Proiect de Lege

Legea Republicii Moldova

cu privire la Fondul Culturii

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 5. Noţiunile de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

grant – subvenţie bănească nerambursabilă, acordată unei persoane sau unei instituţii pentru realizarea unor proiecte sau programe în domeniul artelor şi culturii

proiect – plan prin care se intenţionează realizarea unor acţiuni viitoare

program – plan de activitate în care sunt stabilite (în ordinea desfăşurării lor) etapele propuse spre realizare pentru o perioadă dată

actori Culturiii – profesioniştii din domeniul artelor şi culturii

Articolul 6. Personalitatea juridică a Fondului Culturii

Fondul Culturii este persoană juridică de drept public şi dispune de un patrimoniu, în condiţiile legii, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în Regulamentul său.

Articolul 8. Autonomia Fondului Culturii

Autonomia Fondului Culturii reprezintă dreptul şi capacitatea sa de a rezolva şi a gestiona, în condiţiile legii, sub proprie răspundere şi în favoarea instituţiilor de cultură din republică, a condiţiilor de repartizare şi mărimea mijloacelor financiare repartizate sub formă de granturi din bugetul Fondului Culturii.

Articolul 9. Destinaţiile principale şi categoriile de beneficiari ale Fondului Culturii .

Fondul Culturii acordă sprijin financiar sub formă de granturi persoanelor juridice de drept public şi privat, precum şi persoanelor fizice în condiţiile prezentei legi şi regulamentelor.

Granturile se acordă pentru :

a) realizarea de proiecte şi programe din toate domeniile culturii şi artei în funcţie de priorităţile anuale stabilite de către Consiliul de administrare;

b) dezvoltarea de proiecte artistice individuale;

c) susţinerea activităţilor de studii, formare profesională, cercetare sub formă de burse de studii.

La acordarea granturilor se asigură egalitatea de tratament tuturor solicitanţilor, indiferent de regimul lor juridic.

Articolul 10. Principiile de activitate ale Fondului Culturii

Principiile generale de activitate ale Fondului Culturii sunt:

a.) dezvoltarea şi stimularea accesului şi participării cetăţenilor la viaţa Culturală;

b.) protejarea identităţilor Culturale, susţinerea şi promovarea diversităţii Culturale;

c.) stimularea creativităţii în toate domeniile artei şi culturii;

d.) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului Cultural;

e.) susţinerea şi promovarea dialogului între culturi şi creatori;

f.) sprijinirea circulaţiei libere a operelor şi creatorilor lor;

g.) asigurarea transparenţei în funcţionarea Fondului, consultarea şi participarea actorilor Culturali la formarea strategiei fondului;

Articolul 11. Obiectivele Fondului Culturii

Întru realizarea principiilor menţionate mai sus Fondul îşi propune ca obiectiv principal dezvoltarea armonioasă a tuturor domeniilor culturii şi artei din Republica Moldova prin mecanisme specifice de susţinere financiară a programelor şi proiectelor Culturiie precum şi a creatorilor, artiştilor şi profesioniştilor din domeniu.

Pentru atingerea obiectivelor prevăzute, Consiliul de administrare al Fondului Culturii stabileşte anual priorităţile de finanţare pe care le comunică public cu cel puţin 3 luni înainte de începerea exerciţiului financiar (anului bugetar).

Articolul 12. Activităţile desfăşurate de Fondul Culturii

Pentru realizarea obiectivelor stipulate Fondul va desfăşura următoarele activităţi:

a.) colectarea resurselor financiare care constituie veniturile proprii;

b.) gestionarea fondurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c.) efectuarea controlului asupra utilizării corecte a granturilor acordate.

Articolul 13. Destinaţia Fondului Culturii

Destinaţia Fondului este următoarea:

a.) realizarea de programe şi proiecte din toate domeniile culturii şi a artei, în funcţie de priorităţile anuale de funcţionare stabilite de către Consiliul de administrare;

b.) dezvoltarea de proiecte artistice, individuale, susţinerea unor activităţi de studiu, formare profesională şi călătorie;

Articolul 14. Acordarea granturilor

a.) acordarea granturilor se face pe bază de concurs;

b.) Concursurile se organizează periodic de către Fondul Culturii;

c.) Condiţiile de participare şi criteriile de evaluare şi selecţie a solicitărilor depuse se stabilesc şi se comunică public de către Fondul Culturii cu cel puţin o lună de zile înainte de data limită a depunerii solicitărilor (de la data desfăşurării concursului);

d.) la evaluarea şi selecţia proiectelor Fondul Culturii , prin comisiile de selecţie, garantează şi răspunde de aplicarea unui tratament egal şi nedescriminatoriu.

Articolul 15. Relaţiile de subordonare ale Fondului Culturii

Fondul Culturii este subordonat Guvernului Republicii Moldova.

Articolul 16. Restricţii pentru Fondul Culturii

Fondul Culturii nu acordă împrumuturi.

Capitolul II

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE

FONDULUI CULTURII

Articolul 17. Drepturile Fondului Culturii

Întru buna desfăşurare a activităţii sale Fondul are următoarele drepturi:

a.) de a dispune de fondurile fixe şi mijloacele financiare;

b.) de a-şi determina de sine stătător priorităţile şi strategia de activitate;

c.) de a beneficia de susţinerea financiară acordată de către Stat, precum şi de la persoane juridice şi fizice din republică şi de peste hotare;

d.) de a acorda granturi;

e.) de a primi şi folosi donaţii în conformitate cu scopurile specificate de donator;

f.) de a exercita controlul asupra corectitudinii utilizării mijloacelor băneşti acordate beneficiarilor sub formă de granturi;

g.) de a solicita rapoarte de la beneficiari;

h.) de a beneficia de toate facilităţile acordate de legislaţia în vigoare instituţiilor de cultură;

i.) de a avea ediţii periodice;

j.) alte drepturi neinterzise prin lege.

Articolul 18. Obligaţiile Fondului Culturii

În activitatea sa Fondul îşi va asuma următoarele obligaţii:

a.) de a respecta legislaţia în vigoare;

b.) de a asigura transparenţa activităţii sale;

c.) de a crea condiţii egale pentru toţi candidaţii la granturi şi de a asigura un tratament nedescriminatoriu pentru toţi solicitanţii.

Capitolul III

ORGANELE DE CONDUCERE AL

FONDULUI CULTURII

Articolul 19. Organele de conducere ale Fondului Culturii

Fondul Culturii este condus de către Consiliul de administrare, ca organ deliberativ, care stabileşte activităţile, strategia şi priorităţile acestuia, precum şi de un Director executiv, ales de către Consiliul de administrare şi aprobat de către Guvern, care asigură conducerea operativă a fondului.

Articolul 20. Atribuţiile Consiliului de administrare

Consiliul de administrare decide anual:

a) priorităţile de finanţare;

b) bugetul;

c) distribuirea bugetului potrivit priorităţilor stabilite.

d) limitele de finanţare şi cofinanţare, în funcţie de resursele bugetare disponibile;

e) numărul sesiunilor de concurs şi perioada desfăşurării acestora.

f) structura pe domenii a comisiilor de evaluare şi selecţie precum şi componenţa nominală a acestora, în baza propunerilor nominale făcute de asociaţiile profesioniştilor din domeniu;

Consiliul de administrare audiază rapoartele Directorului executiv cu privire la finalizarea proiectelor finanţate şi organizează publicarea rapoartelor, evaluărilor, rezultatelor activităţii precum şi a altor materiale legate de activitatea Fondului Culturii .

Articolul 21. Componenţa Consiliului de administrare

1. Consiliul de administrare se constituie din 13 membri:

– 4 persoane dintre membrii Consiliului de administrare sunt propuşi de către Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor, Guvernul Republicii Moldova şi Parlament.

– 2 persoane sunt numite de către Guvern cu precădere din domeniul bussinesului şi finanţelor;

– 3 persoane sunt alese de către Uniunile de Creaţie;

– 2 persoane sunt alese din rîndul organizaţiilor non-guvernamentale, care activează în domeniul culturii;

– 2 persoane sunt propuse de către secţiile raionale de cultură.

Componenţa nominală a Consiliului de administrare este aprobată de către Guvern.
Modul de alegere a reprezentanţilor Uniunilor de Creaţie, organizaţiilor non-guvernamentale şi a secţiilor de cultură va fi prevăzut în Regulamentul aprobat de către Guvern.

Articolul 22. Preşedintele Consiliului de administrare al Fondului Culturii

Preşedintele Consiliului de administrare este ales de către Consiliu.
Preşedintele Consiliului de administrare nu poate fi numit Director executiv.

Articolul 24. Asigurarea continuităţii membrilor Consiliului de administrare

Pentru asigurarea continuităţii în activitatea Consiliului de administrare la înfiinţarea primului Consiliu mandatul membrilor se va stabili diferenţiat după cum urmează:

– 3 dintre membrii desemnaţi de instituţiile guvernamentale vor avea un mandat de doi ani, iar ceilalţi 3 – câte patru ani;

– 2 dintre membrii desemnaţi de uniunile de creaţie vor avea un mandat de doi ani iar ceilalţi 2 – câte patru ani;

– cîte unul din membrii desemnaţi de ONG şi secţiile de cultură va avea un mandat de doi ani iar ceilalţi 2 – câte patru ani;

Mandatele ulterioare ale tuturor membrilor vor fi de patru ani.

Articolul 25. Retragerea înainte de termen a membrilor Consiliului de administrare.

Un membru al Consiliului de administrare poate fi exclus din componenţa Consiliului de administrare, înainte de termen, în următoarele condiţii:

a.) la cerere prin demisie;

b.) în caz de absenţe nemotivate, repetate, conform Regulamentului;

c.) în caz de incompatibilitate stabilită conform Regulamentului;

d.) în cazul demisiei membrului, electorul care l-a propus este sesizat pentru a-l înlocui.

Articolul 26. Convocarea şedinţelor Consiliului de administrare

Şedinţele Consiliului de administrare vor fi convocate conform periodicităţii indicate în Regulament. Şedinţa extraordinară poate fi convocată la solicitarea a cel puţin 6 membri ai Consiliului de administrare sau a Directorului executiv.

Articolul 27. Cvorumul minimal al Consiliului de administrare

Cvorumul Consiliului de administrare se consideră asigurat dacă la şedinţă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din membri, inclusiv preşedintele Consiliului.

Deciziile Consiliului de administrare vor fi adoptate prin simpla majoritate de voturi a membrilor prezenţi la şedinţă.

Articolul 28. Comisiile de evaluare şi selecţie

Solicitările pentru acordarea de granturi din Fondul Culturii vor fi analizate şi selectate de către comisii de evaluare şi selecţie, constituite în conformitate cu prevederile prezentei legi şi potrivit criteriilor stabilite de Consiliul de administrare şi comunicate public.
Lista solicitărilor selectate, însoţite de fişa de evaluare pentru fiecare solicitare, se transmite Directorului executiv în vederea semnării contractului de acordare a grantului.
Lista solicitărilor selecţionate de comisii şi cuantumul granturilor contractate se comunică public.
Solicitările respinse pot fi prezentate la următoarele sesiuni de evaluare şi selecţie.
Comisiile de evaluare şi selecţie vor fi numite de către Consiliul de administrare, în mod ad-hoc, în dependenţă de tematica proiectelor survenite şi va fi constituit din experţi, culturologi, analişti – personalităţi cu experienţă amplă în domeniul artelor şi culturii.

Capitolul V

ACORDAREA GRANTURILOR

ŞI URMĂRIREA UTILZĂRII ACESTUIA

Articolul 30. Procedura de acordare a granturilor

Comisiile de evaluare şi selecţie decid care proiecte au prioritate iar Directorul executiv semnează contractul cu beneficiarul.

Articolul 31. Modalitatea acordării grantului

Grantul se acordă în tranşe.

Tranşele ulterioare avansului se eliberează în baza documentelor justificative a cheltuielilor efectuate.

Articolul 32. Utilizarea grantului de către beneficiar

Beneficiarul care a obţinut grantul de la Fondul Culturii este obligat să-l folosească în strictă conformitate cu destinaţia sa, respectând condiţiile contractuale.

Articolul 33. Sancţionarea încălcării procedurii de utilizare a grantului

Neprezentarea documentelor justificative şi/sau a raportului final de utilizare a grantului în termenii stabiliţi, atrage după sine rezilierea contractului şi rambursarea sumei acordate, cu sau fără penalităţi,

În situaţiile prevăzute mai sus, solicitantul nu va mai beneficia de granturi din partea Fondului Culturii .

Capitolul VI

MIJLOACELE

FONDULUI CULTURII

Articolul 34. Surse de acumulare a mijloacelor Fondului

1. Mijloacele Fondului se vor alcătui din următoarele surse:

a) Alocările din bugetul de stat, cuantumul cărora se stabileşte anual prin Legea bugetului.

b) Accize de 1% la importul berii şi produselor alcoolice;

c) Accize de 1% la importul produselor de tutun;

d) Desfăşurarea loteriei culturale;

e) Mijloacele încasate de la concertele (spectacolele) organizate special de instituţiile de cultură, oameni de creaţie, în scopul transferării acestora în Fond.

f) Donaţiile persoanelor fizice şi juridice;

g) Alte încasări care nu contravin legislaţiei.

2. Modul de incasare a mijloacelor respective va fi stabilit de Guvern.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Cadrul legal de reglementare a culturii.

Constituţia Republicii Moldova, legea fundamentală a ţării, determină dreptul cetăţenilor la creaţie prin articolul 33, care prevede „(1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este supusă cenzurii. (2) Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sunt apărate de lege. (3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la propagarea realizărilor culturii şi ştiinţei naţionale şi mondiale.”. Deasemenea Constituţia stabileşte responsabilitatea cetăţenilor asupra protecţiei mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi culturale. (art. 59).

Cadrul juridic general de organizare şi funcţionare a muzeelor în Republica Moldova este stabilit de Legea muzeelor nr. 1596-XV din 27.12.2002. Statul garantează condiţii egale pentru organizarea şi funcţionarea muzeelor, indiferent de profilul şi tipul de proprietate ale acestora. Legea defineşte patrimoniul muzeal, stabileşte modul de organizare şi funcţionare, responsabilitatea autorităţilor de stat faţă de activitatea muzeelor, drepturile muzeelor şi garanţiile sociale ale lucrătorilor muzeelor, baza tehnico-materială şi finanţarea muzeelor, modul de organizare şi lichidare a muzeelor. Autoritatea centrală a administraţiei publice, cu atribuţii şi competenţe în domeniul muzeelor, care elaborează reglementările de specialitate în domeniu şi urmăreşte aplicarea prevederilor legale, este stabilit Ministerul Culturii. Anume, ministerul prin intermediul aparatului central şi al structurilor specializate din subordine, asigură ţinerea evidenţei muzeelor de toate tipurile, precum şi elaborarea şi aplicarea strategiei naţionale în domeniul muzeelor, respectarea prevederilor legale, a normelor şi metodologiilor în domeniu, asigură îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin convenţiile internaţionale referitoare la funcţionarea şi protecţia muzeelor, reprezintă statul în relaţiile cu proprietarii şi administratorii de muzee.

Regimul juridic al activităţii bibliotecilor este reglamentat de Legea cu privire la biblioteci nr. 286-XIII din 16.11.1994. Prezenta lege stabileşte principiile de bază ale activităţii bibliotecilor: accesibilitatea, neangajarea politică, autonomia profesională. Sistemul naţional de biblioteci este un ansamblu de reţele de biblioteci şi centre biblioteconomice, organizate după principiul teritorial şi de ramură, fondate şi întreţinute de stat, menite să satisfacă interesele şi cerinţele de informare, instruire şi culturalizare ale societăţii şi subordonate unui organ comun de coordonare. Totodată, legea conţine reglementări privind colecţiile de bibliotecă, baza economică a bibliotecilor, responsabilitatea pentru încălcarea legii şi mecanismul de colaborare internaţională a bibliotecilor.

Cadrul juridic pentru activitatea meşterilor populari în vederea păstrării meşteşugurilor artistice populare şi dezvoltării lor pe baza tradiţiilor autentice ale artei populare este reglamentat de Legea privind meşteşugurile artistice populare Nr.135-XV din 20.03.2003. Activitatea în domeniul meşteşugurilor artistice este reglementată în baza următoarelor principii generale: a) garantarea libertăţii de creaţie; b) garantarea dreptului meşterilor populari de a activa independent şi de a se asocia în structuri cu diverse forme juridice de organizare, prevăzute de legislaţie; c) susţinerea de către stat a meşteşugurilor artistice, precum şi a activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniu; d) promovarea colaborării internaţionale în domeniul cercetării, păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor artistice. Legea stabileşte modul de activitatea al meşterilor populari, a organizaţiilor lor şi a întreprinderilor din domeniul meşteşugurilor artistice, modul de atribuire a produselor meşteşugăreşti la categoria obiectelor de artizanat, competenţele autorităţilor administraţiei publice.

Dreptul de autor şi drepturile conexe, apărarea acestor drepturi şi raspunderea pentru violarea lor sînt reglementate de Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe nr. 293-XIII din 23.11.1994. Legea reglementează relaţiile care apar în legatură cu crearea şi valorificarea operelor literare, de artă şi stiinţifice (drept de autor), interpretărilor, fonogramelor şi emisiunilor organizatiilor de radioteledifuviziune (drepturi conexe). Autorul beneficiaza de dreptul exclusiv de autor asupra operei sale, acesta rezultînd din insuşi faptul creării ei. Pentru apariţia şi exercitarea dreptului de autor nu se cere înregistrare, alte proceduri speciale sau respectarea altor formalităţi. Dreptul de autor se extinde asupra operelor, indiferent de locul primei lor publicări, titularii dreptului de autor ai cărora sînt persoane fizice sau juridice din Republica Moldova; operelor publicate pentru prima dată în Republica Moldova, indiferent de cetăţenia titularului dreptului de autor; altor opere în corespundere cu tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat şi un şir de legi, care reglementează activitatea unor instituţii din domeniul industriilor culturale. Astfel după lungi discuţii şi dezbateri a fost adoptat Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260-XVI din 27.07.2006. Adoptarea codului a avut drept scop asigurarea apărării drepturilor consumatorului de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective, care ar contribui la libera formare a opiniei, asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertate editorială şi libertate de exprimare, instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului din Republica Moldova. Codul stabileşte bazele juridice de reglementare a proceselor de concepere, transmisie şi/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova şi exercitarea controlului societăţii asupra activităţii instituţiilor în domeniul audiovizualului din Republica Moldova.

Politica de stat în domeniul activităţii editoriale este reglementată de Legea cu privire la activitatea editorială nr. 939-IV din 20.04.2000. Legea prevede principiile neadmiterii monopolizării, respectării deplinei libertăţi, consolidării şi modernizării bazei tehnico-materiale, organizatorice, juridice şi stiintifice în domeniu. Politica de stat în domeniul activităţii editoriale este orientată spre: a) susţinerea editării cărţii naţionale, completarea pieţei şi a fondurilor de biblioteci cu ediţii în limba de stat, asigurarea cu literatură necesară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor de învăţămînt, de cultură, ştiinţifice, juridice şi economice; b) editarea carţii naţionale cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice şi cu concursul comunităţilor national-culturale. Statul acorda priorităţi programelor naţionale de carte, bazate pe principiile comenzii de stat, cu scopul de a asigura funcţionarea şi colaborarea puterilor legislativă, executivă şi judecătoreasca, a instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, stiinţifice, de învăţămînt, de cultură şi de protecţie socială a populaţiei.

Conştientizînd necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltarea a culturii în Republica Moldova la nivel guvernamental au fost elaborate cîteva documenete. Primul a fost lansarea programului Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1993-2000, fiind abrogat în 1997. Obiectivul principal l-a constituit conservarea şi ocrotirea moştenirii culturale, de rând cu menţinerea sistemului de instituţii care asigură cadrul de dezvoltare a vieţii spirituale. Obiectivele propuse erau o prioritate de scurtă şi lungă durată, fiind finanţată din surse bugetare şi nebugetare, astfel încât formau un sistem plurivalent de susţinere şi creare a condiţiilor pentru dezvoltarea şi promovarea culturii. Un alt document, care poate fi considerat un instrument al politicii de stat în domeniul culturii a fost cel privind Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998. Această strategie a trasat direcţii de activitate, dar nu a oferit soluţii sau acţiuni practice, care ar fi putut să ridice nivelul de dezvoltare a instituţiilor culturale. Programul a fost prelungit până în anul 2000 şi mai tîrziu suplimentat cu un amplu proiect strategic până în anul 2005.

În cadrul proiectului MOSAIC desfăşurat de către Consiliul Europei, în Republica Moldova, pentru prima dată, în 2001, a fost lansat un studiu realizat de către experţii moldoveni în colaborare cu experţi internaţionali, desemnaţi de către Consiliul Europei, întitulat „Politicia culturală a Republicii Moldova”. În cadrul studiului au fost elaborate un şir de recomandări pentru dezvoltarea strategiei culturale, printre care guvernul este chemat să trateze cultura ca un factor important al schimbărilor sociale, al regenerării şi dezvoltării economice, şi să lanseze o dezbatere naţională pe marginea politicii culturale la nivel naţional, regional, local. Politica culturală trebuie să includă strategii de atragere a surselor noi de bani publici pentru a proteja şi moderniza instituţiile şi reţelele de cultură, măsuri fiscale pentru necesităţile specifice ale artiştilor şi instituţiilor de cultură într-o economie de piaţă, aplicarea stimulentelor pentru încurajarea sponsorilor şi donatorilor individuali, asigurarea instruirii profesioniştilor din cultură în elaborarea de proiecte, a abilităţilor de administrare.

Conform prevederilor legii culturii „autoritatea publică centrală de specialitate în domeniul culturii, care coordonează activitatea culturala în stat este ministerul de profil”. După alegerile din 2005 şi aprobarea structurii guvernului, a fost creat Ministerul Culturii şi Turismului. Ministerul este unica autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, care promovează politica statului în domeniul culturii, artelor, editării, poligrafiei, comerţului cu carte, cinematografiei şi turismului. În urma restructurării realizate în cadrul Ministerului au fost create 8 direcţii.Direcţia generală strategie şi dezvoltare are scopul de a elabora politica culturală a Republicii Moldova, document asupra căruia se lucrează în prezent.

Fonduri Culturale Europene

Cultural Endowment of Estonia (Eesti Kultuurkapital)

Outside the Ministry of Culture, the main institution distributing state money for cultural purposes is the Cultural Endowment of Estonia. It was founded by the Parliament in 1994, based on the model of its predecessor originally established in 1921, but abolished by the Soviet authorities after Estonia’s occupation in 1940. It receives a fixed share of alcohol, tobacco, and gambling duties and uses them for the benefit of culture and sports. The Endowment is divided between departments for Architecture, Film, Fine Arts, Theatre, Music, Literature, Folk Art, Sports, and Inter-disciplinary Culture. The Councils of the different departments are free to decide how to allocate their share of the resources and have adopted different practices in dividing the grants. In addition, a certain share of the money is distributed by the regional expert groups that work in every one of the 15 counties. Among the activities supported are studies, travels, specific projects, in the form of individual grants that are given four times per year. In addition, prizes for outstanding creative works have been given (from 2002, two prizes yearly), as well as additional pensions for retired artists. The Endowment’s total budget for 2006 amounted to EEK 266.1 million (17.0 million euros). The Board of the Endowment is chaired by the Minister of Culture, but it lacks any other form of official subordination to the Ministry or to other political bodies.

The Gambling Tax Act of 2002, prescribes that the Cultural Endowment will participate in the financing of the construction of cultural buildings. The cultural expenditure of local governments amounts to about 35.6% of all public expenditure on culture; this share increased until 2002 when it reached a peak of 38.7%.

www.kulka.ee

National Culture Fund of Bulgaria

National Culture Fund is the Bulgarian organization, which supports on national level the creation, development and distribution of Bulgarian culture and arts in the country and abroad. The National Culture Fund was established by the virtue of Culture Protection and Development Act and its activity started in November 2000. Its main objective is to support the development of culture by raising, managing and spending funds for the purpose of pursuing the national policy in the field of culture as set forth in the Program of the Government of the Republic of Bulgaria for the respective period and in the Culture Protection and Development Act. The priorities in NCF activity are also in compliance with the criteria set forth in Chapter “Culture & Audio-visual Policy” of the EU Accession Treaty of Bulgaria.

The managing body of the National Culture Fund is a Managing Board chaired by the Minister of Culture. The members of the Managing Board are some renowned cultural figures, representatives of artistic unions and one representative of Municipalities, Ministry of Culture and Ministry of Finance.

Financial resources for the fund are raised by a subsidy as set forth in the State Budget of the Republic of Bulgaria Act for the respective budget year and other sources of funding as set forth in article 31 of the Culture Protection and Development Act. Funds are predominantly granted for artistic projects aiming at development of cultural sector. The artistic projects are funded after announcement of competitions under a program prepared and approved in advance by the Managing Board.

At the beginning of each year the Managing Board of the National Culture Fund outlines the directions of priority for which financial support is to be granted. The underlying principles of NC Fund’s work are transparency and competition. Individual artists, private, municipal and state cultural organizations are equally eligible to participate in competitions.

www.ncf.bg

National Cultural Fund of Hungary

Act XXIII/1993 created the National Cultural Fund that operates under the supervision of the Ministry of Education and Culture. The law stipulates a cultural contribution of usually 1% to be paid on certain cultural goods and services, including on advertisements, which is the most important source. Each year, between HUF 7-8 000 million are collected. A quarter is reserved for the discretion of the minister, the rest is spent according to the guidelines of the main board, and actually administered by 16 area boards, representing areas of culture: applied arts, architecture, archives, belle-letters, dance, folk arts, historic monuments and archeology; library, moving pictures, museum, music, photographic arts, popularization of knowledge, socio cultural activities, theatre; and visual arts.

The Minister appoints the Chairman of the National Cultural Fund Committee. The eleven member Committee is appointed for a term of four years. The 132 members in the 16 area boards are also appointed for 4 years, upon the recommendations of professional organisations and also by the Minister. The Directorate of the National Cultural Fund helps in the administrative work of the Fund with a staff of 60 persons. Natural and legal entities as well as business organisations without incorporation may apply for support from the Fund. 11 578 applications were processed in 2006, and (ca. euro 30 million) was distributed between 6 301 grantees, averaging (ca. euro 4 800).

www.nka.hu

State Culture Capital Foundation (SCCF) Letonia

The aim of the State Culture Capital Foundation (SCCF) is to promote a balanced development of creativity in all the branches of art and preservation of the cultural heritage in the country in conjunction with the guidelines of the state cultural policy. The SCCF does not deal with any commercial activities. The SCCF announces and administers culture projects’ competitions, allots life long grants for culture and arts workers for their life achievement in development of culture and art and gives financial support to short term educational, creative or scientific travels abroad.

The SCCF is managed by the Council of the Foundation, its activities are ensured by its director and the culture projects are evaluated by experts of 8 branches: Literature, Music and Dance, Treatrical arts, Film arts, Visual arts, Cultural Heritage, Traditional Culture, Interdiscliplinary.

www.kkf.lv

Lista tratatelor internaţionale multilaterale, la care Republica Moldova este parte

În cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)

1. Constituţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, adoptata la Londra la 16 noiembrie 1945, în vigoare pentru RM din 27 mai 1992.
Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat împreună cu Protocolul I la Convenţie,adoptată la 14 mai 1954 la Haga , în vigoare pentru RM din 9 martie 2000.
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, adoptată la 16 noiembrie 1972 la Paris, în vigoare pentru RM din 23 decembrie 2002.
Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 10.02.2003, în vigoare Pentru RM din 24 martie 2006.
Convenţia privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005, în vigoare Pentru RM din 5 octombrie 2006.
Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată 14 noiembrie 1970 la Paris, în vigoare pentru RM din 14 decembrie 2007.

În cadrul Consiliului Europei

Convenţia culturală europeană, adoptată la 18 decembrie 1954 la Paris în vigoare pentru RM- 24 mai 1994.
Convenţia pentru conservarea patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Grnada la 03 octombrie 1995, în vigoare din 01 aprilie 2002.
Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta, 16 ianuarie 1992, în vigoare pentru RM – 22.06.2020.
Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea socială a patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005, Legea de ratificare nr.198-XVI din 26.09.2008
11. Convenţia europeană privind coproducţia cinematografică, adoptată la 2 octombrie 1992, semnată de RM la 11 ianuarie 2008.
Convenţia peisajului european, adoptată la Florenţa la 20.10.2000, în vigoare pentru RM – 1 martie 2004.

În cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI)

Acord cu privire la restituirea valorilor culturale şi istorice de origine, adoptat la 14 februarie la Minsk, în vigoare pentru RM din 14 februarie 1993.
Acord cu privire la colaborarea în domeniul culturii, adoptat la 15 mai 1992 la Taşkent, în vigoare pentru RM din 19 mai 1992,
Acordul de colaborare în domeniul cinematografiei semnat în or. Almatî la 10 februarie 1995,
Acordul cu privire la colaborarea în domeniul editării, difuzării cărţii, şi poligrafiei semnat în or. Almatî la 10 februarie 1995,
Acordul cu privire la crearea Consiliului de colaborare culturală a statelor-membre ale CSI, adoptat la 26 mai 1995 la Minsk, în vigoare pentru RM din 24 iunie 2020.
Hotărîrea despre Regulamentul privind procedura de returnare a valorilor culturale, exportate şi importate ilicit, adoptată în or. Beşkek la 09 octombrie 1997, în vigoare din 11.06.2002.
Acord cu privire la instituirea sistemului de împrumut interbibliotecar în cadrul statelor-membre CSI, adoptat la 13 ianuarie 1999, în vigoare pentru RM din 19 noiembrie 2001.
Acordul privind instituirea Consiliului interstatal de colaborare în domeniul presei periodice, editării, difuzării cărţii şi poligrafiei, adoptat la 4 iunie 1999 la Minsk, în vigoare pentru RM din 25 iunie 2002.
Acordul privind exportul şi importul valorilor culturale, adoptat la 28 septembrie 2001 la Moscova, în vigoare pentru RM din11 decembrie 2002.
Acord cu privire la colaborarea în domeniul editării, difuzării cărţii şi poligrafiei, adoptat la 16 aprilie 2004 la Choplon-Ata, în vigoare pentru RM din 30 mai 2005.
Acord cu privire la crearea Fondului de susţinere a colaborării în domeniul culturii între statele –membre CSI, adoptat la 11 septembrie la Moscova.
Acord cu privire la coproducţia de filme, adoptat la 14 noiembrie la Chişinău, în vigoare pentru RM din

În cadrul Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM)

Protocolul de cooperare în domeniul culturii ale statelor-membre GUUAM pentru anii 2007-2010, adoptat la 19 iunie 2007 la Bacu, în vigoare pentru RM din 19 iunie 2007.

În cadrul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN/BSEC)

Convenţia ţărilor riverane Mării Negre privind colaborarea în domeniul culturii, educaţie, ştiinţei şi informaţiei, adoptata la 16 martie 1993, la Istanbul, în vigoare pentru RM din 10 octombrie 1994.

În cadrul Uniunii Latine (UL)

Convenţia cu privire la crearea Uniunii Latine, adoptată la 15 mai 1992 la Madrid, în vigoare pentru RM din 07 septembrie 1992.
Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Latină privind stabilirea la Chişinău a unui Birou, privilegiile şi imunităţile sale pe teritoriul moldovenesc, adoptat la 30 noiembrie 1999 la Paris, în vigoare pentru RM din 16 iulie 2001.

Lista acordurilor bilaterale în domeniul culturii,

în vigoare pentru Republica Moldova

Republica Azerbaidjan

1) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la colaborarea în domeniul culturii, semnat la 27.11.97 la Baku.

Republica Belarus

2) Acord de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii al Republicii Belarusi, semnat la 28.08.2001.

Republica Bulgaria

3) Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria cu privire la colaborarea în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, semnat la Sofia, 17.05.1993.

Republica Populară Chineză

4) Acord privind colaborarea culturală dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republici Populare Chineze, semnat la Beijing la 06.11.1992.

Republica Cuba

5) Acord de colaborare culturală în domeniul culturii, învăţămîntului şi ştiinţei între Republica Moldova şi Republica Cuba, semnat la Havana, la 21 decembrie 1994.

Republica Croaţia

6) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republici Croaţia privind colaborarea în domeniul culturii, semnat la Zagreb la 23 octombrie 2006.

Republica Estonia

7) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Estonia privind colaborarea culturală, semnat la Tallin la 03 aprilie 1996.

Republica Elenă

8) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Elene cu privire la cooperarea în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei, semnat la Atena la 12 iunie 2007.

Federaţia Rusă

9) Acord de colaborare culturală dintre Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii al Federaţiei Ruse, semnat la 14.10.1994.

10) Acord de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind înfiinţarea şi funcţionarea centrelor culturale, semnat la 30.10.98.

11) Protocol de colaborare culturală între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii al Federaţiei Ruse pentru anii 2009-2011, semnat la 14 noiembrie 2008.

Republica Federală Germania

12) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea culturală, semnat la11 octombrie 1995.

13) Protocolul reuniunii a doua a Comisiei Mixte moldo-germane pentru cooperare culturală, semnat la Bonn, la 04.11.98

Statul Israel

14) Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în domeniul culturii, învăţămîntului, ştiinţei, tineretului şi sportului semnat la 22 iunie 1997.

15) Protocol între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel privind instituirea reciprocă a Centrelor Culturale şi activităţii acestora, semnat la 22.06.97 pentru un termen de 5 ani.

16) Program de cooperare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei între Guvernul Republicii Moldova şi GuvernulStatului Israel pentru anii 2008-2011, semnat la 19 martie 2008.

Republica Italiană

17) Acord de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnologică între Republica Moldova şi Republica Italiană, semnat la Roma la 19 septembrie 1997.

Republica Kazahstan

18) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kazahstan de colaborare în domeniul culturii, semnat în or.Chişinău la 17 septembrie 2003.

Republica Kîrgîză

19) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kîrgîze privind colaborarea în domeniul învăţămîntului şi culturii, semnat în or.Chişinău la 10 iunie 1996.

Republica Lituania

20) Acord de colaborare între Ministerul Culturii şi Cultelor al Republicii Molfova şi Ministerul Culturii şi învăţămîntului al Republicii Lituania, semnat la Nice la 13 martie 1991.

Muntenegru

21) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul de Miniştri ai Serbiei şi Muntenegru cu privire la colaborarea în domeniul învăţămîntului şi culturii, semnat la Chişinău la 9 iunie 2005.

Republica Polonă

22) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone privind colaborare culturală şi ştiinţifică, semnat la Chişinău la 10 decembrie 1997.

România

23) Acord privind colaborarea în domeniul ştiinţei, învăţămîtului şi culturii între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, încheiat la Chişinău la 19 mai 1992.

24) Convenţia dintre Ministerul Culturii şi Cultelor din Republica Moldova şi Ministerul Culturii din România, încheiată la 19 mai 1992 în or.Chişinău.

Serbia

25) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul de Miniştri ai Serbiei şi Muntenegru cu privire la colaborarea în domeniul învăţămîntului şi culturii, semnat la Chişinău la 9 iunie 2005.

Statele Unite Mexicane

26) Acord între Guvernul R.M. şi Guvernul Statelor Unite Mexicane privind cooperarea în domeniul învăţămîntului şi culturii, semnat în oraşul Mexic la 18 mai 1995.

Statele Unite ale Americii

27) Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind protecţia şi păstrarea unor anumite bunuri culturale, semnat la Washington, la 20 iunie 2001.

Republica Turcia

28) Acord de colaborare culturală între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republici Turcia, semnat la la Chişinău la 3 iunie 1994.

29) Program de cooperare în domeniul culturii între Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Turcia, semnat la Chişinău la 17 decembrie 2007.

Republica Ungaria

30) Acord privind colaborarea culturală dintre Guvernul R.M. şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 aprilie 1995.

Ucraina.

31) Acord încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind colaborarea în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, semnat în or.Chişinău la 20 martie 1993.