союза театральных деятелей Молдовы Санду Греку, „разработки нового механизма финансирования и вообще управления культурой”.

„Назрела необходимость создать фонд культуры, чтобы появилась альтернатива министерству культуры. Все творческие союзы соединились в единое целое, чтобы мы смогли защищать свои права на свободное творчество, на то, чтобы нормально творить и жить, – замечает Санду Греку. – Если при Советском Союзе, хоть перед культурой и стояла одна задача – пропагандировать идеологию коммунистической партии, но она была на особом почетном месте, то, начиная с 90-х, культура как пятое колесо. Мы стали никому не нужны. Кроме того, как говорили многие из выступавших сегодня, когда нас используют во время предвыборных кампаний, ну а после снова забывают о нашем существовании. Такое отношение к творческим личностям очень опасно. И ситуация в Кишиневе еще не столь печальна в отличие от того, что творится в селах. Там вообще пустыня. Дети, которые родились в 90-е годы, не знают, что такое театр, они не видели живого актера, для них не организовывалось ни одной встречи с настоящим писателем, они не читают. Это поколение манкуртов, они как дикари опасны, поскольку никакие корни не связывают их ни с этим обществом, ни со страной, ни с семьей”.

„Это новая философия в использовании средств, которые выдаются на культуру, – считает председатель Союза композиторов Молдовы Геннадие Чобану. – До сих пор финансирование культуры происходило по остаточному принципу. Механизм был следующий. В бюджет собирали все средства с разных налогов и потом часть собранных средств передавали на культуру, но обычно в последнюю очередь, а иногда вообще забывали это сделать. С фондом культуры поменяется комплектация денег – государство сразу будет говорить, что нам положено. В разных странах фонд составляется по-разному. Например, в фонд культуры автоматически перечисляется какой-то процент налогов от табака, алкоголя, от рекламы во время публичных выступлений на больших стадионах, на открытом воздухе. Есть страны, где фонд комплектуется в том числе из процента вырученных денег от гастролей больших звезд. Таким образом, мы заранее можем рассчитать, какие примерно поступления возможны и можем разумно их распределить.

В распределении этих денег также важно то, что до сих пор не было никакой прозрачности, все делалось по указанию, что исключено в случае фонда. Структура фонда – комитет и экспертная комиссия. Комитет будет состоять примерно из 6-7 человек: из представителя правительства, минфина, минкульта, бизнес и финансовой элиты, творческих ассоциаций. Комитет станет распределять все основные средства по категориям или областям, а экспертная комиссия займется отбором проектов, которые необходимо финансировать. Эксперты – представители разных областей культуры и искусства – будут дискутировать в форме корреспонденции, то есть работать „в темную”. Все это обеспечит прозрачность в распределении части публичного сектора и облегчит определение приоритетов в распределении денег.

Какие-то затраты так или иначе останутся у министерства. Речь идет о том, что фонд заберет проекты, которые должны быть оценены только специалистами и должны быть направлены на приоритетные области, такие как развитие современного искусства во всех областях, связанные с культурным наследием, например, документация книг, каталогов, на воспитательные проекты”.

Самым ценным, по мнению модератора конференции, главного редактора специализированного журнала „Театру”, драматурга Константина Кеяну, было проявление солидарности людей искусства. „Я не припомню таких встреч. Без того, чтобы они были организованы министерством, парламентом, другими учреждениями. По- моему, это первый пример того, когда люди культуры и искусства объединяются самостоятельно без того, чтобы их кто-то повел. Кроме того, проявлен очень большой интерес к вопросу создания фонда культуры. Мы ожидали, что на конференцию придет много людей, но не настолько. Я думаю, что интерес постепенно будет все возрастать. Результаты, конечно, не проявятся скоро, но есть четкое заявление, которое я услышал – наконец, сделать то, что мы 20 лет откладывали”.

Впервые о фонде культуры заговорили в 2000 году. „В Кишинев приехал министр культуры Румынии Ион Карамитру. В Румынии тогда фонд культуры только появился, – вспоминает предысторию вопроса Геннадие Чобану. – И тогда впервые мною было произнесено о необходимости культурного фонда. В 2000 году нам отказали в создании Национального культурного фонда, но зато разрешили ведомственный. Благодаря этому мы смогли дать 360 деятелям культуры постоянную пенсию. После моего ухода из министерства фонд закончился.

В 2005 году Вячеслав Рябчинский – директор Центра по культурным политикам – пригласил меня участвовать в качестве национального эксперта на конференции по созданию фонда культуры. Тогда все закончилось не только разговорами, но и созданием текста, в составлении которого я тоже принимал участие. Потом Рябчинский предлагал несколько раз организовать фонд культуры, но важные статьи по комплектации фонда были отвергнуты минфином и минкультуры. Надеюсь, что в этот раз такого не будет. Мы отдаем себе отчет в том, что существуют экономические и социальные проблемы, мы не эгоисты. Но эта проблема обязательно должна решиться, потому что государство должно понять – от создания фонда культуры оно выигрывает. В этом есть и психологический аспект – мы будем нести ответственность за общение с представителями проектов, объяснять причину того, почему он был принят к финансированию или нет. В этом есть и экономико- социальный аспект – если люди культуры знают, на какие средства они могут рассчитывать, то могут планировать, строить работу и меньше досаждать, меньше требовать от государства”.

Этой осенью состоялось уже четыре встречи представителей Минкульта разных уровней с председателями творческих союзов. „Нам надо было знать, – говорит Геннадие Чобану, – что у нас есть поддержка Минкульта, надо было проинформировать, что мы никаким образом не заменяем Минкульт, а наоборот являемся партнерами в том, чтобы улучшить ситуацию в культуре. Надо было знать мнение и увидеть, что нас поддержат и помогут продвинуть дальше наши инициативы”.

„Министр культуры сказал, что поддерживает инициативу, – вторит Санду Греку, – но я бы хотел видеть и на деле. Конечно, на создании только фонда культуры мы не остановимся. Нужны, кроме того, и определенные совместные мероприятия. Например, смена кадров. Если мы хотим что-то менять в культуре, должны сменить кадры, иначе все останется по-старому. Необходимо заняться созданием культурных центров вместо домов культуры, которые абсолютно не работают. Когда не только я как артист буду беспокоиться о том, как продаются билеты на мои спектакли, но и менеджер, работающий в культурном центре, потому что его зарплата вплотную будет зависеть от выручки”.

В Кишиневе прошли первые дебаты на тему создания фонда культуры. Через неделю подобное собрание планируется в Бельцах, еще через неделю – в Кагуле. А результаты будут подведены на съезде, который состоится в Кишиневе. „На съезде собираемся сделать декларацию и резолюцию, – говорит Геннадие Чобану. – В последнюю войдет все, о чем дискутировали – общая воля людей. Понятно, что невозможно сразу сделать все, что необходимо сейчас культуре и деятелям культуры. Поэтому представлять документы в Минкультуры или парламент, конечно, мы будем в порядке приоритета. Одним из приоритетов является доработка некоторых уже существующих законов. Например, закон о спонсорстве. Сейчас государство собирает с каждого экономического агента налоги, а из части прибыли разрешает им спонсоризировать до 13%. В других странах иной механизм, более эффективный. Например, в таких странах, как Ирландия, Израиль, Америка. Из какого-то фиксированного налога – допустим, НДС (будем считать, что он составляет 20%) 19,5% из каждого продукта либо из каждой услуги экономическому агенту предлагается платить 19,5% государству, а 0,5% – по его усмотрению, давать на спонсорство культуры либо, если не хочет на спонсорство, отдавать государству. Наверняка с большим удовольствием экономический агент отдаст эти средства на какие- то культурные проекты, ведь это будет престижно”.

Автор: Ирина ЛЯХОВА

www.ko.md

Acorda UN VOT culturii moldovenesti!

Asociatia Nationala a Uniunilor de Creatie in parteneriat cu Centrul de Politici Culturale a lansat campania “Un vot pentru cultura!”. Actiunea are drept scop sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor culturale si intitierea unor modificari ale legislatiei in acest domeniu.

Ghenadie Ciobanu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Moldova, a declarat ca prin aceasta campanie artistii incearca sa dea viata acelor proiecte culturale, care timp de opt ani de zile au fost lasate de izbeliste.

“Vom merge in satele si orasele din republica si vom aborda problemele culturale cu care se confrunta oamenii de acolo si vom incerca sa oferim solutii. Ani la rand noua ne-a lipsit acest dialog, de aceea este foarte important sa-l cream”, a spus Ciobanu.

Tot astazi, mai multi artisti au criticat modalitatea de finantarea a culturii din banii publici si au cerut actualei guvernari reorganizarea sistemului de sustinere a proiectelor culturale.

“Vrem ca statul sa sustina proiectele cu adevarat culturale si nu cele care creaza non-valori cum este Studioul “Moldova-Film”, de exemplu. Conducerea studioului a primit milioane de lei de la fosta guvernare, fara sa ofere nimic bun in schimb – filme ideologice care acum stau impaienjinite pe rafturi”, a spus regizorul, Mihai Fusu.

Campania “Un vot pentru Cultura!” se va incheia pe 12 decembrie, cand va avea loc Congresul National al oamenilor de Cultura.

Sursa: http://www.stireazilei.md/c-0-1940

Timpul – Marti, 3 Noiembrie 2009

Boris Focşa a recunoscut că nu a găsit un Minister al culturii

Miercuri, 30 Septembrie 2009, Scris de Galina Lungu

Preşedinţii Uniunilor de creaţie (UC) şi noul ministru al culturii, Boris Focşa, au ajuns la concluzia că starea culturii din R.Moldova este una deplorabilă. În cadrul unei întâlniri, participanţii au ajuns la concluzia că anii guvernării comuniste a fost distrus şi marginalizat sustemul culturii, au fost ignorate toate mecanismele, proiectele, existând doar un dictat, o promovare a non-valorilor, o „burghilizare” a culturii. În aceşti ani au fost împărţite premii şi distincii fără o simplă consultare cu forurile de experţi, cum ar fi UC. Domeniul este devastat şi material, şi spiritual, este complet depăşit, astfel că există temeri că unele valori ar putea fi irecuperabile. Boris Focşa a recunoscut că nu a găsit un Minister al culturii.

Trei preşedinţi ai UC – academicianul Mihai Cimpoi, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Ghenadie Ciobanu, Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, şi Valeriu Saharneanu, Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, au vorbit în cadrul emisiunii „Rostul zilei” de la postul de radio „Vocea Basarabiei” despre întâlnirea cu noul ministru al culturii şi ceea ce urmează a fi realizat pentru ca valoarea să-şi reia locul binemeritat.

КУЛЬТУРНЫЙ ФОНД: РЕВОЛЮЦИЯ В ГОЛОВАХ

О необходимости государственного культурного фонда говорили исправно долгие годы, теперь пришло время для конкретных шагов. Первым стало объединение разрозненных творческих союзов в единую ассоциацию, вторым – первые дебаты национального уровня на тему фонда, прошедшие 14 ноября. В них приняли участие деятели культурыстолицы и близлежащих районов. Состоятся еще два таких мероприятия: на юге – в Кахуле, и на севере – Бэлць. А в декабре в Кишиневе пройдет съезд, на котором будет принята резолюция.
Художественный руководитель театра «Сатирикус» Санду Греку, председатель Союза театральных деятелей:

– С 1990-х культура в Молдове стала «пятым колесом в телеге». Признаемся честно: в Советском Союзе она была на особом, почетном месте, потом стала никому не нужна. Как говорили многие выступавшие, нынешние власти нуждаются в культуре только во время предвыборных кампаний. Потом – выбрасывают на свалку, до следующих выборов. Такое отношение к творческим личностям очень опасно. В деревнях и селах – вообще крах: там пустыня, люди, которые даже не знают, что такое культура. Дети, которые родились в 1990-е годы, понятия не имеют, что такое театр, они не видели живого актера, не читают книг. Это поколение будущих манкуртов, которых со страной и обществом не связывают никакие корни. Этих людей можно сравнить с дикарями. Вот почему нужно создать фонд, как структуру, альтернативную министерству культуры. Он будет финансироваться из бюджета, спонсорских средств, доходов от проектов. Культурный фонд важен не только сам по себе, важны и другие мероприятия. Первым таким мероприятием должна стать смена кадров: если мы хотим что-то изменить, надо менять кадры, иначе все останется по-старому. И финансирование в культуре должно осуществляться по-другому.

Геннадие Чобану, председатель Союза композиторов и музыкальных деятелей:

– Проект культурного фонда очень важен для Молдовы, это подтвердили первые состоявшиеся в Кишиневе национальные дебаты. Ведь фонд – это новая философия в финансировании культуры. Дело в ином подходе. Сейчас как? Бюджет выделяет определенную часть на культуру, но эта часть всегда дается в последнюю очередь, по остаточному принципу, а иногда забывается вовсе. С появлением фонда изменится подход к собиранию средств именно на культурный процесс: нам будет заведомо известна доля акциза от алкоголя, табака и других товаров. Вообще вариантов поступления средств в фондмного. Например, сегодня прозвучало предложение о том, чтобы определенный процент дохода от рекламы во время публичных выступлений тоже поступал в фонд. В некоторых странах в него поступает и процент от доходов гастрольных поездок больших звезд. Таким образом, мы будем заранее знать, какими средствами располагаем. До сих пор не было прозрачности в распределении денег, все делалось по указке – а это в случае фонда полностью исключено. Комитет фонда, распределяющий основные деньги по категориям, будет состоять из представителей правительства, министерства финансов, министерства культуры, бизнес-элиты – и представителей ассоциаций, которые имеют отношение к культуре. Так как у нас сейчас есть Национальная ассоциация творческих союзов, то предусмотрено три представителя от этой ассоциации. Отбором конкретных проектов станут заниматься эксперты, работающие таким образом, чтобы исключить влияние человеческого фактора. Эти эксперты из областей, связанных с культурой, будут назначаться на год. Если фонд создать получится, то мы поднимемся на другой уровень в области финансирования и поддержки культуры.

Впервые о культурном фонде заговорили в 2000 году, когда в Молдову приехал Ион Карамитру, министр культуры Румынии, в которой был созданфонд. И Геннадие Чобану первым озвучил идею фонда у нас. Тогда инициативной группе отказали в Национальном культурном фонде, зато разрешили ведомственный фонд министерства культуры. Благодаря этому появилась возможность 360 деятелям культуры выплачивать пособие. После ухода Геннадия Чобану из министерства этот фонд закончился. А ведь бы мог жить.

Году в 2005 состоялась международная конференция, на которой обсуждалась проблема создания фонда культуры, на нее съехались представители таких фондов из разных стран, на конференции Геннадие Чобану выступал в качестве национального эксперта. Тогда же был написан проект закона о культурном фонде. Несколько раз его пытались внедрить в жизнь, но каждый раз не получалось: самые важные моменты комплектации фонда были отвергнуты министерством финансов и министерством культуры. Менять философию финансирования культуры тогда не захотели. А новая философия – это ведь не только фонд. Например, есть много механизмов, могущих улучшить и закон о спонсорстве. Пока он действует, вернее, бездействует таким образом: государство собирает со всех предприятий налоги, а потом разрешает им из части прибыли выделать деньги на спонсорство. Но поступать так – себе в убыток. В некоторых других странах – иной подход: из фиксированного налога на спонсорство разрешается выделять определенный процент. Не хочет предприниматель материально поддержать фестиваль – весь налог отдаст государству. Но приобрести друзей в области культуры, помогая им, все-таки приятней. Опять же – для имиджа польза. А государство таким образом часть своих забот перекладывает на плечи предпринимателей. В общем – сыты все.

Примут ли сейчас чиновники новую философию? Ведь для этого – ни много ни мало – должен поменяться их менталитет. Драматург Константин Кеяну, главный редактор журнала «Театр», надеется на лучшее. «Самым ценным сегодня было проявление солидарности людей искусства: они впервые объединились сами, без понуканий сверху. Интерес к созданию фонда уже немалый, думаю, что он будет возрастать. Так как правящая коалиция является, по заявлению ее участников, альянсом за европейскую интеграцию, мы должны им сказать, что без участия людей культуры никакой европейской интеграции не получится. И никто вас в Европу не пустит, если вы не примете законы, связанные с культурой: в европейских странах есть минимум такого рода законов. К тому же есть какие-то нестыковки в нынешних законах, которые легко устранить. Иногда это мелкие по формулировкам поправки, но очень важные для нас по существу. Нельзя не считаться с тем, что люди искусства формируют имидж страны за рубежом, без нашей помощи правящей партии здесь не обойтись. Мы готовы участвовать в этом, но и вы должны нам на своей родине обеспечить какую-то защиту».

http://www.logos.press.md

Татьяна МИГУЛИНА

Чтобы не было поколения манкуртов

В творческих союзах Молдовы созрела острая необходимость изменить бедственное положение, в котором периодически оказываются все деятеликультуры.

Эта ситуация актуализировалась сразу после вторых парламентских выборов, давших стимул к объединению общественных организаций в единую Ассоциацию творческих союзов Молдовы. Вместе легче выработать единую стратегию действий и разработать программу защиты творческих деятелей от нищеты. Определяющей стала идея создания республиканского Фондакультуры, способного аккумулировать финансы непосредственно с изымаемых государством налогов и распределять их на интересные творческие проекты. Создание Фонда заинтересовало многих известных деятелейкультуры, выступивших на конференции в Союзе театральных деятелей.
Константин Кеяну, театральный критик, писатель: „Созывая конференцию, мы не ожидали, что откликнется столько людей искусства, солидарных с нашими идеями. Идея создания фонда культуры уже 20 лет откладывалась. Сейчас нам необходимы условия для развития, для чего необходимо устранить погрешности в соответсвующем законодательстве”.

Санду Греку, председатель Союза театральных деятелей: „В театральном союзе собрались творческие деятели Кишинева и примыкающих к нему районов, планируем провести конференции в Кагуле и Бельцах. В декабре пройдет итоговый съезд. Цель нашей ассоциации, чтобы все творческие союзы объединились в единое целое, это единственный способ защитить свои права на свободное творчество, чтобы мы могли нормально творить и жить. Необходимо выработать законодательные акты, которые подвигнут парламент быстрее принимать решения. Сегодня мы имеем разрозненные общественные творческие
организации, которые с трудом выживают поодиночке. В советские времена перед культурой стояла одна задача: пропагандировать идеологию Компартии, но при этом была на почетном месте. Сейчас мы нужны только в период предвыборных кампаний, и это опасное отношение к творческим личностям. Дети, рожденные в 90-е годы, не знают, что такое театр, они не видели ни одного живого спектакля, они не читают, не знают национальных писателей, композиторов, художников. Это поколение манкуртов, дикарей, не имеющих корней и связи с обществом. Поэтому необходим Фонд культуры, который станет альтернативой министерству культуры.

Фонд культуры, на мой взгляд, объединит три ресурса: бюджет, спонсорство и проекты, которые мы сами будем внедрять, и они принесут прибыль. Это должна быть программа гражданского звучания, сочетающая государственные и общественные механизмы, чтобы не было монополии государства, иначе будет второе министерствокультуры. И тут важны совместные мероприятия. Чтобы изменить отношение к культуре, нужно обновить кадровый состав. Следует внедрять практику культурных центров, которые заменят Дома культуры, призванные вести пресловутую культпросветработу. В культурных центрах необходимо развивать практику менеджмента, соединяющую бюджет страны, творческую деятельность, импресариат. Когда я буду играть спектакль, то волноваться буду не только я, но и менеджер, потому что его зарплата будет зависеть от продажи билетов в районе. Необходимо, чтобы новый механизм финансирования сочетался с новым механизмом управления культуры. Мы рассказали министру культуры о наших планах и получили одобрение, посмотрим, что выйдет на деле”.

Геннадий Чобану, председатель Союза композиторов: „Фонд культуры – это самый важный проект для творческих союзов Молдовы. Это новая философия использования средств. Раньше бюджет формировался из разных акцизов, и часть денег давал на культуру. Но эта часть определяется в последнюю очередь, по остаточному принципу, а иногда и вовсе не выделяется. С образованием Фонда культуры комплектация госсредств изменится таким образом, что культура изначально будет участвовать в их распределении. Если мы заведомо будем знать акциз на алкоголь, табак, доход от рекламы на публичные выступления, мы сможем рассчитать, какой процент можно требовать на нужды культуры. До сих пор не было никакой прозрачности в распределении, все делалось по указанию. В первом случае государство забирает все и забывает что-либо дать нам, в условиях Фонда государство сразу фиксирует то, что нам положено. Фонд должен быть государственным, комитет, возглавляющий Фонд, должен состоять из представителей правительства, министерств финансов, культуры и посланников 6-7 творческих ассоциаций, имеющих отношение к культуре. От Ассоциации творческих союзов разумно представить не более трех человек. Это обеспечит прозрачность распределения денег и участия публичного сектора. Кроме того, будут эксперты, которые помогут в отборе проектов, а комитет распределит деньги по категориям и областям. Причем эксперты работают „втемную” и характеризуют проекты по качеству и финансовой разумности. После заключения экспертов, комитет совместно с инициаторами проектов обсудят целесообразность и стоимость проекта.

У членов комитета будут определены разные сроки работы в зависимости от их функций. Эксперты будут назначаться на год, председатель – на более длительное время, так как он связан с „выбиванием” и планированием финансов. Должна быть преемственность: кто-то уходит, другой принимает, третий проверяет. Но два срока подряд никто работать не будет.

Возникает проблема распределения функций минкульта и Фонда культуры. Министерство отвечает за деньги подведомственных организаций, финансирует зарплаты, проекты межправительственного уровня, имиджевые проекты, как, например, фестиваль „Мэрцишор”, выставка в Шанхае, то есть международного уровня. Фондкурирует проекты, которые должны быть оценены специалистами и распределены по приоритетным направлениям. Таким, как „современное искусство” или связанные с „культурным наследием”, это издание книг, каталогов. Сюда же входят проекты воспитательного или исторического значения, не только сиюминутные или развлекательные. Особенность Фонда в том, что ситуацию оценивают профессионалы искусства, но не чиновники.

Идея Фонда обсуждалась еще, когда я был министром культуры, и нам удалось сделать некоторые шаги, например, выделить пенсии 360 представителям творческой интеллигенции. Это было на уровне ведомственного Фонда министерства культуры, но пенсии прекратились после моего ухода с должности. Национальный Фонд организовать не удалось, и мы надеемся, что это возможно сегодня и соответствует общей идее интеграции Молдовы в европейское пространство, тем более что во многих странах Европы такие фонды давно существуют.

В 2005 году конкретно о создании Фонда шла речь в моей в беседе с Вячеславом Рибчински, и мы вместе составили проект, разработали концепцию и условия деятельности Фонда. Будут дискуссии в парламенте, с министерствами культуры и финансов с уточнением, почему Фонд запрашивает тот или иной процент с налогообложения.

Проект Фонда уже создан и он находится в Центре культурных политик”.

”Moldavskie Vedomosti”, Елена УЗУН

În Moldova a fost organizată Asociația Națională a Uniunilor de Creație

CHIŞINĂU, 3 noiembrie / Coresp. „Novosti – Moldova”/. În Asociația Națională a Uniunilor de Creație (ANUC) s-au întrunit scriitori, pictori, compozitori, cineaști, jurnaliști și alte uniuni de creație din Moldova, transmite agenția NOVOSTI-MOLDOVA.

După cum a menționat Ghenadie Ciobanu, președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicienilor, scopul asocierii este concentrarea eforturilor asupra ridicării prestigiului culturii în țară și protecția intereselor oamenilor de creație.

Membrii ANUC contează că Guvernul țării se va consulta cu ei la elaborarea reformelor în domeniul culturii, nu o va dirija, ci o va susține.

Sursa: http://newsmoldova.md/news.html?nws_id=834246

05.11 Un obiectiv primordial: cum sa evitam dezastrul cultural?

Reprezentantii asociatiei s-au aratat indignati de starea de lucruri din domeniul culturii autohtone. „Guvernarea comunista a finantat doar proiectele ce tineau de statalitate si si-au promovat propriile interese de partid prin diferite actiuni gen „Caravela culturii”, a subliniat Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor.

Majoritatea teatrelor si caselor de cultura din republica au fost vandalizate, de aceea reprezentantii asociatiei vor propune parlamentului o reforma radicala in domeniul culturii, ce ar include strategii de dezvoltare a culturii si artei. Insistand chiar si pentru modificarea actualei denumirii a Ministerului Culturii.

Potrivit lui Eugen Sobor, presedintele Uniunii Cineastilor, in domeniul cinematografiei lucrurile stau cel mai prost. Dansul e de parere ca statul ar trebui sa sustina cultura, nu sa o dirijeze. „Timp de cativa ani au fost alocate 15 milioane de lei pentru niste proiecte care acum stau pe rafturile „Moldova-film”.

 

Intentia infiintarii unei astfel de asociatii a existat si in urma cu opt ani, dar „a fost refuzata inregistrarea ei de fosta guvernare, pe motiv ca nu e nevoie”, a mentionat GhenadieCiobanu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor.

Din Asociatia Nationala a Uniunilor de Creatie fac parte: Uniunea Cineastilor, a Scriitorilor, Teatrala, a Jurnalistilor, cea a Compozitorilor si Muzicologilor si a Artistilor Plastici. Reprezentantii (ANUC) isi propun sa creeze un fond al culturii si sa participe la actul decizional in cadrul Consiliului consultativ pe langa guvern.

Comentariile sunt închise.

ARS DOR

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Cultura

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • Les tapis traditionnels moldaves – des pièces du patrimoine de l'humanité
    UNESCO a inscrit les techniques traditionnelles de fabrication des tapis écorce utilisées en Moldavie et Roumanie dans la Liste représentative du Patrimoine culturel immatériel de l'humanité. Cette mesure permettra de promouvoir plus largement les tapis traditionnels, de sauvegarder et perpétuer les techniques de leur fabrication. Les tapis traditionnel […]
  • L'histoire de l'abbesse qui a aidé les partisans soviétiques et a sauvé le monastère de Japca
    Le monastère de Japca, situé non loin de la ville moldave de Florești, est la seule sainte demeure qui, dans nos parages, ne fut pas fermée par les autorités soviétiques. Ceci, grâce à l'abbesse qui pendant la Seconde Guerre Mondiale avait combattu aux côtés des partisans. La première mention documentaire du monastère de Japca date de l'an1640, éta […]
  • Découvrez les “Lumières de l'âme moldave”
    L'Association U.I.“Constellation Culture”, en partenariat avec la Galerie Lehalle, invitent à l'exposition « Lumières de l'âme moldave » – une nouvelle opportunité de découvrir l'âme et la culture moldave, à travers les toiles de Gutiera Prodan et Olga Capatina. L'exposition sera présentée du 7 au 11 décembre 2016, à la Galerie LEHAL […]
  • Invitation au théâtre
    Le Guichet Montparnasse présente « Amalia respire profondément ». Venez découvrir l'histoire d'Amalia tous les dimanches, jusqu'au 18 décembre, à 20h15. « Amalia respire profondément » est un monologue en un acte et huit séquences, ou respirations. Seule face au public, Amalia raconte sa vie depuis la fin de la Seconde Guerre mondiale. Chaque […]
  • Une mobilisation massive de la diaspora moldave contre les résultats des présidentielles
    Des centaines de citoyens moldaves, se trouvant à présent sur divers continents, ont protesté dimanche, le 20 novembre 2016, contre les résultats des présidentielles et ont demandé la démission de la Commission Electorale Centrale et du Ministère des Affaires Etrangères et de l'Intégration Européenne. Des protestations simultanées ont eu lieu à Chisinau […]
  • Résultat final du second tour des présidentielles de Moldavie - 52,18%/ 47,82%
    4, 3% c'est la différence entre les votes remportés par Maia Sandu et Igor Dodon, les deux candidats qui ont concouru au second tour du scrutin présidentiel de Moldavie, grâce à laquelle le socialiste pro-russe Igor Dodon a accédé à la fonction suprême dans l'Etat. D'autre part, les résultats des élections sont largement contestés, surtout que […]
  • Le Gala des étudiants originaires de République de Moldavie
    La IVe édition du projet « Excellence académique pour la Moldavie », lancé le 3 octobre, attend toujours les dossiers de candidature des jeunes moldaves faisant leurs études à l'étranger. Ce projet s'inscrit dans le cadre du concours national « Le gala des étudiants originaires de République de Moldavie » (« Gala Studenților Originari din Republica […]
  • Le 13 novembre 2016 - le second tour des présidentielles de Moldavie
    Les citoyens moldaves se trouvant sur le territoire de la République Française le 13 novembre 2016 sont invités à voter à une des adresses suivantes : • Ambassade de la Moldavie en France, bureau de vote nr. 1/347 : 22, rue Berlioz, 75016 Paris • Représentation permanente de la République de Moldavie auprès du Conseil de l'Europe, bureau de vote nr. 1/3 […]
  • Soirée franco-roumaine - Provoque dialogue
    De l'émotion, un véritable moment de partage, des histoires extraordinaires et des expériences inédites, voilà ce que nous vous proposons pour cette nouvelle Soirée networking - Provoque dialogue à laquelle nous essayons de vous habituer périodiquement. Cette fois – ci nous vous accueillons au Palais de Béhague, résidence de l'Ambassade de Roumanie […]
  • Une réaction venant de Pologne
    www.moldavie.fr publie volontiers cette réaction d'un de nos lecteurs, Monsieur Zdaniuk, universitaire polonais. Bien sûr, ses propos n'engagent que lui-même, sachant qu'il nous a donné l'autorisation de publication sous réserve de corrections de forme, ce que nous avons fait. *** *** *** Cet éditorial est assez superficiel. Le clivage gé […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
%d blogeri au apreciat asta: