Cultura, pe drumuri

1st collector for Cultura, pe drumuri
Follow my videos on vodpod

Cultura pe drumuri

Redacţia Ziarului de Gardă a primit scrisoarea de mai jos, adresată decomunitatea oamenilor de artă către Curtea Supremă de Justiţie. Personalităţi ale culturii moldoveneşti declară că uniunile de creaţie din R. Moldova au rămas pe drumuri.

De aproape două luni Uniunea Teatrală, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Meşterilor Populari, Liga Veteranilor Scenei, redacţia revistei de artă «Lanterna magică», Casa Actorului, Muzeul Oamenilor de Teatru şi câteva ONG-uri cu activitate în plan internaţional se află literalmente pe drumuri. Deşi instituţiile noastre au fost amplasate în acest sediu prin Hotărâre de Guvern acum mai bine de două decenii, astăzi accesul în oficiile din str. Puşkin, 24 ne este blocat în mod abuziv de către reprezentanţii Fundaţiei «Viitorul Moldovei», noi fiind umiliţi şi aruncaţi în stradă.

Când Guvernul comunist pleca…

Uniunile de creaţie condamnă metodele ilicite prin care conducerea Fundaţiei „Viitorul Moldovei» vrea să pună stăpânire pe clădirea în care prin tradiţie activează instituţii culturale. Însă protestele noastre, precum ne-am convins, contează foarte puţin, atunci când sunt puse în joc interese financiare majore ale unor persoane cunoscute sau anonime. E suficient să amintim că Ministerul Culturii se află de mai bine de jumătate de an în proces de judecată cu Fundaţia «Viitorul Moldovei», acuzată că a încheiat un contract ilegal cu Î.S. «Agenţia de Impresariat», condusă la acea vreme de Oleg Baraliuc. Respectivul contract a fost semnat pe data de 23 septembrie 2009, exact în perioada când Guvernul comunist pleca, iar Guvernul Filat a fost instalat pe 25 septembrie 2009. Deşi contractul n-a fost vizat de către Ministerul Culturii, totuşi Întreprinderea cadastral-teritorială Chişinău condusă de comunistul Petru Şveţ l-a înregistrat, încurajând acţiunile ilicite ale fundaţiei în cauză.

«Viitorul Moldovei» pe 29 de ani

Oricare ar fi interpretările juridice sau publicistice ale acestei nedreptăţi strigătoare la cer, care s-a abătut asupra oamenilor de cultură în aceste «timpuri ale schimbărilor», noi suntem conştienţi de faptul că cei de la „Viitorul Moldovei», o fundaţie-fantomă despre existenţa căreia opinia publică află abia acum şi nimeni nu ştie cu ce se ocupă, urmăresc, pur şi simplu, privatizarea imobilului de pe str.Puşkin, 24. Contractul este încheiat pentru o perioadă de 29 de ani, timp suficient pentru ca arendatorii, prin scheme frauduloase cunoscute, să pună mâna pe acest imobil şi să-l utilizeze după bunul lor plac, noi rămânând şi în continuare pe drumuri.

După cum se ştie, în procesele de judecată — în prima instanţă şi la Curtea de Apel — judecătorii, care au acţionat mână în mână cu cei de la Fundaţia «Viitorul Moldovei», le-au dat acestora câştig de cauză. Pe 23 septembrie dosarul urmează să fie examinat la Curtea Supremă de Justiţie. Nu excludem faptul că şi de data aceasta, în pofida încălcărilor menţionate mai sus, admise de Fundaţia «Viitorul Moldovei», interesele financiare înguste ale unor persoane să fie puse mai presus decât interesele culturii naţionale.

Domnilor magistraţi ai Curţii Supreme de Justiţie, Vă rugăm să examinaţi cu toată atenţia şi responsabilitatea acest caz neordinar, de o importanţă majoră pentru cultura Republicii Moldova.

Sperăm că în cele din urmă dreptatea va triumfa. Subsemnează Preşedinţii Uniunilor de creaţie, Personalităţi marcante din domeniul artei precum şi directorii teatrelor din R.Moldova.

Mihai Cimpoi, academician, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova;
Alexandru Grecu, Artist al poporului, Preşedintele Uniunii Teatrale din Moldova;
Maria Bieşu, Artistă a poporului, Preşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova;
Eugen Sobor, Preşedintele Uniunii Cineaştilor din Moldova;
Ghenadie Ciobanu, Preşedintele Uniunii Compozitorilor din Moldova;
Ghenadie Jalbă, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova;
Ion Bălteanu, Om Emerit, Preşedintele Uniunii Meşterilor Populari din Moldova;
Ion Ungureanu, Artist al poporului;
Mihai Munteanu, Artist al poporului;
Valentina Saviţcaia, Artistă a poporului, Preşedintele Ligii Veteranilor Scenei;
Mihai Curagău, Artist al poporului;
Vitalie Rusu, Artist al poporului;
Nicolae Botgros, Artist al poporului;
Ioan Paulenco, Artist al poporului;
Paulina Zavtoni, Artistă a poporului;
Dumitru Matcovschi, academician;
Gheorghe Mustea, Artist al poporului;
Nina Doni, Artistă a poporului;
Andrei Strâmbeanu;
Nicolae Andronatii, Maestru în artă;
Valentin Dînga, Laureat al Premiului Naţional;
Petru Neamţu, Artist al poporului;
Nicolae Dabija, Cavaler al Ordinului Republicii;
Constantin Rusnac, Laureat al Premiului de Stat;
Aurelian Dănilă, Laureat al Premiului Naţional;
Vasile Iovu, Artist al poporului;
Andrei Tămăzlîcaru, Artist al poporului;
Svetlana Bivol, Maestru în artă;
Val Butnaru, Cavaler al Ordinului Republicii;
Viorica Chircă, Artistă a poporului;
Dina Cocea, Artistă a poporului;
Alexandru Vasilachi, Artist al poporului;
Dumitru Olărescu, Maestru Emerit în artă;
Vlad Druc, Laureat al Premiului de Stat;
Serghei Ciuhrii, Artist al poporului;
Nicu Scorpan, Maestru în artă;
Mircea Chistrugă, Laureat al Premiului Naţional;
Vadim Prodan;
Boris Conunov, Maestru în artă;
Gheorghe Urschi, Cavaler al Ordinului Republicii;
Iurie Negoiţă, Artist emerit;
Petru Hadîrcă;
Arcadie Suceveanu;
Marian Stîrcea, Maestru în artă;
Anatol Rurac;
Constantin Cheianu;
Larisa Ungureanu, Doctor în studiul artelor;
Irina Nechit; Liviu Ştirbu, Artist al poporului;
Mariana Bahnaru, Maestru în artă;
Constantin Tănase, Cavaler al Ordinului Republicii;
Valeriu Matei, Cavaler al Ordinului Republicii;
Larisa Turea;
Vasile Ernu;
Vlad Zbîrciog, Maestru al literaturii;
Ion Grosu, Director general al Teatrului «M.Eminescu»;
Nicolae Darie, preşedintele Organizaţiei primare teatrul «M.Eminescu», Maestru în artă;
Titus Jucov, Director al Teatrului «Licurici», Cavaler al Ordinului «Gloria Muncii»;
Irina Boiarchina, preşedintele Organizaţiei primare teatrul «Licurici», Maestru în artă;
Vladimir Iuza, Director general al Teatrului «A.P.Cehov»;
Liubovi Roşcina, preşedintele organizaţiei primare teatrul «A.P.Cehov», Om Emerit;
Stela Focşa, Director al Teatrului «Luceafărul», Maestru în artă;
Avelin Tabarcea, preşedintele organizaţiei primare teatrul «Luceafărul»;
Angela Băncilă, preşedintele organizaţiei primare teatrul de Operă şi Balet, Maestru în artă;
Tudor Ţărnă, Directorul Teatrului «Ginta Latină», Maestru în artă;
Galina Lazarenco, preşedintele organizaţiei primare teatrul «Ginta Latină»;
Alexandru Grecu, Directorul Teatrului «Satiricus I.L.Caragiale», Artist al poporului;
Arcadie Răcilă, preşed. organiz. primare teatrul «Satiricus I.L.Caragiale»;
Gabriela Lungu, Directorul Teatrului «Guguţă», Maestru în artă;
Inga Marcu, preşedintele organizaţiei primare teatrul „Guguţă», Artist Emerit;
Iurie Harmelin, Directorul Teatrului «S uliţî roz», Maestru în artă;
Marina Glazcova, preşedintele organizaţiei primare teatrul «S uliţî roz»;
Nicolae Jelescu, Director artistic al Teatrului «A.Mateevici»;
Ludmila Botnaru, preşedintele organizaţiei primare teatrul «A.Mateevici».

„Viitorul Moldovei” fără oameni de creaţie?

“În centrul Chişinăului, se fură o clădire ziua în amiaza mare şi nimeni nu dă din deget”

Abracadabra prin uniunile de creaţie continuă în avantajul „Viitorului Moldovei”. Luni, accesul în clădirea din strada Puşkin, 24 din Chişinău, unde îşi au sediul câteva organizaţii de cultură, a fost blocat pentru angajaţii acestora – aproape 300 de persoane. Motivul invocat de reprezentanţii Fundaţiei „Viitorul Moldovei” a fost acela că uniunile de creaţie n-au încheiat contracte de arendă.

Oamenii de cultură susţin că respectivele acţiuni au un cu totul alt scop. Eugen Sobor, preşedintele Uniunii Cineaştilor, consideră că „scopul final este acapararea acestui bun, de lângă Casa Guvernului, care-i o bombonică foarte dulce în centrul capitalei. Ei vor să falimenteze artificial, în baza datoriilor formate, ca ulterior Ministerul Culturii să se răsplătească cu respectivele bunuri. Cu părere de rău, legea noastră imperfectă permite aşa ceva”. Comentând incidentul de luni, Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale, vede problema în sens mai larg: „Schimbarea despre care se vorbea nu s-a produs, spre regret, în R. Moldova. Dacă în centrul Chişinăului, în faţa tuturor politicienilor, se fură o clădire ziua în amiaza mare şi nimeni nu dă din deget, atunci despre ce mai poate fi vorba? Patru uniuni de creaţie aruncate în drum şi pe nimeni nu interesează? Eu mă uimesc!”.

Totul a început în septembrie 2009, când Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” a Ministerului Culturii, condusă la acea vreme de compozitorul Oleg Baraliuc, a semnat un contract prin care a transmis clădirea, pentru 29 de ani, „cu drept de folosinţă, administrare şi posesie”, Fundaţiei „Viitorul Moldovei”. Potrivit conducătorilor uniunilor de creaţie, acest contract este ilegal, pentru că a fost încălcat Regulamentul privind modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate (Hotărârea guvernului nr. 483, din 29 martie 2008). La rândul lor, atât Baraliuc, cât şi preşedintele fundaţiei, Alexandru Muşcinschi, susţin că tranzacţia a fost legală, ultimul arătându-se indignat că „nu se ia în considerare afirmaţiile noii conduceri ale statului privind crearea condiţiilor pentru business”.

Menţionăm că Agenţia de impresariat şi Fundaţia „Viitorul Moldovei” au mai semnat un astfel de contract, în care figurează un alt imobil, din strada Alexandru cel Bun, 18, cu o suprafaţă totală de circa 1,3 mii metri pătraţi.

La începutul anului, şi Procuratura Generală a solicitat declararea nulităţii acestor contracte şi obligarea Oficiului cadastral teritorial Chişinău să efectueze modificările necesare în Registrul bunurilor imobile. O părere absolut opusă a avut-o însă Curtea de Apel Economică. Pe 9 iunie, Curtea, în persoana judecătorului Valeriu Harmaniuc, a respins ca neîntemeiată acţiunea Procuraturii Generale. Unul din argumentele judecătorului este şi faptul că Ministerul Culturii, ca fondator al ÎS „Agenţia de Impresariat”, prin semnătura ministrului A. Cozma (de pe scrisoarea lui O. Baraliuc – n.n.), la 8 mai 2008, a acceptat transmiterea în gestiune a imobilelor „altor agenţi economici”.

În acelaşi timp, viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, consideră că „rezoluţia lui Artur Cozma nu reprezintă aprobarea contractelor cu toate prevederile sale de către autoritatea publică centrală”. Însuşi Cozma, ca ministru al Culturii, a indicat „conform legislaţiei în vigoare”. Or, acest lucru înseamnă respectarea actelor normative, şi anume: Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi Statutul ÎS „Agenţia de Impresariat”.

Contactat de TIMPUL, fostul ministru al Culturii, Artur Cozma, l-a lăudat pe compozitorul Oleg Baraliuc pentru încheierea contractelor, afirmând că important este scopul tranzacţiei: „Eu nu ştiu dacă dvs. cunoaşteţi cum se atrag bani. Clădirea doar nu s-a privatizat, ea este dată unei fundaţii. Consider că, dacă a găsit un investitor care ar putea face aceste investiţii, el este bravo”.

O decizie finală cu privire la soarta imobilului din strada Puşkin, 24, dar şi asupra viitorului uniunilor de creaţie, va fi luată în luna septembrie de către Curtea Supremă de Justiţie.

Ion Surdu, Copyright © 2010 Timpul.

Patru uniuni de creaţie au fost date afară din sediul din strada Puşkin

Cele patru uniuni de creaţie, care îşi au sediul pe str. Puşkin, 24, au fost date afară de către Fundaţia „Viitorul Moldovei”.

Preşedintele Fundaţiei, Alexandr Muşcinschi, a declarat că măsura a fost impusă din cauza datoriilor de 800 de mii de lei. Oamenii au venit de dimineaţă la serviciu, însă aici au întâlnit câteva persoane care le-au îngrădit accesul în clădire. Într-o jumătate de oră s-au adunat majoritatea lucrătorilor uniunilor de creaţie. La faţa locului a venit şi Alexandr Muşcinschi, care le-a comunicat că, prin hotărârea Curţii de Apel Economică din 9 iunie, Fundaţia are dreptul să blocheze uşile. „Noi v-am anunţat acum trei luni că trebuie să achitaţi datoria şi să semnaţi contract cu Fundaţia. Acum staţi ilegal în acest sediu”, s-a adresat Alexandr Muşcinschi oamenilor din faţa uşii.

Folcloristul Andrei Tamazlâcaru, colaborator superior al Uniunii Muzicienilor, a spus că a aflat despre această decizie în taină de la cineva. „Mi s-a spus în taină, că luni, la ora 6 dimineaţa, uşile vor fi închise la sediu şi aici va fi un grup operativ care va chema poliţia în caz că doreşte cineva să intre cu forţat”, a menţionat Andrei Tamazlâcaru.

Vicepreşedintele Uniunii Muzicienilor, Parascovia Berghie, spune că uniunile de creaţie au fost anunţate doar despre judecata dintre Agenţia de Impresariat şi Fundaţia „Viitorul Moldovei”, iar despre blocarea accesului în sediu nu s-a ştiut nimic. „Am pierdut o zi. Astăzi avem nişte întâlniri cu sponsori pentru Festivalul jubiliar al Mariei Bieşu care se va desfăşura în septembrie, dar am fost nevoită să le contramandez pe toate şi nu se ştie mâine ce va fi. Dacă rămânem fără sediu, rămânem fără casă”, a a declarat Parascovia Berghie.

Administratorul Uniunii Teatrale, Ion Taban, a spus că de la Ministerul Culturii au fost anunţaţi că până la sfârşitul procesului de judecată între Agenţia de Impresariat şi Fundaţia „Viitorul Moldovei” uniunile de creaţie vor achita doar pentru serviciile comunale. El a menţionat că şedinţa finală de judecată este preconizată pentru luna august.

Fundaţia „Viitorul Moldovei” şi-a revendicat drepturile asupra clădirii după ce Agenţia de impresariat, creată de Ministerul Culturii şi condusă pe atunci de Oleg Baraliuc, i-a transmis anul trecut clădirea data şi o clădire din strada Alexandru cel Bun, 18, cu drept de folosinţă, administrare şi posesie pe un termen de 29 de ani. Tranzacţia a avut loc cu două zile înainte ca ministerul să fie preluat de actualul ministru.

Anterior la o conferinţă de presă Oleg Baraliuc Baraliuc a spus că Agenţia de Impresariat nu a putut gestiona clădirile în cauză, fiindcă toţi banii acumulaţi din activitatea de impresariat mergeau pentru achitarea salariilor şi serviciilor comunale. Edificiile au fost transmise Fundaţiei „Viitorul Moldovei” cu acordul personal al fostului ministru al Culturi, Artur Cosma, astfel că tranzacţia este absolut legală, afirmă Baraliuc.

Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului Boris Focşa a cerut în judecată anularea contractelor de arendă pentru cele două clădiri. Curtea de Apel Economică a dat însă câştig de cauză Fundaţiei „Viitorul Moldovei”, iar ministerul a contestat decizia. Boris Focşa a dispus să fie verificată şi activitatea Agenţiei de Impresariat, care „a înghiţit” milioane de lei din bugetul public şi a rămas cu o datorie de 3 milioane de lei.

Uniunile de creaţie ajunse în stradă au peste 350 de membri.

Info-Prim Neo ©

Mai multe Uniuni de Creaţie care îşi au sediul în clădirea de pe stradă Puşkin 24 riscă să rămână pe drumuri | PUBLIKA .MD

Mai multe Uniuni de Creaţie care îşi au sediul în clădirea de pe stradă Puşkin 24 riscă să rămână pe drumuri

more about “Mai multe Uniuni de Creaţie care îşi …“, posted with vodpod

“Un vot pentru cultură.”

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie invită la conferinţa de presă cu tema “Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie, în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale lansează campania “Un vot pentru cultură.”

more about “campania “Un vot pentru cultură.”“, posted with vodpod

Campanie naţională pentru crearea Fondului Culturii

Ediţia de Vineri Nr.200993 din 06 noiembrie 2009

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC), în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale (CPC) au lansat campania „Un vot pentru cultură”, care are drept obiectiv sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor culturii din Republica Moldova, iniţierea unor modificări ale legislaţiei în domeniul culturii şi crearea Fondului Culturii.

 

 

La conferinţa de presă desfăşurată miercuri, 11 noiembrie, reprezentanţii comitetului de organizare – compozitorul Ghenadie Ciobanu, regizorul Mihai Fusu, dramaturgul Constantin Cheianu, Veaceslav Reabcinschi (directorul CPC) au menţionat că pentru prima dată s-a produs o solidarizare a oamenilor de cultură. Potrivit lor, schimbările din societate au provocat aşteptări şi din partea oamenilor de cultură, care solicită reforme pentru a schimba situaţia din domeniu. Reprezentanţii ANUC au participat, la 11 noiembrie, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru cultură, iar zilele acestea au avut întrevederi la Ministerul Culturii.

Ghenadie Ciobanu a spus că este esenţială crearea unui mecanism eficient de distribuire a banilor pentru cultură. De multe ori, administraţiile locale nu aveau prevăzut în buget nici un ban pentru cultură, ceea ce duce la distrugerea patrimoniului local, dar şi la indiferenţă şi neglijenţă faţă de activităţile culturale.

Potrivit lui, campania naţională are drept scop solidarizarea oamenilor de cultură, propunerea unor căi de depăşire a situaţiei actuale etc.

În acest scop, în Republica Moldova vor fi organizate dezbateri naţionale. La Chişinău va avea loc la 14 noiembrie, la Uniunea Teatrală din Moldova, o masă rotundă cu participarea reprezentanţilor uniunilor de creaţie, instituţiilor de cultură din Chişinău, ONG din domeniu şi reprezentanţilor secţiilor de cultură din raioanele de centru. În cadrul dezbaterilor se va discuta despre starea culturii din Republica Moldova şi necesitatea reformelor în domeniu.

Astfel de dezbateri vor fi organizate la Bălţi, la 21 noiembrie, unde vor participa reprezentanţi ai raioanelor de nord, precum şi la Cahul (28 noimbrie) – pentru raioanele de sud. În cadrul dezbaterilor vor fi puse în discuţie propunerile cu privire la modificarea sistemului de finanţare a instituţiilor de cultură, crearea Fondului Culturii, modificarea cadrului legislativ etc. În cadrul campaniei vor fi difuzate emisiuni televizate şi de radio cu personalităţi din domeniul culturii.

La 12 decembrie, la Chişinău va avea loc un Congres naţional al oamenilor de cultură, la care au fost invitaţi şi reperz conducerii de vârf, spec de peste hotare. În această zi, insist cultrale li s-a propus să organ Ziua uşilor deschise, în cadrul căreia va fi asigurat accesul liber al populaţiei la spectacole, expoziţii, concerte. Campania este susţinuta de Fondul Cultural European (Amsterdam).

ANUC a fost fondată la 28 octombrie curent, declaraţia de constituire fiind semnată de preşedinţii a 6 uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea cineaştilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicienilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici şi Uniunea Jurnaliştilor.

Ecaterina DELEU