Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să fie în UE pentru că acolo este locul ei

Declarația aparține Vice-președintelui american, Joe Biden, aflat vineri, 11 martie, în vizită oficială în R.Moldova.

“Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să fie în UE pentru că acolo este locul ei”, a declarat vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cadrul unui briefing de presă susţinut cu premierul Vlad Filat.

Joseph Biden a remarcat că FMI apreciază pozitiv măsurile respective, iar  instituţiile Uniunii Europene au  salutat progresul considerabil înregistrat de Moldova pe calea integrării europene. Oficialul american a confirmat că Statele Unite sprijină deplin realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Oficialul american a declarat că mesajul cu care a venit, cât şi a preşedintelui SUA Barak Obama, este că SUA rămâne şi în continuare un partener viabil pentru Republica Moldova, transmite Info-Prim Neo.

Amintim că alături de premierul moldovean, Vlad Filat, oficialul american a ținut un discurs către poporul R.Moldova, la o tribună instalată în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din capitala moldoveană, în fața a mii de persoane.

Vizita lui Joe Biden în R.Moldova face parte din încheierea turneului diplomatic al vice-președintelui american în Europa, unde acesta a vizitat în mod special Rusia, precum și Finlanda.

Sursa: Europa.md

Iniţiativa preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca: „Studierea obligatorie a limbii engleze în toate instituţiile de învăţământ”

În condiţiile în care R. Moldova a declarat aderarea la Uniunea Europeană drept prioritate a politicii sale externe, acest obiectiv trebuie realizat prin instrumente integraţioniste concrete, practice şi cu bătaie lungă pentru R. Moldova. Între acestea, comunicarea directă în limba engleză, nu prin traducător, constituie instrumentul-cheie de accelerare a proceselor de apropiere a R. Moldova de UE, SUA, Japonia, China şi întreaga comunitate internaţională.

COMUNICAREA înseamnă înainte de toate CUNOAŞTERE, care l-a rândul ei determină: schimbare de mentalitate, dezvoltarea spiritului de iniţiativă, preluarea experienţei colegilor de breaslă din străinătate, progres tehnico-ştiinţific, impulsionarea schimburilor comercial-economice, dezvoltarea turismului, participarea cetăţenilror moldoveni la diverse concursuri şi reuniuni internaţionale şi sporirea vizibilităţii R. Moldova în plan mondial, purtarea unor negocieri profesioniste, pe picior de egalitate, a demnitarilor moldoveni cu guvernele altor state şi nu în ultimul rând – deschidere spre valorile universale, înţelegere, toleranţă interetnică.

Pornind de la câteva întrebări simple, precum: Cum ne integrăm în familia democraţiei occidentale? Ce cultură şi competenţă vor avea viitorii noştri guvernanţi? Cum asigurăm un viitor prosper pentru toţi cetăţenii R. Moldova? Suntem pregătiţi să facem faţă noilor provocări ale mileniului?, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a lansat, în cadrul şedinţei Comisiei Generale Guvernamentale pentru Integrare Europeană, ideea introducerii în toate instituţiile de învăţământ a studierii obligatorii a limbii engleze.

Potrivit acad. Gheorghe Duca, aceasta trebuie să devină o prioritate a politicii interne a R. Moldova din perspectiva aderării la Uniunea Europeană, or, comunicarea de la om la om va constitui chezăşia succesului în comunicarea de la Guvern la Guvern. Preşedintele AŞM a declarat ziariştilor că datoria statului nu este să dea totul de-a gata şi încă şi bani de buzunar, ci de a crea oportunităţi (studii, condiţii, legi etc.), astfel încât cetăţeanul singur să-şi câştige bucata de pâine şi să prospere. „Trebuie să pornim de la realităţile zilei de azi, să le dăm tuturor tinerilor această oportunitate, de a cunoaşte engleza, limba vorbită pe toate continentele, considerată şi limba businessului performant, ca să-şi croiască singuri viitorul, să câştige bani aici, în R. Moldova, atât pentru ei, cât şi pentru ţară!”, a specificat preşedintele AŞM.

Notăm că iniţiativa acad. Gheorghe Duca are la bază propria experienţă de profesor universitar în Italia, SUA, Cehia, dar şi de reprezentant al Guvernului R. Moldova în procesul de negocieri cu Comisia Europeană privind integrarea comunităţii ştiinţifice autohtone în spaţiul european de cercetare. Faptul că R. Moldova este primul stat din CSI care va adera în curând la spaţiul de cercetare al UE, vorbeşte de la sine. Un alt pas concret întreprins în scopul asigurării unei participări mai active a savanţilor noştri la concursurile anunţate de Programul Cadru 7 (pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică al UE) îl constituie dispoziţia preşedintelui AŞM, care prevede obligativitatea cunoaşterii limbii engleze la angajarea în funcţiile publice de conducere şi cele de cercetare.

Centrul Media al AŞM

Fundaţia Soros-Moldova informează comunitatea artistică şi culturală despre lansarea unui nou proiect internaţional cu participarea oamenilor de cultură şi artă din Moldova întitulat “Tandem”

Proiectul va fi gestionat de un consorţiu de organizaţii din care fac parte Fundaţia Culturală Europeană (Amsterdam), MitOst (Berlin), Acţiunea Culturală Europeană (Bruxelles), Centrul pentru Management Cultural (Lvov) şi Fundaţia Soros-Moldova. Scopul proiectului este să ofere un teren propice pentru cooperarea culturală cu ţările Uniunii Europene, inclusiv pentru a combate stereotipurile care există de ambele părţi ale frontierei, şi să faciliteze implementarea proiectelor de cooperare artistică.

Cu acest prilej, Programul Politici Culturale al FSM invită organizaţiile din domeniul artistic şi cultural din Moldova să participe la concursul public organizat pentru selectarea participanţilor în proiect.

Din iunie 2011 pînă în mai 2012, şapte organizaţii selectate în Moldova vor lucra împreună cu partenerii lor din Uniunea Europeană asupra unor proiecte artistice comune. Pe parcursul lucrului reprezentanţi (coordonatori) din organizaţiile partenere vor avea ocazia să desfăşoare vizite reciproce de două săptămîni. Pentru a finaliza proiectul, în mai 2012 participanţii vor găzdui un Festival de Artă şi Cultură Europeană în Moldova, oferind audienţei posibilitatea să cunoască, prin intermediul proiectelor prezentate, practici artistice novatoare şi demonstrînd valori europene comune.

Proiectul este implementat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi Fundaţiei Robert Bosch Stiftung.

Selectarea participanţilor în proiect va avea loc în două etape:

Etapa 1: Evaluarea organizaţiilor candidate în conformitate cu o serie de criterii formale (calitatea scrisorilor de motivare, experienţă anterioară de cooperare internaţională, CV-urile persoanelor participante în proiect, gradul de cunoaştere a limbilor străine).

În februarie 2011, în cadrul primei etape a concursului, vor fi selectate 20 organizaţii din Moldova şi 20 organizaţii din Uniunea Europeană care vor fi invitate pentru a participa la prima întrunire comună sub egida proiectului “Tandem” care va avea loc la Chişinău între 10 şi 15 aprilie 2011.

În cadrul acestei întruniri, în prima zi, în incinta Fundaţiei Soros-Moldova, organizaţiile vor comunica şi se vor cunoaşte reciproc şi vor încerca să găsească un partener de creaţie între organizaţiile din ţările Uniunii Europene participante la întrunire. În zilele următoare, participanţii din Moldova vor invita potenţialii parteneri să viziteze organizaţiile lor, în aşa fel aceştia din urmă vor cunoaşte diverse sectoare din domeniul artei şi culturii din Moldova (literatură, teatru, arte vizuale, muzică, film şi a.), inclusiv se vor documenta asupra proceselor artistice şi culturale din spaţiul rural al ţării şi vor cunoaşte organizaţiile culturale care activează în provincie. În ultima, (a cincea) zi a întrunirii, participanţii se vor reuni la Fundaţia Soros-Moldova pentru a generaliza impresii şi idei şi a începe lucrul la pregătirea aplicaţiei comune de proiect care va trebui depusă pentru participarea plenară în proiectul “Tandem”.

Astfel, în cadrul întrunirii de la Chişinău, partenerii din potenţiale tandemuri artistice se vor identifica reciproc şi vor elabora în comun concepte pentru oferta lor artistică/de creaţie (proiectul artistic pe care intenţionează să-l prezinte la festivalul de finalizare a proiectului). La a doua etapă a concursului, partenerii vor depune în comun solicitări de parteneriat, bazate pe conceptele de cooperare, identificate în cadrul întrunirii, pentru a participa în proiectul propriu-zis. 7 tandemuri artistice cu participarea oamenilor de artă din Moldova şi parteneri din Uniunea Europeană vor fi constituite pe această cale.

Etapa 2: Evaluarea proiectelor (aplicaţiilor) comune depuse de către candidaţii selectaţi după prima etapă a concursului.

În baza evaluării aplicaţiilor (proiectelor de creaţie) depuse spre examinare în cea de a doua etapă a concursului, 7 tandemuri/proiecte artistice comune vor fi selectate pentru a primi finanţare pentru implementare (4000 EURO pentru fiecare proiect). Aceste proiecte vor fi prezentate în cadrul Festivalului de Artă şi Cultură Europeană în Moldova (mai 2012).

Pentru a participa la prima etapă a concursului, organizaţiile interesate vor depune la Fundaţia Soros-Moldova un dosar din următoarele documente:

1) Formularul de participare completat (îl puteţi descărca accesînd link-ul “model formular de participare” sau poate fi ridicat de la sediul FSM)
2) O scrisoare de motivare (1 pagină). Scrisoarea trebuie să indice prin ce este motivată organizaţia să participe în proiect, precum şi să conţină un scurt sumar al ideii de proiect comun pe care ar vrea să-l implementeze în cadrul proiectului “Tandem”.
3) Descrierea organizaţiei cu specificarea scopului şi sarcinilor, experienţei anterioare de cooperare internaţională şi a planurilor pentru următorii doi ani (max. 1,5 pagini). Încurajăm competitorii să prezinte descrierea organizaţiei în limba engleză.
4) CV-uirle managerului organizaţiei şi al coordonatorului care va fi responsabil de participarea organizaţiei în proiectul “Tandem”.
5) Copia certificatului de înregistrare a organizaţiei.

Amintim, că la prima etapă vor fi examinate aplicaţiile pentru participarea la întrunirea cu reprezentanţi din ţările Uniunii Europene care va fi organizată la Chişinău, între 10 şi 15 aprilie 2011, cu scopul cunoaşterii reciproce, constituirii tandemelor şi elaborarea conceptelor de proiecte artistice comune. Participanţii la acest eveniment vor trebui să aplice încă o dată în comun cu partenerii europeni (etapa a doua a concursului) pentru a fi selectaţi în vederea participării plenare în proiect în componenţa unui potenţial tandem de creaţie.

Competiţia este anunţată pentru organizaţiile / instituţiile / societăţile comerciale din Moldova din sectorul artistic şi cultural, indiferent de forma organizatorico-juridică. Dosarul de participare poate fi depus la sediul Fundaţiei Soros-Moldova cu adresa: Chişinău, str. Bulgară, 32, Programul Politici Culturale sau expediat pe adresa de e-mail al directorului de program vmiron@soros.md .

Data limită de depunere a dosarelor de participare la prima etapă a concursului este 15 februarie 2011, ora 12.00.

Relaţii la tel. 270031, 270232
Fax: 270507
e-mail: vmiron@soros.md

Persoana de contact: Victoria Miron, Director Program Politici Culturale.

Chişinău, cea mai scumpă capitală europeană?

Mai multe publicaţii şi televiziuni de la Chişinău au citat zilele acestea fraza ex-premierului Ion Sturza, rostită într-un interviu pentru „Europa Liberă”. „Vă spun sincer, zice domnul Sturza, când am văzut facturile mele de la Chişinău pentru gaz am rămas absolut şocat. Pentru aceeaşi unitate de măsură – un metru pătrat de locuinţă eu plătesc la Chişinău practic dublu decât la Bucureşti şi triplu decât la Viena.”

Viena, dacă am reţinut bine dintr-un top al celor mai scumpe capitale europene, se situează pe unul din primele locuri. Să însemne, oare, că oraşul nostru întrece la preţuri cele mai scumpe capitale europene?
Şi nu e vorba doar de preţul la gaze. Am intrat în destule magazine alimentare şi nealimentare din Europa şi m-am convins cu ochii mei că preţurile noastre sunt mai mari. O verişoară stabilită cu familia de mai mulţi ani în Statele Unite îmi spune că nu îşi mai poate permite „luxul” să vină în vacanţă acasă, din cauza preţurilor din Moldova. „Cum se poate pulpele de găină să coste la Chişinău dublu cât în America, când salariile voastre sunt de câteva ori mai mici?”

Nu ştiu ce să-i răspund, nu mă pricep la economie. Aşa cum nu se pricep marea majoritate a concetăţenilor mei şi pe chestia asta suntem jefuiţi ca proştii. Ceea ce ştiu este că din când în când ni se spune că la vama cu Transnistria a mai fost reţinută o partidă de pulpe de contrabandă. Asta e ceea ce ni se spune, dar cu toţii ştim că, de fapt, a fost reţinută contrabanda cuiva care nu are voie să o practice, nefiind reţinute niciodată pulpele „contrabandiştilor în lege”. Aşa cum se întâmplă şi cu ţigările, şi cu peştele, şi cu carnea de porc.
Presupun că aceste preţuri înalte au şi o justificare economică, nu e vorba doar de un jaf curat. Aş vrea să mi se spună clar: cât e justificat economic şi cât e hoţie. Domnul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, pare un om priceput şi competent şi sunt convins că el mi-ar putea explica „pe degete” mie şi celorlalţi cetăţeni. Ar putea-o face, în primul rând, premierul Filat. Iar dacă nu mi se explică în termeni clari, eu nu am altă soluţie decât să deduc că este vorba de un fenomen de corupţie generalizat, protejat de guvern.
În această situaţie economică cumplită în care ne aflăm, în loc să ne preocupăm anume de ea, suntem siliţi să ne uităm la spectacole gen „Cum Voronin nu îl vrea preşedinte pe Marian Lupu”. Voronin spune că nu i-a promis postul de preşedinte lui Lupu, Mişin spune că i l-a promis. Bineînţeles, asta e mai important decât faptul că Voronin şi Mişin sunt principalii hoţi şi vinovaţi de preţurile pe care le avem, anume ei au instalat acest sistem corupt, din care continuă să se alimenteze.

Ce oameni de aur mai suntem noi, moldovenii! Noi nu producem mişcări populare masive ca şi grecii, românii sau tunisienii din cauza necazurilor economice. Noi nu jefuim şi nu dăm foc caselor şi vilelor unui Plahotniuc, Oleg Voronin şi ale altora, aşa cum am văzut la televizor că fac tunisienii cu vilele celor din clanul preşedintelui fugar Ben Ali. Noi dăm foc Parlamentului şi Preşedinţiei. Moldovenii, deşi trăiesc economic mai prost decât toţi, inclusiv decât tunisienii, fac revoluţii pe chestie de lipsă de democraţie.

Nu pot să nu mă adresez şi domnului primar Dorin Chirtoacă. Domnule primar, nu am absolut nicio îndoială în incoruptibilitatea şi buna D-voastră credinţă. Vă spun, însă, sincer că nu îmi face nici cald, nici rece să ştiu că am un primar cinstit într-o capitală care este printre cele mai scumpe din Europa. Foarte frumos că se mai (re)asfaltează o stradă şi s-a terminat (sper) povestea cu mirosul neplăcut din Chişinău. Dar „putoarea” preţurilor din capitală mi se pare copleşitoare. Ajutaţi-mă, spuneţi-mi ce să-i răspund verişoarei mele din America la întrebarea: „De ce pulpele de pui de la Chişinău sunt de două ori mai scumpe decât cele de la Washington?”.

Constantin Cheianu, Timpul

Moldova devine lider regional

Republica Moldova mai face un pas spre Uniunea Europeană. Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, va înmâna autorităţilor de la Chişinău Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, a spus că Moldova are nevoie de 18 luni ca să-l implementeze, iar numărătoarea inversă a pornit.

Principalele prevederi ale Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, pe care Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, îl va înmâna premierului moldovean Vlad Filat, se referă la securizarea frontierelor şi reformarea Ministerului de Interne.

Documentul nu prevede un termen exact de implementare. Totul va depinde de mersul reformelor în Republica Moldova.  Deşi a activat într-o perioadă de provizorat şi incertitudine politică, fostul guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău a izbutit, în 2010, să atragă simpatia Uniunii Europene.

În materie de politică externă, anul trecut, Republica Moldova a înregistrat mai multe succese decât în toţi cei 20 de ani de independenţă. Reeditarea coaliţiei pro-europene după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 din Republica Moldova, pe de o parte, iar pe de altă parte revenirea Ucrainei în sfera de influenţă a Rusiei au determinat Uniunea Europeană să încredinţeze, neoficial, Chişinăului rolul de lider regional.

În ciuda incertitudinii politice şi a problemelor de sistem care persistă, guvernarea liberal-democrată din Republica Moldova şi-a asumat acest rol şi este hotărâtă să surprindă plăcut Bruxelles-ul cu reforme foarte rapide.

Guvernul de la Chişinău nu a aşteptat epuizarea crizei politice şi nici înmânarea oficială a Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize. De la 1 ianuarie 2011, în Republica Moldova se eliberează doar paşapoarte biometrice şi s-a trecut la eliberarea carnetelor de conducere de tip european – acestea fiind unele dintre condiţiile de bază pentru liberalizarea regimului de vize.

Potrivit ministrului moldovean de Externe, Iurie Leancă, Chişinăul a îndeplinit deja 64% din prevederile Planului de Acţiuni pe care UE îl va transmite luni Republicii Moldova. El este convins că, până la finele anului 2012, moldovenii vor putea circula fără vize în spaţiul Uniunii Europene.

Într-un comentariu critic la adresa administraţiei de la Kiev, expertul Institutului Democraţiei din Ucraina, Natalia Beliţer, scrie despre Republica Moldova ca despre un proiect de succes al Uniunii Europene.

“În timp ce Republica Moldova, care era considerat un stat non-european şi slab dezvoltat a trecut oficial la documente electronice de călătorie, Ucraina nu poate face acelaşi lucru chiar dacă are tehnologiile necesare şi resurse financiare ca să facă acest pas. Declaraţiile frecvente făcute la adresa UE, precum că aceasta este în criză şi Ucraina nu este dorită acolo, fac parte din retorica politicienilor anchilozaţi, lipsiţi de voinţă politică şi aserviţi intereselor ruseşti”, menţionează expertul ucrainean.

Anularea obligativităţii vizelor pentru moldoveni ar putea avea efecte colaterale extrem de benefice, cum ar fi, de exemplu, dispariţia separatismului şi reîntregirea Republicii Moldova.

Cetăţenii din regiunea transnistreană, ostatici ai unui regim separatist pro-rus, vor avea un stimulent foarte puternic în a-şi dori o ţară integră, deoarece vor beneficia de avantaje palpabile în calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău

Redactor: Ovidiu Suciu

Un pas spre Uniunea Europeană

Un pas spre Uniunea Europeană, posted with vodpod