Cultura, Patrimoniu Cultural

Iurii Kojevnikov sau impactul punţilor culturale

În afară de faptul că erau născuţi într-un an, 1922, şi atunci când erau în viaţă, dar şi mai târziu, amintindu-mi de tata şi de Iuri Kojevnikov, cercetătorul şi traducătorul în limba rusă a lui Eminescu, găseam între ei foarte multe puncte comune, asemănări izbitoare, care întotdeauna m-au făcut, şi mă fac până azi, să mă cutremur de mirificele „întâmplări”, cum ar fi spus Noica, ale Destinului.

În aparenţă, ne-am putea întreba dacă e posibilă, în genere, vreo paralelă dintre un ţăran dintr-un sat din fundul Moldovei şi un intelectual de rasă născut la Moscova şi crescut într-un mediu select de scriitori ca Prişvin, Platonov ş.a. Ei bine, vreau să spun că uneori apropierile dintre cei doi oameni, dragi mie, îmi par atât de puternice şi atât de fireşti încât memoria mea, în multe puncte, ajunge să-i identifice chiar. Ambii aveau un fel de a privi lucrurile în esenţa lor, grav, cu responsabilitate, dar, în acelaşi timp, c-un deosebit simţ al umorului. S-ar zice că ambii ştiau să ia distanţă faţă de lume, dar şi faţă de sine, travestind eterna dramă a realismului gândirii şi a înţelegerii („câtă înţelegere, atâta suferinţă”, spune Sfânta Scriptură) într-un gest superior ironic, în care zeflemeaua directă ori sarcasmul uşor aluziv îşi dau mâna cu reflecţia lucidă într-un amestec de nobleţe, demnitate şi înţelepciune. Ambii erau nişte aristocraţi ai spiritului, oameni de caracter, care cunoşteau rostul lucrurilor. Inteligenţa nativă şi un neclintit simţ etic îi făcea imuni faţă de orice joc al aparenţelor, ţinându-i departe de bâlciul unei lumi deformată de ideologia inumană a timpului, stăpânită de indiferenţă, rea-credinţă şi lipsă de Dumnezeu.
Iuri Kojevnikov mi-a fost, la Institutul de literatură universală „A. M. Gorki” al Academiei de Ştiinţe din Moscova, conducătorul tezei de doctor în ştiinţe. De fapt, relaţiile noastre au depăşit de la bun început cadrul oficial, oarecum stânjenitor pentru un tânăr care abia începe cariera de cercetător, al conlucrării dintre un savant bine cunoscut în lumea ştiinţifică şi un doctorand. Serile de joi, când ne întâlneam la dumnealui acasă, erau pentru mine, dar, îndrăznesc să spun, pentru noi amândoi, nişte prilejuri de lungi discuţii pe cele mai diverse teme. Erau ca şi cum „forul public”, în care doi oameni îşi descarcă unul altuia, nestingherit, într-o atmosferă degajată, impresiile despre ultimele lecturi, gândurile despre cele mai recente întâmplări şi zvonuri politice, dar, mai ales, erau lungi povestiri de fapte, intrigi politice şi drame sociale din istoria tabuizată a Rusiei de după revoluţie, pe care dânsul le ştia „pe viu” din relatările cercului de prieteni ai tatălui său, scriitorul Aleksei Kojevnikov, ori din trăirile personale ale unei vieţi cu multe întorsături imprevizibile şi interesante. În felul acesta, cred, „învăţăcelul” prindea şcoala unei gândiri largi, libere, fără complexe şi fără frică. Abia după ce am revenit la Chişinău, în mediul unei ierarhii pseudoştiinţifice sclerozate, sufocându-mă zilnic într-un sistem de teroare ideologică, suspiciune şi indolenţă generală, mi-am dat seama de sărbătorile de libertate interioară şi emulaţie intelectuală trăite, la Moscova, în intimitatea acelor lungi discuţii de joi seara. Acolo am înţeles ce înseamnă cu adevărat un intelectual rus pursânge, fără complexe de superioritate, cu un cod al libertăţii şi al onoarei adânc înşurubat în întreaga sa fiinţă de om deschis către tot ceea ce este valoare şi prestanţă morală. I-am spus odată că în viziunea mea se confundă cu un ofiţer al armatei ruse. „Al armatei ruse, i-am zis, nu sovietice”. A rămas flatat de această calificare. Ştia să aprecieze nuanţările şi mi-a mulţumit în maniera sa specifică, distant-ironică, dincolo de care se ghicea o profundă sensibilitate într-o confruntare continuă cu falsele patetisme.

Fireşte, discuţiile noastre se învârteau mult în jurul literaturii române şi a literaturii „moldoveneşti”, văduvită pe atunci, într-un mod arbitrar, de atâţia scriitori. Considera că este inadmisibilă această împărţire a patrimoniului nostru unic naţional. Îl aprecia înalt pe Caragiale, din care cita adesea cu plăcere replici celebre ale personajelor sale. Credea că Bacovia nu este apreciat pe măsura valorii sale reale şi se gândea la o transpunere integrală în limba rusă a operei sale. Îl diviniza pe Eminescu, din care a şi tradus imens. Prin Eminescu, de altfel, a şi ajuns să îndrăgească limba română, apoi literatura noastră, dragoste pe care şi-o manifesta prin lecturi statornice şi prin traduceri. A tradus din Stănescu, Sorescu, dar şi din Vieru, Damian ş.a. Într-o discuţie iniţiată la începutul anilor ’60 a pledat printr-un amplu studiu în favoarea unei literaturi clasice unice. Altădată, mai încoace, când pe adresa Institutului de literatură universală a venit o scrisoare a oficialilor de partid de la Chişinău, în care aceştia îşi exprimau „nedumerirea” că Iuri Kojevnikov nu face distincţia cuvenită dintre limba română şi limba moldovenească, distinsul savant le-a răspuns cu ironia sa specifică. I-a întrebat dacă dânşii dispun de vreo ediţie Eminescu tradusă în RSSM în „limba moldovenească”, o altă limbă decât cea în care el apare la editurile din România, şi dacă dispun, ca eminescolog, ar fi vrut s-o aibă şi dânsul, rugându-i respectuos să i-o trimită. I-a mai întrebat dacă scrierile de până la ’40 ale lui Bucov, Lupan, Istru au fost cumva „traduse” în ediţiile de mai încoace de la Chişinău ori dacă sus-numiţii autori au renunţat la limba lor de altădată şi acum scriu în altă limbă. „Nedumeriţii”, se vede, au rămas dezarmaţi în faţa evidenţei, pentru că alte scrisori n-au mai urmat.

Uneori, e drept foarte rar, citeam fiecare şi din poeziile proprii. Nu publica nici el, nici eu.
Eram conştienţi că ceea ce scriem „nu merge”, nu poate fi acceptat.

El scria despre un Iisus condamnat şi un Baraba absolvit de pedeapsă de mulţimea unanimă, eu imaginam un Don Quijote, „singurul exemplar din speţa ce mai speră” într-o atmosferă unde „cangrena se lăţeşte”. Abia după transparenţa lui Gorbaciov, ca o confirmare a spusei lui Bulgakov că „manuscrisele nu ard”, am putut să tipărim, eu – o carte, el – mai multe plachete de poezii. Atunci am descoperit în traducătorul remarcabil al lui Mihai Eminescu un poet de excepţie (de altfel, prea puţin valorificat şi la el acasă), un poet al combustiei existenţiale, un maximalist care nu se iluzionează şi nu iartă nimic, un observator sagace al naufragiului general, din străfundurile căruia, „mai încet, tot mai încet”, vorba lui Eminescu, străbat semnale disperate: „Salvaţi sufletele noastre!” M-am convins de impactul poeziei sale. În fiecare an, citindu-le studenţilor, la cursul meu „Structuri lirice ale secolului XX”, „Salvaţi sufletele noastre”, „Epoca”, „Natura umană parcă se schimbă?”, „Deşertăciunea deşertăciunilor ne dizolvă”, „Nu suntem hoţi – suntem oameni de onoare”, „Îmbrăcaţi în piatră”, „În faţa mea e-un teatru de umbre” şi alte piese lirice din Iuri Kojevnikov, reacţia lor, spontană, este de fiecare dată aceeaşi, o mare surpriză şi, în final, aplauze.

Acum câteva luni, într-o discuţie telefonică pe care am avut-o cu Nina Kojevnikova, soţia lui Iuri Kojevnikov, distinsa doamnă m-a întrebat dacă aş accepta un cadou din partea dumneaei – biblioteca de cărţi româneşti a lui Iuri Alekseevici. Recunosc, am fost măgulit de propunere, dar m-am gândit că această bibliotecă trebuie să aibă o altă menire, să fie încă o punte, după atâtea altele, ridicate de Iuri Kojevnikov, între cultura română şi cultura rusă. Poetul şi traducătorul îndrăgostit de Eminescu ar putea sta de vorbă cu noile generaţii de cititori şi în acest mod, prin cărţile pe care le-a citit şi asupra cărora a meditat el în lungile sale dialoguri cu literatura română. Mi-am împărtăşit gândurile cu alţi admiratori ai săi de la Chişinău. Am sensibilizat şi unii factori de decizie de la noi. Spre surprinderea mea, ideea unui fond de carte „Iuri Kojevnikov” în cadrul Bibliotecii Naţionale a plăcut şi a prins viaţă, fiind pe cale să se realizeze în cel mai apropiat răstimp. Sunt sigur, această iniţiativă l-ar fi bucurat pe Iuri Alekseevici, care, iată, din nou revine de acasă printre ai săi.

Andrei Ţurcanu

Copyright © 2010 Timpul

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

ARS DOR

Poster German Kirkha in Chisinau
Poster German Kirkha in Chisinau by ilovechisinau
Look at more German Posters at zazzle

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 722 de urmăritori

RSS Cultura

RSS Timpul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Donate News

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS CIVIC.MD

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Timpul – Ştiri din Moldova

RSS Moldavie.fr – Portail francophone de la Moldavie

  • Les tapis traditionnels moldaves – des pièces du patrimoine de l'humanité
    UNESCO a inscrit les techniques traditionnelles de fabrication des tapis écorce utilisées en Moldavie et Roumanie dans la Liste représentative du Patrimoine culturel immatériel de l'humanité. Cette mesure permettra de promouvoir plus largement les tapis traditionnels, de sauvegarder et perpétuer les techniques de leur fabrication. Les tapis traditionnel […]
  • L'histoire de l'abbesse qui a aidé les partisans soviétiques et a sauvé le monastère de Japca
    Le monastère de Japca, situé non loin de la ville moldave de Florești, est la seule sainte demeure qui, dans nos parages, ne fut pas fermée par les autorités soviétiques. Ceci, grâce à l'abbesse qui pendant la Seconde Guerre Mondiale avait combattu aux côtés des partisans. La première mention documentaire du monastère de Japca date de l'an1640, éta […]
  • Découvrez les “Lumières de l'âme moldave”
    L'Association U.I.“Constellation Culture”, en partenariat avec la Galerie Lehalle, invitent à l'exposition « Lumières de l'âme moldave » – une nouvelle opportunité de découvrir l'âme et la culture moldave, à travers les toiles de Gutiera Prodan et Olga Capatina. L'exposition sera présentée du 7 au 11 décembre 2016, à la Galerie LEHAL […]
  • Invitation au théâtre
    Le Guichet Montparnasse présente « Amalia respire profondément ». Venez découvrir l'histoire d'Amalia tous les dimanches, jusqu'au 18 décembre, à 20h15. « Amalia respire profondément » est un monologue en un acte et huit séquences, ou respirations. Seule face au public, Amalia raconte sa vie depuis la fin de la Seconde Guerre mondiale. Chaque […]
  • Une mobilisation massive de la diaspora moldave contre les résultats des présidentielles
    Des centaines de citoyens moldaves, se trouvant à présent sur divers continents, ont protesté dimanche, le 20 novembre 2016, contre les résultats des présidentielles et ont demandé la démission de la Commission Electorale Centrale et du Ministère des Affaires Etrangères et de l'Intégration Européenne. Des protestations simultanées ont eu lieu à Chisinau […]
  • Résultat final du second tour des présidentielles de Moldavie - 52,18%/ 47,82%
    4, 3% c'est la différence entre les votes remportés par Maia Sandu et Igor Dodon, les deux candidats qui ont concouru au second tour du scrutin présidentiel de Moldavie, grâce à laquelle le socialiste pro-russe Igor Dodon a accédé à la fonction suprême dans l'Etat. D'autre part, les résultats des élections sont largement contestés, surtout que […]
  • Le Gala des étudiants originaires de République de Moldavie
    La IVe édition du projet « Excellence académique pour la Moldavie », lancé le 3 octobre, attend toujours les dossiers de candidature des jeunes moldaves faisant leurs études à l'étranger. Ce projet s'inscrit dans le cadre du concours national « Le gala des étudiants originaires de République de Moldavie » (« Gala Studenților Originari din Republica […]
  • Le 13 novembre 2016 - le second tour des présidentielles de Moldavie
    Les citoyens moldaves se trouvant sur le territoire de la République Française le 13 novembre 2016 sont invités à voter à une des adresses suivantes : • Ambassade de la Moldavie en France, bureau de vote nr. 1/347 : 22, rue Berlioz, 75016 Paris • Représentation permanente de la République de Moldavie auprès du Conseil de l'Europe, bureau de vote nr. 1/3 […]
  • Soirée franco-roumaine - Provoque dialogue
    De l'émotion, un véritable moment de partage, des histoires extraordinaires et des expériences inédites, voilà ce que nous vous proposons pour cette nouvelle Soirée networking - Provoque dialogue à laquelle nous essayons de vous habituer périodiquement. Cette fois – ci nous vous accueillons au Palais de Béhague, résidence de l'Ambassade de Roumanie […]
  • Une réaction venant de Pologne
    www.moldavie.fr publie volontiers cette réaction d'un de nos lecteurs, Monsieur Zdaniuk, universitaire polonais. Bien sûr, ses propos n'engagent que lui-même, sachant qu'il nous a donné l'autorisation de publication sous réserve de corrections de forme, ce que nous avons fait. *** *** *** Cet éditorial est assez superficiel. Le clivage gé […]

RSS Evenimente in R. Moldova

  • Artă Decorativă COTROCENI 2012 - Luni, 10.6.2013 09:00
    Luni, 10.6.2013 09:00str. 31 August 1989, 115 Evenimentul are loc în cadrul unui parteneriat între instituţia gazdă şi Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 10 iunie.
  • RECITAL DE PIAN - Vineri, 31.5.2013 18:00
    Vineri, 31.5.2013 18:00 Prima Doamnă a RM, Margareta Timofti, invită la un recital de pian cu Olga Kleiankina și expoziția de pictură a Valeriei Duca. În program: Debussy – „Reflexe în apă”, Ravel – „Ogli
  • SERATĂ JUBILIARĂ - Joi, 30.5.2013 18:00
    Joi, 30.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Cu ocazia aniversării de 70 de ani a pianistului și dirijorului Mihail Secichin, pianista Inna Hatipova, soprana Valentina Calestru, naritonul Petru Racoviță și tenorul Serghei Varsanov, acompaniați de pianistul Mihai Secichin o
  • Concertul profesorilor - Miercuri, 29.5.2013 18:00
    Miercuri, 29.5.2013 18:0081 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012 Catedra „Instrumente cu coarde” a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice prezintă Concertul profesorilor: Ion Josan, Zinaida Brânzilă, Naum  Hoș. Participă Orchestra Națională de Cameră, dirijor
  • Spectacolul "Storcătorul de fructe" - Marţi, 28.5.2013 18:00
    Marţi, 28.5.2013 18:0079 Ștefan cel Mare, Chisinau Spectacolul "Storcătorul de fructe" de Ilia Cilaki. Totul porneşte de la lipsa banilor, care duce la convieţuirea mai multor generaţii ale unei familii într-un singur apartament, aceştia suportându-se unii
  • Trupa Holograf - Joi, 23.5.2013 20:00
    Joi, 23.5.2013 20:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Holograf este o trupă rock românească înființată în 1978. Holograf este printre cele mai de succes trupe din România, fiecare dintre albumele lor conținând câteva cântece care au ajuns hit-uri &ici
  • Filmul deținător al premiului Ursul de Aur, „Poziția copilului” - Duminică, 19.5.2013 19:00
    Duminică, 19.5.2013 19:00Str. Vasile Alecsandri 4 Festivalul Filmului European revine pe marile ecrane ale Chișinăului cu o premieră, filmul românesc „Poziția copilului”, distins cu prestigiosul premiu „Ursul de Aur”. Capul de afiş
  • Concert de lansare „Există Veriga, o chitară, un drum și muzica care vine să schimbe” - Joi, 16.5.2013 19:30
    Joi, 16.5.2013 19:30Grigorie Vieru 15  Oameni dragi, vă invităm la concertul nostru de lansare, unde vom cânta și vă vom cânta. În cadrul concertului va fi lansat conceptul, filosofia și misiunea trupei, single-ul „Liber” și videocli
  • Gheorghe Țopa "Dulcea mea povară" - Miercuri, 8.5.2013 19:00
    Miercuri, 8.5.2013 19:00Str. A.Pușkin nr. 21, Chișinău Gheorghe Țopa vă invită la concertul său jubiliar cu genericul ''Dulcea mea povară'' unde va interpreta piesele care l-au consacrat dar și cele lansate în ultima perioadă. Vor evolua: Ion Suruc
  • Ultima zi a expoziţiei plasticianului Dumitru BALICA - Marţi, 30.4.2013 16:00
    Marţi, 30.4.2013 16:00strada Sfatul Tarii 18 Dumitru BALICA este născut în anul 1978 la Horodişte (raionul Donduşeni). După ce şi-a urmat studiile la Facultatea de Arte plastice şi Design la Universitatea de Stat, îşi expune pentru prima oară operele în 2001.
%d blogeri au apreciat asta: