Cultura, Patrimoniu Cultural

Iurii Kojevnikov sau impactul punţilor culturale

În afară de faptul că erau născuţi într-un an, 1922, şi atunci când erau în viaţă, dar şi mai târziu, amintindu-mi de tata şi de Iuri Kojevnikov, cercetătorul şi traducătorul în limba rusă a lui Eminescu, găseam între ei foarte multe puncte comune, asemănări izbitoare, care întotdeauna m-au făcut, şi mă fac până azi, să mă cutremur de mirificele „întâmplări”, cum ar fi spus Noica, ale Destinului.

În aparenţă, ne-am putea întreba dacă e posibilă, în genere, vreo paralelă dintre un ţăran dintr-un sat din fundul Moldovei şi un intelectual de rasă născut la Moscova şi crescut într-un mediu select de scriitori ca Prişvin, Platonov ş.a. Ei bine, vreau să spun că uneori apropierile dintre cei doi oameni, dragi mie, îmi par atât de puternice şi atât de fireşti încât memoria mea, în multe puncte, ajunge să-i identifice chiar. Ambii aveau un fel de a privi lucrurile în esenţa lor, grav, cu responsabilitate, dar, în acelaşi timp, c-un deosebit simţ al umorului. S-ar zice că ambii ştiau să ia distanţă faţă de lume, dar şi faţă de sine, travestind eterna dramă a realismului gândirii şi a înţelegerii („câtă înţelegere, atâta suferinţă”, spune Sfânta Scriptură) într-un gest superior ironic, în care zeflemeaua directă ori sarcasmul uşor aluziv îşi dau mâna cu reflecţia lucidă într-un amestec de nobleţe, demnitate şi înţelepciune. Ambii erau nişte aristocraţi ai spiritului, oameni de caracter, care cunoşteau rostul lucrurilor. Inteligenţa nativă şi un neclintit simţ etic îi făcea imuni faţă de orice joc al aparenţelor, ţinându-i departe de bâlciul unei lumi deformată de ideologia inumană a timpului, stăpânită de indiferenţă, rea-credinţă şi lipsă de Dumnezeu.
Iuri Kojevnikov mi-a fost, la Institutul de literatură universală „A. M. Gorki” al Academiei de Ştiinţe din Moscova, conducătorul tezei de doctor în ştiinţe. De fapt, relaţiile noastre au depăşit de la bun început cadrul oficial, oarecum stânjenitor pentru un tânăr care abia începe cariera de cercetător, al conlucrării dintre un savant bine cunoscut în lumea ştiinţifică şi un doctorand. Serile de joi, când ne întâlneam la dumnealui acasă, erau pentru mine, dar, îndrăznesc să spun, pentru noi amândoi, nişte prilejuri de lungi discuţii pe cele mai diverse teme. Erau ca şi cum „forul public”, în care doi oameni îşi descarcă unul altuia, nestingherit, într-o atmosferă degajată, impresiile despre ultimele lecturi, gândurile despre cele mai recente întâmplări şi zvonuri politice, dar, mai ales, erau lungi povestiri de fapte, intrigi politice şi drame sociale din istoria tabuizată a Rusiei de după revoluţie, pe care dânsul le ştia „pe viu” din relatările cercului de prieteni ai tatălui său, scriitorul Aleksei Kojevnikov, ori din trăirile personale ale unei vieţi cu multe întorsături imprevizibile şi interesante. În felul acesta, cred, „învăţăcelul” prindea şcoala unei gândiri largi, libere, fără complexe şi fără frică. Abia după ce am revenit la Chişinău, în mediul unei ierarhii pseudoştiinţifice sclerozate, sufocându-mă zilnic într-un sistem de teroare ideologică, suspiciune şi indolenţă generală, mi-am dat seama de sărbătorile de libertate interioară şi emulaţie intelectuală trăite, la Moscova, în intimitatea acelor lungi discuţii de joi seara. Acolo am înţeles ce înseamnă cu adevărat un intelectual rus pursânge, fără complexe de superioritate, cu un cod al libertăţii şi al onoarei adânc înşurubat în întreaga sa fiinţă de om deschis către tot ceea ce este valoare şi prestanţă morală. I-am spus odată că în viziunea mea se confundă cu un ofiţer al armatei ruse. „Al armatei ruse, i-am zis, nu sovietice”. A rămas flatat de această calificare. Ştia să aprecieze nuanţările şi mi-a mulţumit în maniera sa specifică, distant-ironică, dincolo de care se ghicea o profundă sensibilitate într-o confruntare continuă cu falsele patetisme.

Fireşte, discuţiile noastre se învârteau mult în jurul literaturii române şi a literaturii „moldoveneşti”, văduvită pe atunci, într-un mod arbitrar, de atâţia scriitori. Considera că este inadmisibilă această împărţire a patrimoniului nostru unic naţional. Îl aprecia înalt pe Caragiale, din care cita adesea cu plăcere replici celebre ale personajelor sale. Credea că Bacovia nu este apreciat pe măsura valorii sale reale şi se gândea la o transpunere integrală în limba rusă a operei sale. Îl diviniza pe Eminescu, din care a şi tradus imens. Prin Eminescu, de altfel, a şi ajuns să îndrăgească limba română, apoi literatura noastră, dragoste pe care şi-o manifesta prin lecturi statornice şi prin traduceri. A tradus din Stănescu, Sorescu, dar şi din Vieru, Damian ş.a. Într-o discuţie iniţiată la începutul anilor ’60 a pledat printr-un amplu studiu în favoarea unei literaturi clasice unice. Altădată, mai încoace, când pe adresa Institutului de literatură universală a venit o scrisoare a oficialilor de partid de la Chişinău, în care aceştia îşi exprimau „nedumerirea” că Iuri Kojevnikov nu face distincţia cuvenită dintre limba română şi limba moldovenească, distinsul savant le-a răspuns cu ironia sa specifică. I-a întrebat dacă dânşii dispun de vreo ediţie Eminescu tradusă în RSSM în „limba moldovenească”, o altă limbă decât cea în care el apare la editurile din România, şi dacă dispun, ca eminescolog, ar fi vrut s-o aibă şi dânsul, rugându-i respectuos să i-o trimită. I-a mai întrebat dacă scrierile de până la ’40 ale lui Bucov, Lupan, Istru au fost cumva „traduse” în ediţiile de mai încoace de la Chişinău ori dacă sus-numiţii autori au renunţat la limba lor de altădată şi acum scriu în altă limbă. „Nedumeriţii”, se vede, au rămas dezarmaţi în faţa evidenţei, pentru că alte scrisori n-au mai urmat.

Uneori, e drept foarte rar, citeam fiecare şi din poeziile proprii. Nu publica nici el, nici eu.
Eram conştienţi că ceea ce scriem „nu merge”, nu poate fi acceptat.

El scria despre un Iisus condamnat şi un Baraba absolvit de pedeapsă de mulţimea unanimă, eu imaginam un Don Quijote, „singurul exemplar din speţa ce mai speră” într-o atmosferă unde „cangrena se lăţeşte”. Abia după transparenţa lui Gorbaciov, ca o confirmare a spusei lui Bulgakov că „manuscrisele nu ard”, am putut să tipărim, eu – o carte, el – mai multe plachete de poezii. Atunci am descoperit în traducătorul remarcabil al lui Mihai Eminescu un poet de excepţie (de altfel, prea puţin valorificat şi la el acasă), un poet al combustiei existenţiale, un maximalist care nu se iluzionează şi nu iartă nimic, un observator sagace al naufragiului general, din străfundurile căruia, „mai încet, tot mai încet”, vorba lui Eminescu, străbat semnale disperate: „Salvaţi sufletele noastre!” M-am convins de impactul poeziei sale. În fiecare an, citindu-le studenţilor, la cursul meu „Structuri lirice ale secolului XX”, „Salvaţi sufletele noastre”, „Epoca”, „Natura umană parcă se schimbă?”, „Deşertăciunea deşertăciunilor ne dizolvă”, „Nu suntem hoţi – suntem oameni de onoare”, „Îmbrăcaţi în piatră”, „În faţa mea e-un teatru de umbre” şi alte piese lirice din Iuri Kojevnikov, reacţia lor, spontană, este de fiecare dată aceeaşi, o mare surpriză şi, în final, aplauze.

Acum câteva luni, într-o discuţie telefonică pe care am avut-o cu Nina Kojevnikova, soţia lui Iuri Kojevnikov, distinsa doamnă m-a întrebat dacă aş accepta un cadou din partea dumneaei – biblioteca de cărţi româneşti a lui Iuri Alekseevici. Recunosc, am fost măgulit de propunere, dar m-am gândit că această bibliotecă trebuie să aibă o altă menire, să fie încă o punte, după atâtea altele, ridicate de Iuri Kojevnikov, între cultura română şi cultura rusă. Poetul şi traducătorul îndrăgostit de Eminescu ar putea sta de vorbă cu noile generaţii de cititori şi în acest mod, prin cărţile pe care le-a citit şi asupra cărora a meditat el în lungile sale dialoguri cu literatura română. Mi-am împărtăşit gândurile cu alţi admiratori ai săi de la Chişinău. Am sensibilizat şi unii factori de decizie de la noi. Spre surprinderea mea, ideea unui fond de carte „Iuri Kojevnikov” în cadrul Bibliotecii Naţionale a plăcut şi a prins viaţă, fiind pe cale să se realizeze în cel mai apropiat răstimp. Sunt sigur, această iniţiativă l-ar fi bucurat pe Iuri Alekseevici, care, iată, din nou revine de acasă printre ai săi.

Andrei Ţurcanu

Copyright © 2010 Timpul

Reclame

Despre Ghenadie Sontu

www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Ghenadie Sontu Fine Art Blog

  • Where is the Ark of Covenant?
    The Ark of the covenant was constructed to place the two tablets that contains the ten commandments. Many have been debated through the centuries about its real content. Some opinions were raised and according to them, there were two Arks created for two tablets and placed separately. It was made up of acacia wood and covered with gold. There were four gold […]
  • Ark of the Covenant
    The Ark of the Covenant (Hebrew: אָרוֹן הַבְּרִית‬, Modern Arōn Ha'brēt, Tiberian ʾĀrôn Habbərîṯ), also known as the Ark of the Testimony, is a gold-covered wooden chest with lid cover described in the Book of Exodus as containing the two stone tablets of the Ten Commandments. According to various texts within the Hebrew Bible, it also contained Aaron […]
  • Ze'ev Raban
    Ze’ev Raban (1890-1970) was a leading painter, decorative artist, and industrial designer of the Bezalel school style, and was one of the founders of the Israeli art world.Wolf Rawicki (later Ze'ev Raban) was born in Łódź, Congress Poland, and began his studies there. He continued his studies in sculpture and architectural ornamentationat a number of Eu […]
  • Contemporary architecture and ancient suggestions, the Louis Kahn's Hurva Synagogue project
    Луис Кан умер всего за несколько недель до очередной поездки в Иерусалим для обсуждения своего проекта реконструкции синагоги "Хурва" в еврейском квартале Старого Города. Многие эксперты считают этот проект величайшим нереализованным произведением 20 века.Здание синагоги было построено в начале 18 века последователями Иегуды Хасида. В 1721 году оно […]
  • Abel Pann
    Abel Pann was an Israeli visual artist who was born in 1883. Abel Pann has had several gallery and museum exhibitions, including at the Musée d’Art et d’Histoire du Judaisme. Numerous works by the artist have been sold at auction, including ‘Shepherdess’ sold at Matsart Auctioneers & Appraisers ‘Israeli & International Art’ in 2007 for $94,400. There […]
  • The Search for the Last Supper
    Leonardo da Vinci Made a Secret Copy of ‘The Last Supper’ and, Miraculously, It Still ExistsA new documentary tracks down the second version of Leonardo's masterpiece.Turns out The Last Supper had a second course. A near-pristine copy of Leonardo da Vinci‘s iconic painting—created by the Renaissance master and his studio—is offering a glimpse into what […]
  • Pesach Haggadah
    The Haggadah (Hebrew: הַגָּדָה‎, "telling"; plural: Haggadot) is a Jewish text that sets forth the order of the Passover Seder. Reading the Haggadah at the Seder table is a fulfillment of the Scriptural commandment to each Jew to "tell your son" of the Jewish liberation from slavery in Egypt as described in the Book of Exodus in the Torah […]
  • The Tabernacle and the 7 Pieces of furniture of the Tabernacle
    The Tabernacle (Hebrew: מִשְׁכַּן‎, mishkan, "residence" or "dwelling place"), according to the Hebrew Bible, was the portable earthly dwelling place of God amongst the children of Israel from the time of the Exodus from Egypt through the conquering of the land of Canaan. Built of woven layers of curtains along with 48 boards clad with po […]
  • 1.8 Million Free Works of Art from World-Class Museums: A Meta List of Great Art Available Online
    Since the first stirrings of the internet, artists and curators have puzzled over what the fluidity of online space would do to the experience of viewing works of art. At a conference on the subject in 2001, Susan Hazan of the Israel Museum wonderedwhether there is “space for enchantment in a technological world?” She referred to Walter Benjamin’s rumination […]
  • Orthodox Jews pray at gravesites of Rabbi Shimon bar Yohai, in Meron, Israel
    Orthodox Jews pray at gravesites of Rabbi Shimon bar Yohai , in the Northern Israeli city of Meron , ahead of the Jewish holiday. Rabbi Shimon bar Yochai, or just the Rashbi, is an important figure in Kabbalah and in Jewish history. Rashbi is the author of the Zohar, Kabbalah’s main text. Rabbi Shimon bar Yochai is mentioned many times in one of Judaism’s mo […]

RSS Cultura

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Vocea Basarabiei

  • รวมภาพที่พิสูจน์ว่า ทำไม ‘โรมาเนีย’ ถึงเป็นประเทศที่เราไม่ควรพลาดไปเยือน
    สำหรับหลายๆ คนที่ต้องการเดินทางท่องเที่ยว เพื่อจะได้เติมพลังหลังจากที่ตั้งใจทำงานมาอย่างเหน็ดเหนื่อย และจะได้ตีตั๋วไปต่างประเทศนั้น ซึ่งแน่นอนว่าก็อาจจะเป็นหนึ่งในตัวเลือกที่น่าสนใจไม่น้อยเลยทีเดียว ซึ่งถ้าหากว่าคุณเป็นอีกคนหนึ่งที่กำลังมองหาเหล่าสถานที่ท่องเที่ยวในต่างแดนที่มีความสวยสดงดงาม และไม่เหมือนใคร เราขอแนะนำที่ประเทศโรมาเนีย ซึ่งรับรองได้เลยว่า มีค […]
  • ทะเลสาบสีสันสวยแต่อาบยาพิษที่ประเทศโรมาเนีย
    ภัยธรรมชาติเป็นสิ่งที่อันตรายต่อการดำรงชีวิตของมนุษย์เป็นอย่างมาก เคยมีคำกล่าวที่ว่าธรรมชาติมีทั้งความสวยงามและน่าสะพรึงกลัว และความสวยของธรรมชาติ มักแฝงไปด้วยอันตรายด้วยเช่นกัน เช่นที่ หมู่บ้านเล็กๆ ในประเทศโรมาเนีย (Romania) ที่ชื่อว่า หมู่บ้าน Geamana ซึ่งเป็นหมู่บ้านร้างในอัลบาเคาน์ตี (Alba County) ซึ่งในอดีตนั้นเคยเป็นหมู่บ้านที่อุดมสมบูรณ์และเงียบสงบ ท […]
  • ดีไซน์สุดหรูหรา ร้านหนังสือในโรมาเนีย ที่เปี่ยมไปด้วย “มนต์ขลัง”
    หากเราจะพูดถึงร้านหนังสือที่อยู่ในบ้านเราแล้ว ถ้าจะเป็นแบบเจ้าใหญ่ ๆ ที่แตกสาขาออกมาขายตามต่างจังหวัด ซึ่งแน่นอนว่าการออกแบบทั้งหมดนั้น ก็แทบจะเหมือนกันทุกร้าน ซึ่งบอกเลยว่าน้อยมากเลย ที่เราจะเห็นร้านหนังสือแบบ stand alone ที่มีการเน้นการดีไซน์ Cărtureşti Carusel หรือที่เรารู้จักกันในชื่อของ “The Carousel of Light” ซึ่งเป็นสิ่งก่อสร้างจากศตวรรษที่ 19 ซึ่งปัจ […]
  • คู่มือ การท่องเที่ยว โรมาเนีย
    ประเทศโรมาเนีย หรือที่สมันก่อนเรียกประเทศนี้ว่า รูมาเนีย เป็นประเทศในทวีปยุโรปตะวันออกเฉียงใต้ คนส่วนใหญ่จะคิดว่าที่โรมาเนียเป็นดินแดนแห่งยิปซีและแดรคคูล่า แต่ความจริงแล้วมันมีอะไรที่มากกว่านั้น ประเทศโรมาเนียเป็นเมืองที่ยอดเยี่ยมมาก ไม่ว่าจะเป็นเรื่อง อาหาร, สถาปัตยกรรม, ประชาชน และชนบทที่สวยงาม โรมาเนียจะเต็มไปด้วยความสวยงามเมืองในยุคกลางปราสาทที่ยอดเยี่ยม […]
  • โรมาเนีย ลีกาวัน เป็นมาอย่างไร
    โรมาเนีย ลีกาวัน นั่นคือชื่อเรียกการแข่งขันฟุตบอลลีกอาชีพของประเทศโรมาเนีย ซึ่งในปัจจุบันก็ได้รับการสนับสนุนจาก Orange ซึ่งในปัจจุบันนั้นเราอาจรู้จักกันในชื่อของ Liga I Orange ซึ่งเป็นระดับสูงสุดในการแข่งขันฟุตบอลลีกของโรมาเนีย เดิมทีนั้น โรมาเนีย ลีกาวัน ถูกก่อตั้งในชื่อ A Divisional College ในวันที่ 5 ตุลาคม 1970 โดย MirceaAngelescu จนถึงปี 1990 ที่ได้มีกา […]

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • Des créateurs moldaves présentent leurs collections dans un prestigieux magasin de Strasbourg
    Les collections de neuf créateurs moldaves sont présentées à Strasbourg à l'occasion du festival international de la mode Fashion Week qui se tiendra du 28 mai au 3 juin prochains. La Moldavie est invitée d'honneur de cette édition du festival. Ces collections seront présentées et mises en vente pendant deux mois, mai et juin. Entre le 28 mai et le […]
  • Une présence économique française structurée en Moldavie
    Une analyse par la Chambre de Commerce et d'Industrie FRANCE MOLDAVIE. Si les relations commerciales entre la France et la Moldavie sont stables et durables, mais mériteraient largement de se développer, la présence des investisseurs français dans le pays est toutefois plus significative. Regroupés désormais pour la plupart au sein de la CCI FRANCE MOLD […]
  • La Moldavie : le statu quo économique
    Retrouvez ci-dessous un aperçu de la situation économique de la Moldavie, telle que vue par la CCI FRANCE MOLDAVIE dont la mission est d'informer les entreprises françaises souhaitant investir ou réaliser des échanges commerciaux avec la Moldavie. Après les incertitudes politiques et sociales nées de la crise bancaire de 2014 et des élections parlementa […]
  • La Moldavie et la Francophonie
    En 1996, la République de Moldavie rejoignait la grande famille francophone lors du VIe Sommet de la Francophonie de Cotonou. Revenons sur les raisons qui ont poussé ce pays à y adhérer. De Demetrius Cantemir à Alecu Russo Paris. A deux pas du Panthéon, le fronton de la Bibliothèque Sainte-Geneviève décline 810 noms d'auteurs dont les livres s'y tr […]
  • Penser globalement, agir localement
    Récemment, à l'initiative de l'Association des Professeurs de Français de Moldavie et des professeurs de français du Collège National de Commerce, a été organisé une rencontre/conférence avec le Président de l'Association d'amitié franco-moldave « CERCLE MOLDAVIE », M. Jean-Jacques Combarel, un ami fidèle de notre pays, sponsor du Festiva […]
  • « DoReDos » et son « jour de chance » à Lisbonne
    La troupe « DoReDos », représentante de la Moldavie au concours Eurovision 2018, se produira septième dans la deuxième demi-finale du concours, le 10 mai. Ce trio jeune, brillant et prometteur va interpréter pour l'assez exigent public européen la chanson « My Lucky Day » (« Mon jour de chance »), composée par le star de la pop russe Philippe Kirkorov e […]
  • « Chantons, amis ! »
    La chanson francophone était au rendez-vous, comme tous les ans, pendant la semaine de la francophonie en Moldavie – le festival « Chantons, amis ! » a une nouvelle fois réuni à Chișinău des francophones de tous les âges et de toutes les régions de la Moldavie. C'était la XV-ième édition de ce prestigieux festival de la musique francophone dont l'a […]
  • « Hollywood » en Moldavie !
    Le village de Coşcalia est devenu célèbre en Moldavie du jour au lendemain. Il doit sa popularité à quelques lettres ! Ayant toujours songé à faire son village célèbre, Anatol Țîbîrnă, un jeune de Coșcalia, a finalement réalisé son rêve ! Maintenant, son village situé dans le sud-est de la Moldavie est de plus en plus visité, grâce à une idée saugrenue d […]
  • « DoReDos » - trois notes et trois chanteurs pour représenter la Moldavie à l'EUROVISION 2018
    « DoReDos » - une troupe jeune, brillante et prometteuse va représenter la Moldavie au concours EUROVISION de la chanson 2018, à Lisbonne, au Portugal. La troupe se produira dans la deuxième demi-finale, le 10 mai. Le trio va interpréter la chanson « My Lucky Day » (« Mon jour de chance »), composée par l'auteur-compositeur-chanteur russe Philippe Kirko […]
  • Hausse de 38% des exportations moldaves
    Lors de la période janvier-février 2018, les exportations moldaves se sont chiffrées à 436 300 000 dollars américains, soit 38% plus que pendant la même période de l'an 2017, selon les données du Bureau National des Statistiques. Les exportations de produits moldaves ont augmenté de 47,5%, étant estimées à 301,8 millions de dollars. Les réexportations d […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
Reclame
%d blogeri au apreciat asta: