Moldova

Basarabia în GULAG – sala 22 din Memorialul victimelor comunismului de la Sighet

Cea mai mare victorie a comunismului, o victorie relevatăBasarabia în GULAG - sala 22 din Memorialul victimelor comunismului de la Sighet dramatic abia după 1989, a fost crearea omului fără memorie. A omului nou, cu creierul spălat, care nu trebuia să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Realizarea Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei în România este o formă de contracarare a acestei victorii. Un mijloc de resurscitare a memoriei colective. La întrebarea, dacă poate fi reînvăţată memoria, Memorialul are un răspuns afirmativ.
Un monument dedicat luptei contra comunismului, un monument unic, care elogiază lupta împotriva puterii, lupta împotriva uitării. Acesta este Memorialul de la Sighet, România. Sala 22. Basarabia în gulag. Pământ, care a fost un poligon de încercare pentru experienţele partidului comunist al Uniunii Sovietice şi NKV-ului. Deportări pe viaţă, exterminarea elitelor, colectivizarea satelor şi industrializarea forţată, rusificarea culturii şi a vieţii publice, alterarea mentalităţilor. Pe pereţii sălii pot fi văzute fotografii şi texte despre această experienţă sângeroasă, tipică pentru fiecare dintre cele 15 republici ale imperiului dispărut în 1991. Materialul din această sală 22 a fost oferit Memorialului Sighet de Elena Postică, vicedirectoarea Muzeului naţional de istorie a Moldovei, interlocutoarea mea la Sighet.

Elena Postică: „Am selectat câte ceva din arhiva Muzeului naţional de arheologie şi istorie a Moldovei şi am transmis aceste imagini, aceste documente la Sighetul Marmaţei pentru a fi expuse în această sală, dedicată Basarabiei, dramei prin care a trecut Basarabia, după ocupaţia de la 1940, ocupaţia sovietică.”
Europa Liberă: Acum sunteţi pentru prima oară aici, la Sighet?
Elena Postică: „Da, sunt pentru prima dată şi sunt foarte impresionată de ceea ce s-a realizat aici.”
Europa Liberă: Şi emoţionată?
Elena Postică: „Şi emoţionată, bineînţeles. A fost o mare bucurie să vizitez acest Memorial. Este, într-adevăr, un loc unical, nu numai pentru spaţiul nostru românesc. Este unicul Memorial amplasat în incinta unei închisori. Este vorba de închisoarea de la Sighet, unde în primii ani postbelici, în perioada dictaturii comuniste din România, şi-au găsit moartea multe personalităţi ale vieţii politice din România interbelică, inclusiv din Basarabia. Ceva, vă spun, neobişnuit. Este important ca tânăra generaţie să cunoască adevărul despre trecutul nostru totalitar. Or, a fost o perioadă, când existau anumite teme tabu şi tinerii n-au avut de unde cunoaşte ororirile dictaturii comuniste. Cu atât mai mult, cu cât este vorba de mii şi milioane de persoane, care au fost supuse represiunilor politice.”
Europa Liberă: S-ar părea că alte generaţii îşi pierd interesul pentru trecutul istoric.
Elena Postică: „Într-o măsură aveţi dreptate. Dar depinde şi de noi, cei mai pregătiţi în acest domeniu, ca să zic aşa, de generaţia în vârstă. Depinde de ei, cum ei ştiu să transmită acest mesaj tinerilor de azi. Fiindcă, într-adevăr, din manuale multe lucruri nu vei învăţa. A fost o datorie morală a mea, ca să contribui într-un fel la amenajarea acestei săli. Or, este vorba de teritoriul nostru, de drama Basarabiei sub ocupaţia sovietică. Am transmis mai multe materiale, fotografii extraordinare, care ne vorbesc desptre basarabenii în gulag, despre deportările din iunie 1941, din iulie 49 şi, în genere, despre represiunile politice, la care au fost supuşi cetăţenii actualei Republici Moldova, începând cu cei din stânga Nistrului. Or, ştim că acolo teroarea roşie s-a declanşat încă în anii 20-30, pe când fusese constituită Republica autonomă moldovenească.

Să sperăm că vom reuşi şi noi să facem ceva, ce ne-ar reprezenta în primul rând şi ca popor, ca ţară. Un muzeu prin care vom demonstra şi noi că nu ne uităm trecutul şi suntem în măsură să recuperăm acest trecut, să ni-l asumăm şi în aşa mod, într-un fel, să ne şi distanţăm de el. Or, nu putem mereu să ne întoarcem în trecut, să trăim cu gândul la trecut. Trebuie să ne făurim prezentul şi să privim mereu în viitor.”
Începând cu anul 1998 Memorialului Sighet i-a fost adăugată o dimensiune temporală prin organizarea unei şcoli de vară pentru adolescenţi. Iniţiativa aparţiene scriitoarei Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia civica şi fondatoarea Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei. Printre elevii întâlniţi aici la această Şcoală de vară este Nicoleta Spânu, liceană venită tocmai de la Bălţi.
Nicoleta Spânu: „De obicei ascult Radio Europa Liberă şi s-a întâmplat să ascult un interviu cu doamna Ana Blandiana despre implicările sociale. Eu ştiam mai mult despre literaturi şi despre proiectele sale literare. Am rămas uimită şi am căutat neapărat despre ce Fundaţie este vorba şi ce oferă Fundaţia. Şi aşa am aflat şi despre şcoala de vară, şi m-am documentat. Şi după asta am scris şi eseul, şi am ajuns aici.”

Europa Liberă: Ştii că există şi o sală, unde e găzduit şi postul de Radio Europa Liberă?
Nicoleta Spânu: „Aici în Sighet? Nu ştiu. Chiar aici în Sighet? În Memorial?”
Europa Liberă: Chiar aici în Memorial. Vrei să te conduc până acolo?
Nicoleta Spânu: „Da, mulţumesc.”

Europa Liberă: Dacă e scris Libertatea pe calea undelor, aici vom găsi şi Europa Liberă. Iată un aparat de radio foarte, foarte vechi. În continuu poţi auzi vocile notorii ale Europei Libere.

Nicoleta Spânu: „Nu ştiu care emisiuni sunt acuma.”
Europa Liberă: Sunt emisiuni din arhiva postului de Radio Europa Liberă.
Nicoleta Spânu: „Pentru noi tinerii este până la urmă şi asta o istorie. Să auzim anumite emisiuni, care sunt difuzate acuma, dar de fapt sunt realizate în trecut.”

Europa Liberă: Vreodată păriţii ţi-au spus că ascultau pe ascuns Europa Liberă?
Nicoleta Spânu: „O făceau şi ei. Contează foarte mult de fapt să fii informat.”
Europa Liberă: Era periculos nu numai să fii redactor al Europei Libere, ci şi ascultător al acestui post de radio. În arhivele Centrului internaţional de studii asupra comunismului există numeroase fişe de încarcerare, din care rezultă, că pentru ascultarea şi comentarea unei emisiuni a posturilor de radio „imperialiste”, aşa li se spunea, se putea face un proces politic, soldat cu până la 10 ani de închisoare. 10 ani de închisoare este o pedeapsă destul de dură. Tu esti tânără, foarte tânără. Crezi că le-a fost greu colaboratorilor Europei Libere să activeze pe timpul regimului odios comunist?

Nicoleta Spânu: „De fapt, ceea ce înseamnă comunism a şi împiedicat libertatea de a te exprima. Până la urmă, este că radio a rămas şi rămâne şi astăzi ca fiind unul important pe piaţă, o sursă credibilă. O sursă, care oferă informaţia necesară şi la timpul necesar. Şi aduce adevărul în casele oamenilor.”

Nicoleta Spânu: „Văd o fotografie şi îmi este cunoscută.”
Europa Liberă: Pare-se că îţi este cunoscută din Facebook, nu?
Nicoleta Spânu: „Nu.”
Europa Liberă: De pe pagina de Internet a Europei Libere?
Nicoleta Spânu: „Da, exact. Pagina Europei Libere.”
Europa Liberă: Deci, este colegul nostru Victor Eskenasy-Moroşan.
Nicoleta Spânu: „Da.”

Europa Liberă: O poză. Îţi este cunoscut cineva de aici?

Nicoleta Spânu: „Este Regele Mihai, împreună cu Regina Ana şi cu cele două fiice ale sale în faţa sediului din München al Europei Libere.”

Europa Liberă: O poză impresionantă?
Nicoleta Spânu: „Da, cred că a fost pentru Europa Liberă şi este o mândrie de-a interacţiona direct cu Regele Mihai Întâi.”
Europa Liberă: Emisiunile postului de Radio Europa Liberă au fost întotdeauna dedicate, aşa cum se anunţa zilnic, apropo, la începutul programului, liberului schimb de informaţii, cu convingerea că anume aceasta contribuie la consolidarea păcii şi a bunei înţelegeri între popoare.
Crearea Muzeului de la Sighet a fost precedată şi apoi susţinută de activitatea Centrului internaţional de studii asupra comunismului. Întâi istorie orală, dar în paralel strângerea de documente, fotografii, obiecte şi hârtii, care să poată fi folosite în crearea celor peste 50 de săli în fostele celule ale închisorii. Creat în 1993 de Ana Blandiana şi soţul ei, Romulus Rusan, fiinţând mereu în criză de fonduri şi personal, Centrul a reuşit, totuşi, să producă proiecte de reabilitare şi dotare a Muzeului.
Ana Blandiana: „Faptul că noi, vorbesc de soţul meu şi de mine, am făcut acest proiect şi l-am înaintat Consiliului Europei a fost o iniţiativă, practic, particulară. Alianţa civică care însemna foarte mult în România la ora aceea, care putea să scoată în stradă sute de mii de oameni, ca să pledeze pentru idei absolut teoretice, de genul adevărul despre revoluţie, legea lustraţiei, adevărul despre mineriade. Deci, Alianţa reprezenta ceva. Iar faptul, că în numele ei am propus acest Memorial se datorează revelaţiei că nimic nu se va putea schimba, atâta timp cât nu se schimbă mentalitatea oamenilor. Iar mentalitatea de tip comunist şi chiar spaima care continua să existe… Pot să vă spun într-o paranteză, că atunci când am început Departamentul de istorie orală, să înregistrăm experienţe umane ale foştilor deţinuţi politici, foarte mulţi dintre ei ne refuzau, pentru că le era încă frică. Mi s-a părut extrem de important nu pentru trecut, ci pentru viitor, adică trebuia să înţelegem ce a fost, ca să înţelegem ce este. Să înţelegem reziduurile vechii societăţi în societatea actuală şi care o împiedicau să funcţioneze într-un mod democratic.”
Europa Liberă: Eu aici chiar o să-mi amintesc un citat de-al Dumneavoastră. Scriaţi undevă că: „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie.” Până la urmă e importantă şi memoria, dar mult mai importantă justiţia.

Ana Blandiana: „Justiţia în România nici acum încă nu este în stare să fie o formă de memorie. A fi o formă de memorie pentru justiţie ar însemna să preia ideea de a face dreptate pentru crimele petrecute. În timp ce justiţia din România sau nu se sesizează deloc, sau atunci când este sesizată, dă neurmărirea NUP, neurmărire penală, pentru că au trecut atâţia ani. Atâta doar că în crimele de gen crimele comunismului sunt imprescriptibile.”

Europa Liberă: Doamna Blandiana, acum 20 de ani regimul comunist aici în România îşi juca ultimele scene. Dar iată că mai recent partidul comunist român a fost reînfiinţat şi sute de membri îşi pot spune liniştiţi tovarăşi la şedinţe de partid şi la plenare. Şi asta după o activitate atât de îndelungată a Comisiei Tismăneanu, comisie care a condamnat comunismul.
Ana Blandiana: „Nenorocirea României a fost că imediat după 89 a fost dizolvat Partidul comunist. Pentru a fi dizolvat în celelalte partide. Deci, el a dispărut ca adversar. Pur şi simplu el a îmbrăcat, vechii lui membri au îmbrăcat hainele tuturor celorlalte partide, subminându-le din interior. Iar răul a devenit un fel de ceaţă, cu care nu puteai lupta. În Cehoslovacia, şi după aia în Republica Cehă, Partidul comunist a existat tot timpul. Are întotdeauna în jur de 10 %. Deci, niciodată nu va ajunge la putere. Sunt convinsă că nici în România nu o să aibă nici o şansă, dar…”

Europa Liberă: V-aţi explicat vreodată cum a guvernat nouă ani Partidul Comuniştilor în Republica Moldova?

Ana Blandiana: „În ultimii 10 ani de istorie a Republicii Moldova, până la transformarea din ultimii ani, a fost un semnal de o gravitate extremă. Că comunismul poate să reînvie. Că nu e adevărat că s-a terminat definitiv. Nu. Adică, în anumite condiţii este în stare să renască, cu tot ce reprezintă monstruos în el. Pentru că asta s-a întâmplat la Dumneavoastră în ultima perioadă Voronin.”

Europa Liberă: Aici, la Memorialul de la Sighet, aţi găsit loc şi pentru posturile de radio din Occident, care mulţi ani au jucat un rol în această luptă cu comunismul, cu ororile comunismului.

Ana Blandiana: „Pentru noi, cei din ţările de Est, a fost vocea speranţei. Nu numai Europa Liberă, dar ea în cea mai mare măsură. Europa LiberăBBCVocea AmericiiEuropa Liberă, în mod evident, a avut cea mai mare audienţă. Ţinea locul întregii prese, care nu exista. Era singura modalitate de informare, nu numai despre ce se întâmplă în lume, ci şi despre ce se întâmplă la noi. Noi despre noi.”

Europa Liberă: Păi duşmanul Europei Libere era Securitatea română.

Ana Blandiana: „Exact. Exact, iar noi aflam ce se întâmplă în România de la Europa Liberă, evident.”

Europa Liberă: Ce vă propuneţi pe viitor?

Ana Blandiana: „În fiecare an ne propunem să mai reuşim încă un an să facem rost de bani.”

Europa Liberă: Se zice, că atâta timp cât entuziasmul Anei Blandiana nu va pieri, atâta timp va exista această şcoală.

Ana Blandiana: „Dacă nu voi obosi, dar sunt convinsă că şi dacă vom obosi, eu şi Romulus Rusan, tinerii care sunt în jurul nostru, un cerc de istorici tineri, cu care lucrăm, or să continue. Nu numai prin Memorial, dar în general sunt convinsă că prin micile elite care se crează, în literatură, în teatru, în film. Până la urmă intelectualitatea este cea care trebuie să reziste acestui val de murdărie, în ultimă instanţă, care este indigestă prin amestecul de prostie, vulgaritate. Dar cred că istoria nu se opreşte niciodată. Adică fac parte dintre persoanele care văd partea plină a paharului. Deci, am mare încredere, aşa cum am încredere în scriitorii tineri, aşa cum se vede ce buni sunt cineaştii tinerii. Sunt convinsă că generaţiile următoare vor avea, chiar dacă cuantumul elitei va fi mic, ei sunt cei care vor trebui să ducă lucrurile mai departe şi chiar cei care vor răspunde. Întotdeauna am fost convinsă că intelectualii sunt cei care sunt vinovaţi pentru totul. Pentru că cu cât înţelegi mai mult, cu atât eşti responsabil pentru ceea ce ai înţeles. Asta-i valabil şi pentru comunism.”

Fizician, filosof, scriitor, profesor universitar, stabilit de mai mulţi ani la Paris, Basarab Nicolescu a ţinut şi el o prelegere în faţa studenţilor, veniţi la această Şcoală de vară de la Memorialul de la Sighet.

Basarab Nicolescu: „Lucrul de memorie este extrem de important pentru o comunitate, pentru o naţiune. Adică o naţiune, o comunitate, care nu-şi cultivă memoria e sortită dispariţiei. E o lege inevitabilă. Deci memoria e un lucru capital. Iar aici la Sighet, într-adevăr, e un înalt loc al memoriei. Şi deci, în căutarea adevărului trebuie ca să ne implicăm pe noi înşine. Nu putem aştepta ca adevărul să vine de la altul. Să ni se spună ce este adevărul. Avem nevoie de date, bineînţeles, să ştim ce s-a întâmplat. Dar după aceea trebuie să asimilăm în sinea noastră. Şi atunci vom găsi înăuntrul nostru care este adevărul.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, unde pe de o parte avem noua guvernare, noua coaliţie liberal-democrată, şi pe de altă parte în opoziţie, dar o opoziţie încă destul de consistentă, Partidul Comuniştilor. Cetăţeanul Republicii Moldova cum caută acest adevăr istoric?

Basarab Nicolescu: „Păi, cred că prin documente, prin literatură.”

Europa Liberă: Ambele tabere vin cu adevărurile lor.

Basarab Nicolescu: „Bineînţeles. De asta spuneam că adevărul este înăuntrul nostru. Să nu ascultăm pe ceilalţi. Noi ascultăm, colecţionăm datele, dar în sinea noastră e o scânteie divină. Există o lumină în noi, care ne face să nu minţim. Şi să înţelegem trecutul părinţilor noştri, trecutul bunicilor noştri, trecutul şi viitorul copiilor noştri. Dacă ne întoarcem înspre noi cu date. Deci, pot să ne îndoctrineze cât vor, oricine. Ce este important, este că tinerii de acum au o formaţie, care se deschide spre lume. De exemplu Internetul este o sursă extraordinară de informaţie. În Occident se circulă uşor. Deci, adevărul nu se mai poate ascunde, este deschis. Totul este deschis. Totul este cum integrezi.”

Europa Liberă: În Republica Moldova a fost creată o comisie. O comisie asemănătoare celei Tismăneanu. Comisia Cojocaru a activat la Chişinău. Credeţi că are sorţi de izbândă? Să fie condamnat comunismul în Republica Moldova, din moment ce există un partid comunist?

Basarab Nicolescu: „Trăiesc de peste 40 de ani în Franţa.”

Europa Liberă: Ştiu.

Basarab Nicolescu: „Din 1968. Tot ceea ce pot spune, este că este foarte greu de condamnat comunismul în sine. Pentru că el are multe perioade, are multe lucruri de la originile lui, care merg, cum spunea unul dintre conferenţiari, până la Platon. Până la toate societăţile ideale. Deci, e foarte greu de prezentat în termeni negru-alb. Adică crimele trebuie judecate, într-adevăr. Aşa cum s-a făcut, de altfel, în România. Cred că e un lucru bun în sensul condamnării crimelor. Se pot comite crime chiar în numele unor idei foarte bune.”

Europa Liberă: Dar faptul, că a fost pus în legalitate în România partidul comunist e un lucru normal?

Basarab Nicolescu: „Într-o societate democratică trebuie să acorzi libertate tuturor. Asta e greaua lecţie a democraţiei. Pentru că noi, cu mentalităţile nostre totalitare, ce facem? Interzicem imediat. Să-i lăsăm să moară pe graiul lor, dacă aş spune în felul ăsta. De ce nu? Să se exprime, dacă au câţiva alegători, foarte bine, dacă n-au pe nimeni şi asta cu atât mai bine. Şi asta e tot. Într-o societate democratică, toată opinia trebuie să se exprime, iar cele mai bune câştigă inevitabil. Atât pot să spun cu experienţa din Franţa, unde toată opinia se exprimă, de la extrema stângă la extrema dreaptă, dar extrema stângă e foarte minoritară, extrema dreaptă este foarte minoritară şi cine câştigă? Câştigă partidele într-adevăr democratice.

Deci, printr-un joc normal acum că există pericolul întoarcerii a unei societăţi totalitare, este cu totul altceva. Dar contextul e foarte diferit faţă de trecut. În sensul că mondializarea de care vorbim tot timpul, faptul că acum este un fel de imperiu mondial, dacă putem spune aşa, de o societate mondială. Acum nu mai există sisteme închise, sisteme în vase închise, în care oricine poate să facă ce vrea – Stalin face ce vrea cu poporul lui, Ceauşescu face ce vrea. Acum e mult mai greu. Cu alte cuvinte, condiţiile noi istorice, după umila mea părere, doar după experinţa mea şi în România, şi în Franţa, condiţiile reîntoarcerii unui sistem totalitar sunt infime. Din nefericire, ce nu este exclus, sunt manifestări temporare, care pot fi foarte periculoase. Asta e cu totul altceva. Temporare.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi găsit răspuns la întrebarea ce e suferinţa?

Basarab Nicolescu: „Da. Cred că suferinţa e de două feluri – e o suferinţă inutilă. Chiar dacă este foarte mare, dacă ea nu este integrată într-o dezvoltare personală spirituală. Există o suferinţă foarte utilă şi extrem de importantă, când ea este integrată. Integrată în fiinţa noastră. În sensul că devine o capacitate de acţiune. Nu este o capacitate de tăiere a acţiunii. Este dimpotrivă şi care dă un spaţiu spiritual extraordinar. Şi de ce avem nevoie acum? Că suntem în Moldova, că suntem în România, că suntem în Franţa sau în America, în fond, cu niveluri foarte diferite de dezvoltare, bineînţeles, societăţile…

Europa Liberă: Mai ales de mentalitate.

Basarab Nicolescu: „Tocmai, de mentalitate. Aici e problema, pentru că diavolul este înăuntru, în mintea noastră. În mentalităţi, cum spuneţi aşa de bine. În obiceiuri mentale. În sensul ăsta suferinţa celorlalţi, dar trăită prin noi, adică înţeleasă şi integrată în noi.”

Europa Liberă: Lecţia însuşită?

Basarab Nicolescu: „Lecţia însuşită, cum spuneţi aşa de bine, poate da, această eliberare a factorului spiritual, de care avem nevoie astăzi. De ce? Democraţia fără dimensiunea spirituală nu poate supravieţui. Democraţia stă, mai ales acum economică peste tot, se fondează pe un factor homo economicus. Dar există o fiinţă spirituală în om. Şi fără această dimensiune spirituală, democraţia ajunge la un impas. Aşa cum am văzut în istorie. Nu trebuie să uităm lecţiile istoriei. Deci, în sensul ăsta lucrurile de educaţie sunt extrem de importante. Educaţia prin înţelegerea, integrarea suferinţei, a dezvoltării conştiinţei individuale. A terminării cu aceste obiceiuri mentale, pe care le-aţi invocat.”

Valentina Ursu/ http://www.europalibera.org

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

ARS DOR

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Cultura

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

  • Să fim români mereu…
    Duminică, 11 decembrie, în România sunt alegeri parlamentare. La alegeri pot și trebuie să participe nu doar românii din țară, dar toți cei care au pașapoarte românești. Oriunde s-ar afla, ei sunt români, de aceea trebuie să-și îndeplinească datoria cetățenească, adică de oameni ai cetății.
  • Timpul local
    Elevii din autonomia găgăuză vor intra în vacanța de iarnă pe 24 decembrie, iar pe 9 ianuarie vor reveni la ore. Sofia Torlac, șefa Direcției educație din Găgăuzia, a menționat că elevii liceelor și gimnaziilor vor avea două săptămâni de vacanță.
  • Dan Nicu: Basarabeni, votaţi la alegerile parlamentare din România!
    Pe 11 decembrie, în România vor avea loc alegeri parlamentare. Cu această ocazie, am hotărât să scriu, de această dată, despre România care s-a schimbat, în ultimii nouă ani, sub ochii mei. Fac acest lucru deoarece, în calitate de locuitor al României şi cetăţean român, cred că pentru cititorul din Republica Moldova este important să cunoască anumite detalii […]
  • Pavel Păduraru: Protejat de poliție, un chișinăuian își maltratează soția și copilul
    Cunosc de un an o femeie din Chișinău, profesoară, intelectuală, pe care soțul o maltratează de câteva ori pe săptămână, iar poliția, de câte ori este chemată la fața locului, îi ține partea lui. Biata de ea a încercat să se apere de el în fel și chip, dar fără niciun folos. Exact așa ca și cum ai bate la o ușă care nu ți se deschide niciodată. Dacă lucruril […]
  • Un muzeu din România a vernisat la Chişinău o expoziţie de costume confecţionate din cînepă
    O expoziţie sub genericul „Cînepa, între mărire şi abandon” a fost inaugurată astăzi de Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, România, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chişinău, informează MOLDPRES.
  • Preşedintele Federaţiei moldoveneşti de Judo, reţinut pentru şantaj
    Preşedintele Federaţiei moldoveneşti de Judo, Andrei Golban, a fost reţinut, împreună cu alţi doi bărbaţi, fiind bănuit de şantaj.
  • Parlamentul a admis demisia judecătoarei CSJ Tatiana Răducanu
    Parlamentul a aprobat proiectul de hotărâre de eliberare din funcţie a judecătoarei Curţii Supreme de Justiţie Tatiana Răducanu, în baza cererii depuse la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la 28 noiembrie, transmite IPN.
  • Avia-Invest este gata pentru orice verificare, dar cere să nu fie politizat subiectul modernizării aeroportului din Chişinău
    Compania „Avia-Invest” a reacționat în legătură cu raportul comisiei speciale a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la monitorizarea procesului de execuţie a obligaţiilor părţilor luate odată cu transmiterea în concesiune a întreprinderii de stat Aeroportul Internaţional Chişinău.
  • Cutremur de 6,5 în largul Californiei
    Un cutremur cu magnitudinea 6,5 s-a produs joi, la ora 14.49 GMT, în largul Californiei, a anunțat Institutul american de geofizică (USGS). Seismul a fost localizat în Oceanul Pacific la 165 de kilometri vest de Ferndale, la o adâncime de 10 kilometri, informează Reuters și AFP.
  • Cele mai importante subiecte din ziarul TIMPUL de vineri, 9 decembrie 2016
    Vă prezentăm mai jos cele mai importante subiecte pregătite de echipa ziarului TIMPUL, în ediția de Vineri, 9 decembrie 2016:

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • Les tapis traditionnels moldaves – des pièces du patrimoine de l'humanité
    UNESCO a inscrit les techniques traditionnelles de fabrication des tapis écorce utilisées en Moldavie et Roumanie dans la Liste représentative du Patrimoine culturel immatériel de l'humanité. Cette mesure permettra de promouvoir plus largement les tapis traditionnels, de sauvegarder et perpétuer les techniques de leur fabrication. Les tapis traditionnel […]
  • L'histoire de l'abbesse qui a aidé les partisans soviétiques et a sauvé le monastère de Japca
    Le monastère de Japca, situé non loin de la ville moldave de Florești, est la seule sainte demeure qui, dans nos parages, ne fut pas fermée par les autorités soviétiques. Ceci, grâce à l'abbesse qui pendant la Seconde Guerre Mondiale avait combattu aux côtés des partisans. La première mention documentaire du monastère de Japca date de l'an1640, éta […]
  • Découvrez les “Lumières de l'âme moldave”
    L'Association U.I.“Constellation Culture”, en partenariat avec la Galerie Lehalle, invitent à l'exposition « Lumières de l'âme moldave » – une nouvelle opportunité de découvrir l'âme et la culture moldave, à travers les toiles de Gutiera Prodan et Olga Capatina. L'exposition sera présentée du 7 au 11 décembre 2016, à la Galerie LEHAL […]
  • Invitation au théâtre
    Le Guichet Montparnasse présente « Amalia respire profondément ». Venez découvrir l'histoire d'Amalia tous les dimanches, jusqu'au 18 décembre, à 20h15. « Amalia respire profondément » est un monologue en un acte et huit séquences, ou respirations. Seule face au public, Amalia raconte sa vie depuis la fin de la Seconde Guerre mondiale. Chaque […]
  • Une mobilisation massive de la diaspora moldave contre les résultats des présidentielles
    Des centaines de citoyens moldaves, se trouvant à présent sur divers continents, ont protesté dimanche, le 20 novembre 2016, contre les résultats des présidentielles et ont demandé la démission de la Commission Electorale Centrale et du Ministère des Affaires Etrangères et de l'Intégration Européenne. Des protestations simultanées ont eu lieu à Chisinau […]
  • Résultat final du second tour des présidentielles de Moldavie - 52,18%/ 47,82%
    4, 3% c'est la différence entre les votes remportés par Maia Sandu et Igor Dodon, les deux candidats qui ont concouru au second tour du scrutin présidentiel de Moldavie, grâce à laquelle le socialiste pro-russe Igor Dodon a accédé à la fonction suprême dans l'Etat. D'autre part, les résultats des élections sont largement contestés, surtout que […]
  • Le Gala des étudiants originaires de République de Moldavie
    La IVe édition du projet « Excellence académique pour la Moldavie », lancé le 3 octobre, attend toujours les dossiers de candidature des jeunes moldaves faisant leurs études à l'étranger. Ce projet s'inscrit dans le cadre du concours national « Le gala des étudiants originaires de République de Moldavie » (« Gala Studenților Originari din Republica […]
  • Le 13 novembre 2016 - le second tour des présidentielles de Moldavie
    Les citoyens moldaves se trouvant sur le territoire de la République Française le 13 novembre 2016 sont invités à voter à une des adresses suivantes : • Ambassade de la Moldavie en France, bureau de vote nr. 1/347 : 22, rue Berlioz, 75016 Paris • Représentation permanente de la République de Moldavie auprès du Conseil de l'Europe, bureau de vote nr. 1/3 […]
  • Soirée franco-roumaine - Provoque dialogue
    De l'émotion, un véritable moment de partage, des histoires extraordinaires et des expériences inédites, voilà ce que nous vous proposons pour cette nouvelle Soirée networking - Provoque dialogue à laquelle nous essayons de vous habituer périodiquement. Cette fois – ci nous vous accueillons au Palais de Béhague, résidence de l'Ambassade de Roumanie […]
  • Une réaction venant de Pologne
    www.moldavie.fr publie volontiers cette réaction d'un de nos lecteurs, Monsieur Zdaniuk, universitaire polonais. Bien sûr, ses propos n'engagent que lui-même, sachant qu'il nous a donné l'autorisation de publication sous réserve de corrections de forme, ce que nous avons fait. *** *** *** Cet éditorial est assez superficiel. Le clivage gé […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
%d blogeri au apreciat asta: