Preşedinţii Uniunilor de creaţie (UC) şi noul ministru al culturii, Boris Focşa, au ajuns la concluzia că starea culturii din R.Moldova este una deplorabilă. În anii guvernării comuniste a fost distrus şi marginalizat sustemul culturii, au fost ignorate toate mecanismele, proiectele, existând doar un dictat, o promovare a non-valorilor, o „burghilizare” a culturii. În aceşti ani au fost împărţite premii şi distincii fără o simplă consultare cu forurile de experţi, cum ar fi UC. Domeniul este devastat şi material, şi spiritual, este complet depăşit, astfel că există temeri că unele valori ar putea fi irecuperabile. Însuşi ministrul Boris Focşa a recunoscut în cadrul întâlnirii cu oamenii de creaţie, că nu a găsit un Minister al culturii.
Trei preşedinţi ai UC – academicianul Mihai Cimpoi, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Ghenadie Ciobanu, Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, şi Valeriu Saharneanu, Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, au vorbit în cadrul emisiunii „Rostul zilei” de la postul de radio „Vocea Basarabiei” despre întâlnirea cu noul ministru al culturii şi ceea ce urmează a fi realizat pentru ca valoarea să-şi reia locul binemeritat.

Cei trei preşedinţi au menţionat că, luni, a fost semnat un Apel de constituire a Asociaiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC), care va avea menirea să monitorizeze comportamentul instituţiilor statului în gestionarea culturii. ANUC se vrea utilă Alianţei pentru Integrare Europeană în aspiraţiile europenizării culturii, să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului naţional şi spiritual, la promovarea imaginii culturale a R.Moldova pe plan naţional şi internaţional, la implementarea diverselor proiecte. ANUC este o şansă de refacere a domeniului culturii complet devastat de fosta guvernare comunistă, este o barieră contra non-valorilor. Totodată, ANUC va recurge la procesarea legislaţiei în domeniu şi cu ajutorul Ministerului Culturii va înainta Legislativului modificările legislative necesare pentru eficientizarea promovării culturii.
În decembrie va avea loc Congresul ANUC, care va promova revendicările oamenilor de cultură, va discuta despre cadrul legislativ din domeniu, posibilităţile de conectare la spaţiul cultural european. Până atunci, vor fi organizate dezbateri la care vor fi invitaţi politicieni oameni de cultură, politicieni.
O altă temă de dicsuţie a fost lipsa sistemului cultural în R.Moldova. În anii tristei guvernări au fost făcute eforturi şi tentative de reîntoarcere la sistemul sovietic difunct. Nu au lucrat legile, a fost devastat patrimoniul, nu au fost protejate reţelele existente. UC sunt nevoite să achite statului impozite exorbitante, la nivelul agenţilor economici, pentru arenda clădirilor de la MC se percep sume enorme. Mai mult, pentru a marginaliza UC, au fost formate uniuni de alternativă, care au murit fiind neviabile.
„Comuniştii au înţeles cultura ca un mecanism ideologic, de propagandă, una servilă şi niciodată nu s-au interesat de valori. Cei apropiaţi regimului, cum a fost Burghilă, a beneficiat de 6 mil.lei pentru implementarea proiectului cu caravela culturii”, spune academicianul Mihai Cimpoi. În context, Valeriu Saharneanu a menţionat că celelalte UC nu aveau câteva sute de lei pentru a organiza un concurs de promovare a calităţii şi valorilor.
Crearea unui sistem cultural viu, bazat pe valorile culturii româneşti şi europene este un imperativ al timpului.
Cei trei preşedinţi sunt siguri în necesitatea implementării de urgenţă a programelor educaţionale în teritoriu, unde se atestă o degradare totală a culturii şi promovare a non-valorilor.
În scurt timp Lupoaica va reveni la locul său din faţa Muzeului Naţional de Istorie. Academicianul Mihai Cimpoi a asigurat ascultătoriipostului de radio „Vocii Basarabiei”, că Liga culturală a românilor de pretutindeni, care a dăruit Moldovei acest monument, poartă responsabilitatea pentru calitatea lui şi şi-a asumat retopirea monumentului. Lupoaica urmează ca în zilele apropiate să fie dusă în România, retopită şi cel mult într-pe o lună Lupoaica va reveni soclul său din Chişinău.
Totodată, cu noul ministru al culturii, Boris Focşa, a s-a ajuns la înţelegerea instalării în Aleea Clasicilor Literaturii Riomâne a busturilor lui Liviu Rebreanu şi a lui Titu Maiorescu, ultimele două din proiectul iniţiat în 1993 împreună cu România. Din 2002 nu a fost instalat nici un bust, comuniştii invocând diverse motive. În acest fel, bustul lui Rebreanu realizat de eleva lui Brâncuşi, Miliţa Patraşcu, a fost instalat pe postamentul construit de Primăria capitalei pe parcurs de 7 ani.
De Hramul Chişinăului, la 14 octombrie, bustul marelui scriitor român, Liviu Rebreanu, va fi instalat în Grădina Publică „Ştefan cel Mare”.
Mai multe despre ce au discutat oamenii de creaţie le puteţi afla din înregistrarea emisiunii „Rostul zilei”.
Sursa: Radio Vocea Basarabiei, Scris de Galina Lungu