Cultura, Patrimoniu Cultural

Iurii Kojevnikov sau impactul punţilor culturale

În afară de faptul că erau născuţi într-un an, 1922, şi atunci când erau în viaţă, dar şi mai târziu, amintindu-mi de tata şi de Iuri Kojevnikov, cercetătorul şi traducătorul în limba rusă a lui Eminescu, găseam între ei foarte multe puncte comune, asemănări izbitoare, care întotdeauna m-au făcut, şi mă fac până azi, să mă cutremur de mirificele „întâmplări”, cum ar fi spus Noica, ale Destinului.

În aparenţă, ne-am putea întreba dacă e posibilă, în genere, vreo paralelă dintre un ţăran dintr-un sat din fundul Moldovei şi un intelectual de rasă născut la Moscova şi crescut într-un mediu select de scriitori ca Prişvin, Platonov ş.a. Ei bine, vreau să spun că uneori apropierile dintre cei doi oameni, dragi mie, îmi par atât de puternice şi atât de fireşti încât memoria mea, în multe puncte, ajunge să-i identifice chiar. Ambii aveau un fel de a privi lucrurile în esenţa lor, grav, cu responsabilitate, dar, în acelaşi timp, c-un deosebit simţ al umorului. S-ar zice că ambii ştiau să ia distanţă faţă de lume, dar şi faţă de sine, travestind eterna dramă a realismului gândirii şi a înţelegerii („câtă înţelegere, atâta suferinţă”, spune Sfânta Scriptură) într-un gest superior ironic, în care zeflemeaua directă ori sarcasmul uşor aluziv îşi dau mâna cu reflecţia lucidă într-un amestec de nobleţe, demnitate şi înţelepciune. Ambii erau nişte aristocraţi ai spiritului, oameni de caracter, care cunoşteau rostul lucrurilor. Inteligenţa nativă şi un neclintit simţ etic îi făcea imuni faţă de orice joc al aparenţelor, ţinându-i departe de bâlciul unei lumi deformată de ideologia inumană a timpului, stăpânită de indiferenţă, rea-credinţă şi lipsă de Dumnezeu.
Iuri Kojevnikov mi-a fost, la Institutul de literatură universală „A. M. Gorki” al Academiei de Ştiinţe din Moscova, conducătorul tezei de doctor în ştiinţe. De fapt, relaţiile noastre au depăşit de la bun început cadrul oficial, oarecum stânjenitor pentru un tânăr care abia începe cariera de cercetător, al conlucrării dintre un savant bine cunoscut în lumea ştiinţifică şi un doctorand. Serile de joi, când ne întâlneam la dumnealui acasă, erau pentru mine, dar, îndrăznesc să spun, pentru noi amândoi, nişte prilejuri de lungi discuţii pe cele mai diverse teme. Erau ca şi cum „forul public”, în care doi oameni îşi descarcă unul altuia, nestingherit, într-o atmosferă degajată, impresiile despre ultimele lecturi, gândurile despre cele mai recente întâmplări şi zvonuri politice, dar, mai ales, erau lungi povestiri de fapte, intrigi politice şi drame sociale din istoria tabuizată a Rusiei de după revoluţie, pe care dânsul le ştia „pe viu” din relatările cercului de prieteni ai tatălui său, scriitorul Aleksei Kojevnikov, ori din trăirile personale ale unei vieţi cu multe întorsături imprevizibile şi interesante. În felul acesta, cred, „învăţăcelul” prindea şcoala unei gândiri largi, libere, fără complexe şi fără frică. Abia după ce am revenit la Chişinău, în mediul unei ierarhii pseudoştiinţifice sclerozate, sufocându-mă zilnic într-un sistem de teroare ideologică, suspiciune şi indolenţă generală, mi-am dat seama de sărbătorile de libertate interioară şi emulaţie intelectuală trăite, la Moscova, în intimitatea acelor lungi discuţii de joi seara. Acolo am înţeles ce înseamnă cu adevărat un intelectual rus pursânge, fără complexe de superioritate, cu un cod al libertăţii şi al onoarei adânc înşurubat în întreaga sa fiinţă de om deschis către tot ceea ce este valoare şi prestanţă morală. I-am spus odată că în viziunea mea se confundă cu un ofiţer al armatei ruse. „Al armatei ruse, i-am zis, nu sovietice”. A rămas flatat de această calificare. Ştia să aprecieze nuanţările şi mi-a mulţumit în maniera sa specifică, distant-ironică, dincolo de care se ghicea o profundă sensibilitate într-o confruntare continuă cu falsele patetisme.

Fireşte, discuţiile noastre se învârteau mult în jurul literaturii române şi a literaturii „moldoveneşti”, văduvită pe atunci, într-un mod arbitrar, de atâţia scriitori. Considera că este inadmisibilă această împărţire a patrimoniului nostru unic naţional. Îl aprecia înalt pe Caragiale, din care cita adesea cu plăcere replici celebre ale personajelor sale. Credea că Bacovia nu este apreciat pe măsura valorii sale reale şi se gândea la o transpunere integrală în limba rusă a operei sale. Îl diviniza pe Eminescu, din care a şi tradus imens. Prin Eminescu, de altfel, a şi ajuns să îndrăgească limba română, apoi literatura noastră, dragoste pe care şi-o manifesta prin lecturi statornice şi prin traduceri. A tradus din Stănescu, Sorescu, dar şi din Vieru, Damian ş.a. Într-o discuţie iniţiată la începutul anilor ’60 a pledat printr-un amplu studiu în favoarea unei literaturi clasice unice. Altădată, mai încoace, când pe adresa Institutului de literatură universală a venit o scrisoare a oficialilor de partid de la Chişinău, în care aceştia îşi exprimau „nedumerirea” că Iuri Kojevnikov nu face distincţia cuvenită dintre limba română şi limba moldovenească, distinsul savant le-a răspuns cu ironia sa specifică. I-a întrebat dacă dânşii dispun de vreo ediţie Eminescu tradusă în RSSM în „limba moldovenească”, o altă limbă decât cea în care el apare la editurile din România, şi dacă dispun, ca eminescolog, ar fi vrut s-o aibă şi dânsul, rugându-i respectuos să i-o trimită. I-a mai întrebat dacă scrierile de până la ’40 ale lui Bucov, Lupan, Istru au fost cumva „traduse” în ediţiile de mai încoace de la Chişinău ori dacă sus-numiţii autori au renunţat la limba lor de altădată şi acum scriu în altă limbă. „Nedumeriţii”, se vede, au rămas dezarmaţi în faţa evidenţei, pentru că alte scrisori n-au mai urmat.

Uneori, e drept foarte rar, citeam fiecare şi din poeziile proprii. Nu publica nici el, nici eu.
Eram conştienţi că ceea ce scriem „nu merge”, nu poate fi acceptat.

El scria despre un Iisus condamnat şi un Baraba absolvit de pedeapsă de mulţimea unanimă, eu imaginam un Don Quijote, „singurul exemplar din speţa ce mai speră” într-o atmosferă unde „cangrena se lăţeşte”. Abia după transparenţa lui Gorbaciov, ca o confirmare a spusei lui Bulgakov că „manuscrisele nu ard”, am putut să tipărim, eu – o carte, el – mai multe plachete de poezii. Atunci am descoperit în traducătorul remarcabil al lui Mihai Eminescu un poet de excepţie (de altfel, prea puţin valorificat şi la el acasă), un poet al combustiei existenţiale, un maximalist care nu se iluzionează şi nu iartă nimic, un observator sagace al naufragiului general, din străfundurile căruia, „mai încet, tot mai încet”, vorba lui Eminescu, străbat semnale disperate: „Salvaţi sufletele noastre!” M-am convins de impactul poeziei sale. În fiecare an, citindu-le studenţilor, la cursul meu „Structuri lirice ale secolului XX”, „Salvaţi sufletele noastre”, „Epoca”, „Natura umană parcă se schimbă?”, „Deşertăciunea deşertăciunilor ne dizolvă”, „Nu suntem hoţi – suntem oameni de onoare”, „Îmbrăcaţi în piatră”, „În faţa mea e-un teatru de umbre” şi alte piese lirice din Iuri Kojevnikov, reacţia lor, spontană, este de fiecare dată aceeaşi, o mare surpriză şi, în final, aplauze.

Acum câteva luni, într-o discuţie telefonică pe care am avut-o cu Nina Kojevnikova, soţia lui Iuri Kojevnikov, distinsa doamnă m-a întrebat dacă aş accepta un cadou din partea dumneaei – biblioteca de cărţi româneşti a lui Iuri Alekseevici. Recunosc, am fost măgulit de propunere, dar m-am gândit că această bibliotecă trebuie să aibă o altă menire, să fie încă o punte, după atâtea altele, ridicate de Iuri Kojevnikov, între cultura română şi cultura rusă. Poetul şi traducătorul îndrăgostit de Eminescu ar putea sta de vorbă cu noile generaţii de cititori şi în acest mod, prin cărţile pe care le-a citit şi asupra cărora a meditat el în lungile sale dialoguri cu literatura română. Mi-am împărtăşit gândurile cu alţi admiratori ai săi de la Chişinău. Am sensibilizat şi unii factori de decizie de la noi. Spre surprinderea mea, ideea unui fond de carte „Iuri Kojevnikov” în cadrul Bibliotecii Naţionale a plăcut şi a prins viaţă, fiind pe cale să se realizeze în cel mai apropiat răstimp. Sunt sigur, această iniţiativă l-ar fi bucurat pe Iuri Alekseevici, care, iată, din nou revine de acasă printre ai săi.

Andrei Ţurcanu

Copyright © 2010 Timpul

Anunțuri

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuții

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

ARS DOR

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Cultura

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • Une exposition inspirée du « vol du siècle »
    Une exposition inédite d'art contemporain a été ouverte pour la public à la Bibliothèque Municipale « Bogdan Petriceicu Hașdeu » de Chisinau. L'exposition évoque l'ainsi-dit « vol du siècle », suite auquel le système bancaire de Moldavie a été pillé d'un million de dollars. Il s'agit en fait d'une installation nommée « La dette  […]
  • « Ne fermez pas le livre… », un appel immortel de Grigore Vieru
    Je le sais, un jour, à minuit ou au soleil levant, Mes yeux s'éteindront au-dessus de Son livre, J'arriverai alors à sa moitié peut-être, Mais ne fermez pas le livre … Laissez-le ouvert pour que mon fils ou ma fille Continuent à lire ce que leur père n'a pas réussi à lire. Les lignes ci-dessus constituent la traduction littérale d'un morc […]
  • Les plus traduits écrivains moldaves
    Les premières traductions des œuvres littéraires des écrivains moldaves ont été faites pendant la période soviétique, quand l'Etat mettait en place des programmes spéciaux de support aux écrivains jouissant d'appréciation. A présent, quand chaque écrivain doit s'occuper de la promotion de ses propres livres, la traduction des œuvres littéraire […]
  • Regard versé sur les défis de la Moldavie
    La thèse qu'a défendue Michael Lambert* à la Sorbonne met en avant la relation tumultueuse entre la Moldavie et la Transnistrie, mais surtout entre l'Union européenne et la Russie dans ce "no man's land” géopolitique. La Moldavie est ainsi décrite comme un pays que chacun des deux protagonistes souhaite attirer, mais sans pour autant oser […]
  • Un musée « caché du monde » à Chișinău
    Un musée inédit existe à Chişinău : situé à l'angle des rues Mihai Viteazul et Columna, il se « cache » derrière une rangée de grands arbres. Le musée, abrité par un immeuble à deux étages qui semble découpé d'une carte ancienne, s'appelle « Le musée de la gloire au travail », mais ce nom d'inspiration soviétique ne doit pas décevoir, ca, […]
  • Bruxelles approuve un nouveau programme d'aide pour la Moldavie
    La Commission européenne donnera à la Moldavie 100 millions d'euros d'aide européenne pour aider le pays d'Europe de l'Est à répondre à ses besoins financiers à court terme. La Commission a annoncé qu'elle donnerait à la Moldavie 100 millions d'euros dans le cadre de son programme d'assistance micro-financière (AMF), consti […]
  • Les échanges extérieurs de la Moldavie en chiffres
    Lors de la période janvier-novembre 2016, la Moldavie a exporté des produits en valeur totale de 1,8 milliard de dollars, selon les données du Bureau National de Statistiques. Ce chiffre constitue une majoration par 2,7% par rapport à la période similaire de l'an 2015. Cette hausse a dépassé les attentes des autorités qui avaient pronostiqué la diminuti […]
  • Certains Moldaves fêtent aujourd'hui une nouvelle fois … le Réveillon
    Il existe une particularité moldave concernant les fêtes d'hiver, qui est tout a fait paradoxale - un grand nombre de Moldaves fêtent Noël, tout comme le Réveillon deux fois par an. Ceci s'explique par le fait que deux calendriers sont utilisés - les calendriers grégorien et julien. Les fêtes d'hiver se caractérisent par toute une diversité de […]
  • Victoria Dunford : la Moldave décorée par la reine Elisabeth
    Victoria Dunford, une Moldave installée en Grande Bretagne, a remporté la distinction britannique « British Empire Medal » pour ses actions de soutien aux enfants à besoins spécifiques de Moldavie. « C'est un honneur plutôt pour le pays, non seulement pour moi et mon association », considère Victoria. « C'est difficile de réaliser qu'un pays é […]
  • Bonne année !
    Chers amis, Notre association Cercle Moldavie et le portail www.moldavie.fr vous adressent les vœux les plus chaleureux pour la nouvelle année 2017. Que la santé, le bonheur, le succès, la prospérité vous accompagnent ! Que ce nouveau carrefour des années accomplisse vos rêves et vous apporte de belles surprises ! Merci de votre fidélité. - Us et coutumes […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
%d blogeri au apreciat asta: