Cultura, Finantarea Culturii, Moldova, Personalitati

Interviu cu Emilian Galaicu-Păun: „Nu se poate trăi din scris în Moldova”

Emilian Galaicu-PăunInterviu cu editorul-șef al editurii Cartier din Chișinău Emilian Galaicu-Păun. Prozatorul vorbește despre salariul unui om de artă în Republica Moldova, cum sunt susținuți aceștia de Ministerul Culturii și campania de promovare a lecturii lansată de UNIMEDIA.

– Cum e să fii scriitor şi poet în Republica Moldova?

– Dacă EŞTI cu adevărat, nici un regim nu-ţi poate veni de hac, decât (în cazul celor totalitare) interzicându-ţi scrierile (nu şi scrisul propriu-zis, de unde şi existenţa a numeroase manuscrise „de sertar” în URSS, de pildă) sau corupându-te (dar atunci rişti să devii o „unealtă ideologică” în slujba statului-partid), iar în cazuri extreme, lichidându-te fizic (Osip Mandelstam a pierit în GULAG, în 1938) sau expulzându-te din ţară (Aleksandr Soljeniţân, în 1974); fiindcă în cazul unor democraţii (mai mult sau mai puţin) afirmate, cel mult (rău!) ce-ţi poate face e să te lase în plata Domnului să te descurci singur. Acum, întrebarea este ce fel de regim avem în Republica Moldova, ca să ştim la ce să ne aşteptăm – în bine şi mai cu seamă în rău. În opinia mea, RM e o ţară „schizoidă”, cu o identitate incertă – între 1918 şi 1940, Basarabia constituie marginea de Est a României (implicit, a latinităţii); după 1940, şi mai cu seamă odată cu formarea RSSM, devine marginea de vest a URSS, nu atât „Oceanul slav” înghiţindu-i pe localnici, cât sistemul politic care-i transformă la grămadă în homo soveticus.

Se poate vorbi, aşadar, despre o dublă marginalizare: etnică (în cadrul românităţii – populaţia băştinaşă dintre Prut şi Nistru, nu mai vorbesc de cea de peste Nistru, nu participă la nici unul (sic!) dintre evenimentele fondatoare ale naţiunii din sec. XIX; în cadrul Imperiului Rus, iar ulterior al URSS – moldovenii sunt priviţi cu suspiciune, fiind bănuiţi mereu că s-ar uita „peste Prut”) şi politică („cazul Stere” e cât se poate de grăitor în acest sens în contextul românesc; cât despre „politica naţională de cadre” din URSS, e suficient să amintim că toţi primii secretari ai PC/RSSM de după război erau din Transnistria şi, bineînţeles, nu vorbeau limba băştinaşilor!). Declaraţia de Independenţă, din 27 august 1991, nu a schimbat lucrurile în profunzime – RM este o ţară cu o frontieră (culmea, românească!) bine păzită la Vest, şi cu o graniţă deschisă ca o rană, controlată de separatiştii transnistrieni, la Est. Dincolo de (ne-)„aşezarea geopolitică”, şi reperele valorice sunt situate în afară – în lipsa unei tradiţii culturale autohtone, unii le caută la Bucureşti, alţii la Moscova. Altfel spus, centrul de greutate al culturii „moldoveneşti” s-a aflat mereu ba la 500 km mai la Apus, ba la 1.500 km la Răsărit.

Ei bine, a fi scriitor în RM presupune înainte de toate să te plasezi într-un anume câmp cultural – fie panromânesc (după mine, singurul performant, dat fiind că intri în concurenţă „la zi” cu valorile naţionale), fie moldovenesc (alias, regional, cu riscul de a produce o literatură în cel mai bun caz… provincială), fie panslav (fiindcă – nu-i aşa? – avem şi scriitori de limbă rusă, inclusiv printre moldovenii din talpă; să nu uităm că, de prin anii ’70, basarabeanul Ion Druţă îşi scrie operele în limba rusă – adevărat că… la Moscova!). Abia apoi, să-ţi afli locul (la masa de scris, dar şi în societate), unul în stare „să te hrănească” (şi nu doar cu „hrană spirituală”), ceea ce în condiţiile unei pieţe de carte subdezvoltate cum e cea din RM este practic imposibil. Bref, NU SE POATE TRĂI DIN SCRIS în Republica Moldova – cunoaşteţi cumva vreun best-seller de producţie autohtonă? sau vreun „latifundiar literar”? măcar un „bursier” dacă nu viager, cel puţin pe perioada scrierii unei lucrări de proporţii (pe Nicoleta Esinencu n-o pun la socoteală, ea fiind o autoare dramatică)?!…

Şi atunci literatul basarabean fie îşi asumă PE CONT PROPRIU destinul de creator, fie îşi caută o UMBRELĂ (ruseşte ar fi… «крыша») instituţională care să-i asigure existenţă şi să-i satisfacă orgoliul de „om de litere”. Cum USM nu o mai poate face „ca pe vremuri”, se găsesc tot felul de partide, mişcări politice ş.a.m.d. care-i „confiscă” pe câte unul sau altul de-ai noştri… Nu neapărat că aceştia „s-ar vinde”; cert însă că, odată intraţi în politică, scriitorii noştri (fără excepţie!!!) nu au mai dat randamentul deplin în ale scrisului. Tocmai d’aia am refuzat orice înregimentare – de partid, de „cauză” („naţională”, cum altfel?!) etc., etc.

-Aveţi un doctorat la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova şi sunteţi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori şi intelectuali din spaţiul românesc, fiind tradus în peste 20 de limbi. Deşi pe plan economic şi politic între Moscova şi Bucureşti, via Chişinău, există un „război rece”, cum simţiţi lucrurile pe plan cultural?

-Orice s-ar întâmpla pe plan politic, Marea Cultură Rusă i-a fascinat, îi fascinează şi – cred – îi va fascina în continuare pe creatorii de frumos români. Marile edituri de la Bucureşti, Iaşi, dar şi de la Chişinău nu prididesc să traducă autori ruşi, clasici şi contemporani, inclusiv pe cei de ultimă oră (Zahar Prilepin, de pildă); dar şi unele case moscovite publică autori români contemporani (pe acelaşi Vasile Ernu, de exemplu) – ceea ce constituie un semn de bun augur. Altminteri, atât în Rusia (sovietică), cât şi în România (socialistă), cultura în general & literatura în mod special au avut de suferit din cauza politicului, încât astăzi ar fi pur şi simplu păcat să se lase antrenate în jocurile de putere ale potentaţilor zilei. „Embargoul vinului”, impus Republicii Moldova de către Federaţia Rusă, nu poate duce la „embargoul cărţii ruse” (cum ar veni, voi interziceţi Cabernet-ul de Cricova, noi scoatem din circuit Moscova-Petuşki, de Venedikt Erofeev, în excepţionala tălmăcire a regretatului Emil Iordache) drept gest de răspuns. Şi cu asta, basta!

– Care este salariul mediu al unui om de artă în Republica Moldova şi cum se descurcă acesta cu banii pe care îi câştigă?

Dacă un salariu considerat „buuuun!”, în mediile artistice, este de circa 200 Euro impozabili, ce să mai vorbim de salariul mediu?! Problema – atât în cazul celui bun, cât şi al celui mediu – e să-l primeşti la timp; or, uneori restanţele la plată sunt îngrozitoare, aş zice chiar inumane. Cum să te consacri meseriei tale, când pentru a-ţi câştiga existenţa trebuie să prestezi – aiurea! – tot felul de munci ce n-au nici în clin, nici în mânecă (sau, doar tangenţial: mă refer la apariţia unor actori în clipuri promoţionale/electorale) cu vocaţia ta artistică, pentru care tot statul s-a cheltuit ca s-o transforme în profesie?! La noi, „piaţa” (încă destul de „sălbatică”, şi deloc liberă) a împins spre marginea societăţii creatorii de frumos – aşa se face că „meritocraţia” artistică riscă să ajungă, de la o zi la alta, „lumpen intelectualitate”! Din când în când, se prăpădeşte câte un mare artist – mă gândesc la Maria Bieşu, Glebus Sainciuc sau Aureliu Busuioc –, şi atunci se aud voci ce deplâng condiţia ingrată a senectuţii acoperite de glorie, mai puţin de bunuri materiale; ei bine, eu aş zice că, purtându-le de grijă veteranilor scrisului/scenei/penelului etc., statul ar trebui să investească preponderent în creatorii aflaţi în plină forţă, altminteri mai mult sau mai puţin cunoscuţi (fiecare Uniune de creaţie îşi ştie valorile!), pentru ca aceştia să-şi realizeze potenţialul artistic, fără a uita totuşi de tinerele talente.

Sincer, nu cred că te poţi descurca – nu mai vorbesc de un trai decent! – cu un salariu, aşa că „se câştigă” din alte activităţi, adeseori ocazionale, ca să te poţi realiza ca om de cultură. În ceea ce mă priveşte, dacă nu aş avea emisiunea „Carte la pachet” & blogul la Radio Europa Liberă, pur şi simplu nu aş putea s-o întind de la salar la salar (din decenţă, nu-l spun aici, ca să nu afectez imaginea editurii Cartier, laureată a Premiului de Excelenţă la Târgul de Carte „Gaudeamus”, Bucureşti, 2012 – cititorii & cumpărătorii noştri nu sunt obligaţi să ştie cu ce sacrificii se face cartea de calitate; totuşi e bine să conştientizeze că performanţa costă), altminteri răstimp destul de greu de echivalat într-o unitate de măsură temporală…

– Cum susţine Ministerul Culturii scriitorii şi ce credeţi că ar trebui să facă?

– Dincolo de premiile pe care le oferă, la Saloanele de Carte sau de Ziua naţională a Culturii (pe 15 ianuarie), Ministerul Culturii nu s-a prea preocupat de condeierii din RM, exceptând unele figuri emblematice, pe care le-a asociat Statului, mai exact Regimului – Ion Druţă omagiat în 2008, la Palatul Naţional, de „conducerea de vârf” a (PC)RM, în frunte cu V. Voronin; ca apoi, în 2009, aceeaşi „conducere de vârf” să organizeze funeraliile naţionale ale lui Grigore Vieru; declararea „anului Gr. Vieru” (apoi Dumitru Matcovschi şi, respectiv, Spiridon Vangheli) din 2010 încoace. Prea puţin, şi doar pentru unii – aleşii din aleşi! Abia anunţarea unui concurs de manuscrise, pe care respectivul minister s-a prins să le sponsorizeze (fie şi parţial, prin preluarea unui număr de exemplare), în anul acesta, deschide o oarece perspectivă – întrebarea este cine filtrează ofertele? după ce criterii sunt apreciate manuscrisele? care-i gradul de obiectivitate? într-o societate unde cumătrismul a devenit a doua natură. Salut totuşi acest prim-pas, sper ca Ministerul Culturii să nu se împiedice în tot felul de formalităţi birocratice şi nici să se lase antrenat în jocuri de culise.

După mine, ar trebui să urmeze implementarea unui sistem de burse, pentru început pe un an de zile, în baza unor proiecte concrete – ceea ce a şi făcut bunăoară, aşa săracă lipită cum e (încât vai! nu are baremi o foaie literară a sa!), Uniunea Scriitorilor din Moldova odată cu venirea, în 2010, a unei noi echipe de conducere. Totodată, cred că identificarea unor parteneri strategici, printre editori & bibliotecari & librari, ar contribui la o mai bună circulaţie a cărţii naţionale, pe un teritoriu altădată presărat de „Luminiţe”. Mă opresc aici, pentru a nu anticipa răspunsul la cealaltă întrebare…

– Interesul basarabenilor pentru lectură a scăzut foarte mult. Recent, UNIMEDIA şi Editura Cartier au lansat o campanie care promovează lectura. În ce măsură credeţi că astfel de acţiuni pot trezi dragostea faţă de cartea bună?

– M-a bucurat şi pe mine acea dezbatere publică şi le sunt recunoscător cititorilor & criticilor care mi-au plasat Ţesut viu. 10 x 10 printre cele mai bune 10 romane basarabene ale ultimei jumătăţi de secol. Cu mici „deformări” (hai să le punem pe seama subiectivităţii respondenţilor), cred că acest Top-ten reflectă adecvat scara valorică a prozei noastre, dar mie unuia, ca editor, mi-a mai dezvăluit ceva – importanţa unei politici editoriale adecvate în promovarea operei. Nu-i deloc suficient să scrii o carte bună, mai trebuie s-o publici la o editură având o echipă redacţională profesionistă şi o reţea de difuzare pe măsură. Faptul că Aureliu Busuioc s-a regăsit cu DOUĂ romane în top, iar Ion Druţă doar cu unul, se datorează şi inteligenţei cu care autorul Hronicului Găinarilor s-a îndreptat mereu spre edituri private, printre cele mai performante pe piaţa noastră de carte, în timp ce „marele exilat” de la Moscova a mers pe mâna unor case de stat, cu seria de Opere în 7-8 volume, ca pe vremuri…

Nu ştiu dacă asemenea acţiuni neapărat „trezesc dragostea de carte” (pentru aceasta, ar trebui s-o cultivăm de la cea mai fragedă vârstă), cert însă că pot contribui la o mai bună cunoaştere a unor valori, ghidându-i pe cititori în alegerile lor. E simptomatic, în acest sens, că pe lista finală nu s-a regăsit Temă pentru acasă, de Nicolae Dabija, „gustată” de publicul larg (nici nu e de mirare – e un soi de… manele în proză!), dar desfiinţată de critica de specialitate. V-aş propune chiar, dacă tot aţi făcut primul pas în acest sens, să întreprindeţi o campania de lectură publică, plasând în fiecare săptămână pe site-ul UNIMEDIA un fragment din romanele „de top” ieşite învingătoare. Poate iau şi alte portaluri exemplu de la Dvs.? Mass-media ar avea şi ea un cuvânt de spus…

– Tinerii de azi sunt influenţaţi de vedetele de televiziune şi din presa tabloidă. Valorile s-au schimbat radical, manifestându-se o tendinţă tot mai pronunţată către valorile materiale (bani, maşini etc.) şi mai puţin către valorile culturale. În aceste condiţii, care este rolul scriitorilor în societatea noastră?

– Acelaşi dintotdeauna, să scrie (bine!), punându-se în slujba adevărului artistic & uman, nu şi în serviciul unor partide, grupuri de interese, potentaţi ale zilei. Înainte însă de a vorbi despre rolul scriitorului, ce-ar fi să-l readucem în discuţia şi pe Măria Sa, cititorul? Povestea o ştiu de la mai mulţi intelectuali moldoveni din „prima generaţie încălţată”, cei care au mers la şcoală în primul deceniu de după război şi au intrat la facultate în anii ’60: fii şi fiice de ţărani „de la coada vacii/ sapei”, majoritatea dintre ei au învăţat carte „pe rupte”, adică „rupând” ceva timp de la muncile din gospodărie, dar şi smulgând pagina 17 (aia cu ştampila instituţiei) din cărţile luate (horribile dictu!) cu împrumut de la biblioteca sătească.

Mai mult sau mai puţin îngăduitori câtă vreme odraslele lor îşi făceau temele pentru acasă, aceiaşi părinţi i-ar fi snopit în bătăi să-i fi prins cu „lecturi de bună voie/de plăcere”. Şi atunci, câte un copil mai inteligent pur şi simplu rupea pag. 17/18, cu ştampila bibliotecii, prefăcându-se apoi că învaţă din manualul şcolar. De cele mai multe ori, foaia cu pricina era aruncată înainte să fie citită – sute şi mii de pag. 17/18 sacrificate astfel pe altarul cunoaşterii. Credeţi că un asemenea gest aparent „nevinovat” poate rămâne fără consecinţe într-o perspectivă de durată?! Paradoxal, dar tocmai generaţia ’60 avea să ne aducă „primăvara pragheză” în cultura noastră, după decenii de proletcultism (mă gândesc la poeţii – acum, regretaţi cu toţii! – Grigore Vieru, Gheorghe Vodă, Liviu Damian, Dumitru Matcovschi ş.a., dar şi la cele patru romane definitorii pentru literatura dintre Nistru şi Prut, Povara bunătăţii noastre, de Ion Druţă; Singur în faţa dragostei, de Aureliu Busuioc; Povestea cu cocoşul roşu, de Vasile Vasilache şi Zbor frânt, de Vladimir Beşleagă). Şi tot aceşti oameni de două ori culţi (cum ar veni – de la culturile agricole la cea a spiritului!), ajunşi în anii ’70-’80 universitari & scriitori, ne-au pus în mâini primele cărţi adevărate, de data aceasta cu toate paginile prezente (mai puţin cele scoase de cenzură: vai! au existat şi la noi câteva cărţi date la cuţit – Descântece de alb şi negru, de Dumitru Matcovschi; Săgeţi, de Petru Cărare; Temerea de obişnuinţă, de Mihail Ion Ciubotaru, la care se adaugă volumul lui Ion Vatamanu, mutilat până la desfigurare, De pe două margini de război, publicat în cele din urmă cu un titlu… măsluit, Măslinul oglindit –, plus câteva scrieri de sertar, mă gândesc la jurnalul lui Alexei Marinat, pentru care va face zece ani de Gulag, Eu şi lumea, apoi la volumul postum de memorii Povestea vulturului al lui Nicolai Costenco, deportat după Cercul Polar timp de 16 ani, dar şi la romanul lui Vl. Beşleagă, Viaţa şi moartea nefericitului Filimon…

Totodată, nu pot să nu amintesc că după „linşarea” autorului Poveştii cu cocoşul roşu, de către „politrucii literari” Ivan Racul şi Valeriu Senic, în oficiosul Comunistul, Vasile Vasilache nu a mai putut publica preţ de 18 ani „ai vacilor slabe), doar că… de citit printre rânduri/pe sub masă! Ei bine, astăzi se poate scrie – cu toate cuvintele, chiar şi cu cele… netrecute în DEX! – cu cărţile pe masă, fără a mai strecura „şopârle” în texte, asumându-ţi pe faţă cele spuse. Vitrege sub aspect economic, cele două decenii de independenţă s-au dovedit a fi suficient de rodnice în ale scrisului – nu degeaba prima revendicare a mişcării de eliberare naţională a fost chiar aceasta: Limbă & alfabet!

– La ce lucraţi în acest moment?

– Pregătesc (deocamdată, în manuscris) ediţia a doua a romanului Ţesut viu. 10 x 10, „revăzută şi mult adăugită” (vorba lui Emil Brumaru), de departe – cartea vieţii mele (cel puţin, în proză). Mi s-a făcut o propunere, foarte tentantă, să traduc din franceză o capodoperă a literaturii universale, pe care mă gândesc s-o accept – nu vă pot dezvălui mai mult, cel puţin nu înainte de a fi semnat contractul. Totodată, am început să lucrez la un nou roman, unul cu totul deosebit ca scriitură – dar îmi va lua ceva timp (7-10 ani, cred/sper) ducerea lui la bun sfârşit. Iar de prin iunie încoace mi se întâmplă, aproape săptămânal, un mare miracol – Poezia!

 

Sursa: http://unimedia.info/interviu/49.html

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

ARS DOR

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Cultura

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • L'histoire de l'abbesse qui a aidé les partisans soviétiques et a sauvé le monastère de Japca
    Le monastère de Japca, situé non loin de la ville moldave de Florești, est la seule sainte demeure qui, dans nos parages, ne fut pas fermée par les autorités soviétiques. Ceci, grâce à l'abbesse qui pendant la Seconde Guerre Mondiale avait combattu aux côtés des partisans. La première mention documentaire du monastère de Japca date de l'an1640, éta […]
  • Découvrez les “Lumières de l'âme moldave”
    L'Association U.I.“Constellation Culture”, en partenariat avec la Galerie Lehalle, invitent à l'exposition « Lumières de l'âme moldave » – une nouvelle opportunité de découvrir l'âme et la culture moldave, à travers les toiles de Gutiera Prodan et Olga Capatina. L'exposition sera présentée du 7 au 11 décembre 2016, à la Galerie LEHAL […]
  • Invitation au théâtre
    Le Guichet Montparnasse présente « Amalia respire profondément ». Venez découvrir l'histoire d'Amalia tous les dimanches, jusqu'au 18 décembre, à 20h15. « Amalia respire profondément » est un monologue en un acte et huit séquences, ou respirations. Seule face au public, Amalia raconte sa vie depuis la fin de la Seconde Guerre mondiale. Chaque […]
  • Une mobilisation massive de la diaspora moldave contre les résultats des présidentielles
    Des centaines de citoyens moldaves, se trouvant à présent sur divers continents, ont protesté dimanche, le 20 novembre 2016, contre les résultats des présidentielles et ont demandé la démission de la Commission Electorale Centrale et du Ministère des Affaires Etrangères et de l'Intégration Européenne. Des protestations simultanées ont eu lieu à Chisinau […]
  • Résultat final du second tour des présidentielles de Moldavie - 52,18%/ 47,82%
    4, 3% c'est la différence entre les votes remportés par Maia Sandu et Igor Dodon, les deux candidats qui ont concouru au second tour du scrutin présidentiel de Moldavie, grâce à laquelle le socialiste pro-russe Igor Dodon a accédé à la fonction suprême dans l'Etat. D'autre part, les résultats des élections sont largement contestés, surtout que […]
  • Le Gala des étudiants originaires de République de Moldavie
    La IVe édition du projet « Excellence académique pour la Moldavie », lancé le 3 octobre, attend toujours les dossiers de candidature des jeunes moldaves faisant leurs études à l'étranger. Ce projet s'inscrit dans le cadre du concours national « Le gala des étudiants originaires de République de Moldavie » (« Gala Studenților Originari din Republica […]
  • Le 13 novembre 2016 - le second tour des présidentielles de Moldavie
    Les citoyens moldaves se trouvant sur le territoire de la République Française le 13 novembre 2016 sont invités à voter à une des adresses suivantes : • Ambassade de la Moldavie en France, bureau de vote nr. 1/347 : 22, rue Berlioz, 75016 Paris • Représentation permanente de la République de Moldavie auprès du Conseil de l'Europe, bureau de vote nr. 1/3 […]
  • Soirée franco-roumaine - Provoque dialogue
    De l'émotion, un véritable moment de partage, des histoires extraordinaires et des expériences inédites, voilà ce que nous vous proposons pour cette nouvelle Soirée networking - Provoque dialogue à laquelle nous essayons de vous habituer périodiquement. Cette fois – ci nous vous accueillons au Palais de Béhague, résidence de l'Ambassade de Roumanie […]
  • Une réaction venant de Pologne
    www.moldavie.fr publie volontiers cette réaction d'un de nos lecteurs, Monsieur Zdaniuk, universitaire polonais. Bien sûr, ses propos n'engagent que lui-même, sachant qu'il nous a donné l'autorisation de publication sous réserve de corrections de forme, ce que nous avons fait. *** *** *** Cet éditorial est assez superficiel. Le clivage gé […]
  • « Din inima » – de tout cœur
    « Din inima », ce qui veut dire – de tout cœur, est le nom d'une ample campagne nationale de promotion des produits moldaves, lancée en 2012 avec le support de l'Agence américaine pour le développement international. Cette campagne se propose de faire découvrir les produits moldaves à l'étranger, tout comme en Moldavie, car, il faut le reconna […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
%d blogeri au apreciat asta: