UNESCO Country Programming Document THE REPUBLIC OF MOLDOVA 2009 – 2011

Call for applications for technical assistance missions: Strengthening the Governance of Culture in Developing Countries

Application deadline: 24 November 2011, midnight CET

UNESCO launches a new international call for applications for technical assistance missions in the framework of a project funded by the European Union (EU), aiming to strengthen the system of governance for culture in developing countries.

These missions will be based on the needs and priorities of the beneficiary countries and will be undertaken by top experts in the field of cultural policies. The missions will support the beneficiary countries in their efforts to establish legal, regulatory and/or institutional frameworks and/or introduce policies that address the role of culture in social and economic development, particularly through the cultural industries.

Which countries can apply?

Developing countries Parties to the 2005 Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural expressions; that are
Eligible beneficiary countries under the EU thematic programme “Investing in People”.
Public authorities and institutions from eligible countries can submit applications for technical assistance missions to UNESCO. They will then be evaluated and selected according to established criteria.

This project contributes directly to the implementation of the 2005 Convention and aims to reinforce the role of culture as a vector for sustainable development and poverty reduction.

Application documents:

http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CLT/pdf/ConvEU_Call_for_applications_eng.pdf

„Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe alţii

Sunt cinci ani deja de când Republica Moldova a ratificat Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cu această ocazie, pe 11 martie, Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală au organizat conferinţa ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”.

În acest context, specialiştii au elaborat deja 50 de dosare de patrimoniu pentru 50 de elemente care vor fi incluse în lista de stat. Tot pe 11 martie a fost lansat şi site-ul patrimoniuimaterial.md. Evenimentul s-a înscris în proiectul-pilot Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, susţinut financiar de către Biroul regional UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în consultanţă cu Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO.

Despre importanţa elaborării acestui registru şi despre cum poate Europa să ne ajute să ne păstrăm şi să ne valorificăm patrimoniul cultural naţional, ne vorbeşte Varvara Buzilă, doctor în etnologie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

- O să vă rugăm să ne spuneţi de ce este importantă elaborarea unui registru al patrimoniului imaterial?

- În a doua jumătate a sec. XX, statele şi organismele internaţionale au început să formuleze concepte privind, mai întâi de toate, aprecierea patrimoniului imaterial, iar apoi să elaboreze instrumente privind protejarea acestuia. Primii au fost japonezii şi trebuie să menţionăm, în aceste clipe grele pentru poporul japonez, că suntem cu sufletul alături de ei. Japonezii au formulat în legile lor definiţii clare şi modalităţi foarte exacte privind fiecare domeniu al patrimoniului. Ulterior, şi în Europa conceptele japonezilor au prins bine. În 2003, UNESCO a emis Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În 2006, la 24 martie, Republica Moldova a semnat şi a ratificat această convenţie. Au trecut cinci ani de zile de când am aderat la conceptele şi definiţiile patrimoniului cultural imaterial şi beneficiem de instrumentele gândite de comunitatea internaţională în acest sens. Plus la toate, ne-am obligat să implementăm pe teritoriul nostru prevederile convenţiei UNESCO.

- Ce presupune patrimoniul cultural imaterial?

- În el intră tot folclorul nostru literar: poveşti, legende, basme, colinde, folclorul muzical, folclorul coregrafic, obiceiurile, cunoştinţele despre om, natură şi cosmos, instituţiile noastre tradiţionale, meşteşugurile, alimentaţia, practic, tot ce a însemnat cunoaştere şi transmiterea ei pe calea oralităţii din generaţii în generaţii. Este o bogăţie foarte mare, care până în 2003 nu era bine structurată nici într-un document de o asemenea importanţă. Statele parte ale acestei convenţii au început să administreze patrimoniul din ţările lor, au elaborat legi privind protejarea acestuia, au organizat diferite structuri care se ocupă de inventarierea şi promovarea patrimoniului, de transmiterea lui, de pregătirea cadrelor în acest domeniu etc. Tot din Convenţie rezultă o obligaţie foarte importantă: de a lua în evidenţă toată această bogăţie, a înscrie elementele patrimoniului cultural, fie material sau imaterial, într-un registru de stat.

- La sfârşitul anului 2010 ne-aţi vorbit despre includerea în lista patrimoniului protejat de UNESCO a obiceiului colindatului în cetele de flăcăi, care este soarta acestui dosar în prezent?

- Acest dosar mai este în lucru. Pentru a putea merge mai departe, trebuie să publicăm Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, noi îl avem, deocamdată, doar în versiune electronică. Va fi nevoie ca acest registru să fie editat într-un tiraj foarte mare, încât să ajungă pentru toate raioanele şi instituţiile noastre, pentru toţi cei care vor fi implicaţi în a proteja patrimoniul şi, bineînţeles, se lucrează la pregătirea dosarului obiceiului colindatului în ceata bărbătească. Am publicat cartea „Colindatul de ceată bărbătească” în care am încercat să explicăm cititorului ce înseamnă să înaintezi în Lista Reprezentativă UNESCO un element foarte important pentru un stat, precum pentru noi este colindatul în ceata bărbătească, şi am arătat care sunt mecanismele şi obligaţiile. Plus la toate, fiecare dintre autori a pus în valoare un anume aspect al acestui obicei: cât este de vechi, ce areal are, cât de mult a fost răspândit şi ce valori a comportat, ce a însemnat în satul tradiţional, ce înseamnă astăzi acest obicei, în ce comunităţi e viabil, cine sunt cei care îl promovează, pentru că toate aceste momente sunt importante atunci când UNESCO examinează acest dosar de patrimoniu şi dă un verdict: merită sau nu merită.

„Bulgaria, ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului”

- Am vorbit mult despre colindatul în ceata bărbătească, dar îmi dau seama că, indiferent care va fi rezultatul, nu vă veţi opri aici şi veţi propune şi alt element spre aprobare. Care ar fi acest element foarte reprezentativ pentru poporul nostru care ar merita inclus în lista patrimoniului imaterial ocrotit de UNESCO?

- În momentul în care Republica Moldova şi-a anunţat intenţia de a se integra în comunitatea europeană, au fost utilizate toate posibilităţile existente în acest domeniu sau posibilităţile utilizate de alte state pentru a fi cunoscute în lume, pentru a-şi demonstra valoarea lor în respectiva comunitate. Astfel, şi la noi se încearcă a fi folosite aceste pârghii şi înaintarea unor elemente în listele UNESCO este o posibilitate foarte eficientă pentru a promova ce avem noi mai important ca identitate, iar patrimoniul cultural imaterial ne reprezintă cel mai mult, atât la nivel de comunitate, la nivel de regiune, cât şi într-un context mai mare. Al doilea an la rând deja, Bulgaria ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului. Ştiţi bine că noi suntem ţara cea mai de răsărit care respectă această tradiţie, pentru că, în rest, toate ţările balcanice au această tradiţie a Mărţişorului şi fiecare o valorifică într-un mod diferit. Bulgarii au fost întotdeauna foarte ataşaţi de această sărbătoare şi actualmente, dacă cineva va merge în Bulgaria, va rămâne foarte încântat de faptul cât de mult se mândresc şi cât de sincer trăiesc ei această simbolistică a Mărţişorului. Fiecare bulgar poartă la mână câte 5-7 mărţişoare, la fel în piept. Pe toate instituţiile lor publice, case, atârnă mărţişoare, iar în luna aprilie bulgarii îşi scot mărţişoarele şi le agaţă de copaci. Este o privelişte nemaipomenită: aceste mărţişoare joacă în bătaia vântului, creând impresia că pomii au rodit aceste simboluri. Bulgarii au un marketing de promovare a imaginii ţării, care ne poate servi drept exemplu şi nouă: cum am putea să facem dintr-un obicei o imagine foarte clară a ţării şi o emblemă. Pretutindeni unde au deschis bulgarii magazine, hoteluri, restaurante în afara hotarelor ţării le-au numit „Marteniţa”. În principiu, ei şi-ar fi dorit să înainteze singuri acest simbol în lista patrimoniului UNESCO, dar nu pot, pentru că în acest capăt al spaţiului suntem noi, care tot mizăm pe mărţişoare. Observaţi că noi le purtăm mai mult decât alte state, până înfloresc pomii, avem unul dintre cele mai vechi festivaluri din spaţiul nostru, care se numeşte „Mărţişor”, despre care lumea ştie şi îl respectă, plus la toate, ţinem la această sărbătoare. Deci, am fi nişte parteneri foarte buni într-un proiect internaţional UNESCO, pentru că şi UNESCO acceptă mai uşor dosare de patrimoniu atunci când ele sunt transfrontaliere, multinaţionale. Am văzut elemente înaintate de cinci sau chiar şapte ţări şi e o sărbătoare mondială atunci când mai multe ţări optează pentru unul şi acelaşi element. Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, la sigur că vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe ceilalţi, care la fel sunt ca şi tine, cu o demnitate foarte clar reprezentată şi din punct de vedere cultural.

„Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor”

- Ce alte elemente ale culturii noastre ar mai putea fi înaintate în această listă?

- Reprezentanţi din domeniul culturii au optat pentru a înainta în repertoriul patrimoniului protejat de UNESCO horele de la sud, spre exemplu. Alţii au optat pentru obiceiul pluguşorului ca o istorie a pâinii, care, la fel, ne reprezintă pe noi, că suntem o cultură agrară şi am creat o diversitate foarte mare a pâinii de ritual, avem peste 200 de forme ale pâinii de ritual şi acest obicei al pluguşorului este străvechi şi a educat generaţii de plugari, care are numeroase semnificaţii, şi ar fi pentru noi un dosar foarte important. Domnul doctor Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Republicii Moldova pentru UNESCO, a propus să înaintăm naiul ca instrument, această convenţie are în vizorul ei şi instrumentele muzicale, cele care generează muzica. Lista este deschisă şi depinde foarte mult de societatea noastră, dacă va dori să înaintăm şi de acum încolo alte obiceiuri, alte elemente muzicale, coregrafice, literare. Este foarte important ca oamenii, purtători de folclor, să ţină la acest element, să-l păstreze, ei să fie esenţialii în acest proces, pentru că festivalurile pe care le facem, spectacolele pe care le organizăm, toate aceste forme culturale sunt importante, dar nu e bine să devină dominante. Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor, comunităţile care se identifică prin aceste elemente şi, bineînţeles, toate mijloacele aplicate de comunităţi pentru a întreţine viabilitatea elementelor. Este încă mult de lucru, dar mă bucur că, în cele din urmă, se înţelege mult mai bine şi mult mai clar, atât politica UNESCO în domeniu, cât şi faptul că a înainta un dosar sau a fi candidat cu un element la UNESCO nu e atât de uşor. Noi suntem încă o cultură a oralităţii. Dar a dori să înaintezi un element în lista UNESCO înseamnă să mobilizezi întreaga societate, care trebuie să-şi dorească acelaşi lucru şi să participe. Numai atunci avem şanse ca respectivul element să intre în lista UNESCO şi prin asta să devenim cunoscuţi în lume ca purtătorii şi reprezentanţii unei culturi valoroase.

- Vă dorim succes în realizarea tuturor obiectivelor propuse.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, Flux

Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”

Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală organizează în ziua de 11 martie 2011, ora 10.00,  Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective” în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În cadrul ei vor fi prezentate mai multe realizări ce vin să marcheze aniversarea a cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a „Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”.
La conferinţă va fi discutată oportunitatea, metodologia şi elementele-candidate propuse pentru completarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, prin care statul ia la evidenţă  bogăţia patrimoniului cultural imaterial de pe teritoriul său.
În această zi va fi lansat site-ul www.patrimoniuimaterial.md administrat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Pe el sunt afişate documentele importante elaborate de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial pentru aplicarea prevederilor Convenţiei UNESCO în Republica Moldova, Proiectul pilot al Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, fotografii şi filme despre folclorul şi obiceiurile autentice.

Conferinţa îşi începe lucrările la ora 10.00 şi va întruni la această conlucrare naţională reprezentanţi ai secţiilor şi direcţiilor de cultură, responsabili din domeniul cercetării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural, profesori şi studenţi de la facultăţile de profil, reprezentanţi ai societăţii civile şi cei ai organismelor internaţionale susţinătoare de proiecte în domeniul patrimoniul cultural.

Programul conferinţei

Adresa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală:

Chişinău, str. M. Kogălniceanu, nr. 82, tel. 24.54.09; 23.88.68; 24.40.02
Tel. Ministerul Culturii al Republicii Moldova: 23.22.04

Cartea Neagra a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun

Cartea Neagra A Patrimoniului Cultural Al mun. …, posted with vodpod

Încă o problemă pentru R. Moldova: „arheologia neagră”

Vineri, Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Mariana Şlapac, vicepreşedintă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, că legea are drept scop să combată „arheologia neagră” sau săpăturile arheologice ilegale.

În acest context, Sergiu Musteaţă, directorul Centrului de Cercetări Arheologice din R. Moldova, a ţinut să sulbinieze faptul că legea a fost aprobată după un efort de cinci ani de zile al specialiştilor în materie. Potrivit lui, proiectul de lege a fost respins din varii motive, deşi fusese expertizat de specialişti din SUA, Franţa, Ucraina şi alte ţări. Acum legea adoptată va fi implementată prin acte normative care vor stipula un şir de sancţiuni pentru cei ce vor încerca să o încalce. El a precizat că în aşa-numita „arheologie neagră” sunt implicaţi peste 150 de căutători de comori, care nu au nimic în comun cu cercetările arheologice.

La rândul său, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a constatat că noua lege prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va lua în evidenţă strictă patrimoniul arheologic şi la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice. Totodată, va fi fondată Agenţia Naţională Arheologică, organ de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului respectiv.

În cadrul conferinţei, a fost lansată „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Ion Ştefăniţă, coordonatorul volumului, director general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a spus că lucrarea pune în faţa cititorului cazuri de demolare, intervenţii degradante ilicite asupra obiectelor de patrimoniu istoric şi monumentele care se ruinează de la o zi la alta.

În urma inspectării monumentelor de arhitectură de importanţă naţională şi locală, au fost inventariate 977 de monumente din partea centrală a Chişinăului. Dintre acestea, în ultimii ani, 77 au fost demolate, iar 155 au suferit serioase intervenţii structurale ilicite. Un caz răsunător l-a constituit demolarea Conacului Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 160.

Timpul (N.R)

Noua lege de protejare a patrimoniului va lupta cu arheologia neagră

Fenomenul arheologiei negre este prezent în abundenţă în Republica Moldova. Există circa 150 de căutători de comori care utilizează detectoare de metal nerespectând tehnica şi procedurile ştiinţifice de lucru. Noua lege de protejare a patrimoniului arheologic, aprobată recent de către Parlament, prevede în premieră mecanisme de luptă cu arheologia neagră, a declarat luni, 20 septembrie, la o conferinţă de presă doctorul în istorie Sergiu Musteaţă, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Musteaţă, aprobarea legii a fost posibilă după o muncă de cinci ani. Grupul de lucru asupra legii a consultat proiectul cu experţi din SUA, Germania, Ucraina şi România.
Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, a declarat că ziua când a fost aprobată legea în cauză a fost una însemnată pentru toţi arheologii, pentru toţi cei care ţin la patrimoniul cultural şi arheologic. „Sper că de azi înainte vom termina cu arheologia neagră şi înainte de a construi o clădire se va realiza controlul arheologic”, a menţionat Mariana Şlapac.

Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că legislaţia de până acum nu a permis să fie protejate monumentele, iar noul cadru legal creează premise reale pentru salvgardarea patrimoniului arheologic.

În cadrul conferinţei a fost lansată şi „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chişinău”, care cuprinde numeroase materiale despre patrimoniul supus unei continue degradări. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare, Ion Ştefăniţă, a declarat că din cele 977 de edificii cu valoare arheologică, 76 au fost demolate şi 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

„Cartea neagră a patrimoniului cultural” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural şi necesitatea de a întreprinde unele măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia”, a declarat Ion Ştefăniţă.

Legea de protejare a patrimoniului arheologic a fost aprobată vineri, 17 septembrie, unanim de către toate formaţiunile politice.

Info-Prim NEO

Ministerul de Externe italian va restaura o clădire din centrul istoric al Chişinăului

Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, prin intermediul Biroului

UNESCO  de la Veneţia, va restaura o clădire din centrul Chişinăului în care îşi va avea sediul Agenţia pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor. Este vorba de un imobil de pe str. Şciusev 103, colţ cu str. Sfatul Ţării.

Este al doilea caz în care europenii restaurează o clădire din centrul vechi al capitalei, după restaurarea din anul trecut a Vilei Mimi, actualmente Spitalul municipal nr. 1 pentru copii, cu suportul Comisiei Europene.

După finalizarea etapei de proiectare, în septembrie urmează să înceapă reconstrucţia propriu-zisă. „Este o clădire care a aparţinut anterior Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală sau Muzeului Zemstvei din Basarabia, cel mai vechi muzeu de la noi. Ulterior a fost cedată Ministerului Agriculturii, iar pe timpul guvernării comuniste a fost transmisă Agenţiei Sportului. Acest cartier urban este singurul neatins din cele 187 din centrul istoric şi care n-a suferit intervenţii de tot felul”, spune Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor de pe lângă Ministerul Culturii.

Costul total al proiectului este de 110 mii dolari, dintre care 64 mii vor fi direcţionate pentru restaurare, iar suma rămasă – pentru mobilier şi echipament tehnic. În februarie curent, printr-o hotărâre a sa, guvernul a reîntors această clădire Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală.

Potrivit lui Ştefăniţă, imobilul va fi readus la forma iniţială, fiind înlăturate anexele apărute în perioada sovietică. „Vrem să-i motivăm şi pe ceilalţi proprietari de clădiri vechi din centrul capitalei să restaureze casele aşa cum au fost altădată. Doar astfel vom putea avea un centru istoric veritabil”, conchide responsabilul pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor.

Valentina Baciu, Timpul.md

Lista UNESCO fără Orheiul Vechi

MOŞTENIRE // Situl „Orheiul Vechi”: şansă ratată de a fi inclus în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii

Cincisprezece noi situri au fost adăugate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii. UNESCO a luat aceste decizii după ce a revizuit lista existentă în cadrul celei de-a 34-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfăşoară în Brazilia. Situl „Orheiul Vechi” din R. Moldova nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Situl Orheiul Vechi, dosar incomplet

În timpul guvernării comuniste, complexul „Orheiul Vechi” urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial al Umanităţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Fostului guvern i-a fost dat un termen de trei luni pentru a pregăti complexul pentru evaluare de către o comisie din partea UNESCO, însă, din lipsa unei strategii şi nerespectarea normelor internaţionale de protejare a patrimoniului, situl „Orheiul Vechi” nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Înscrierea pe această listă are o miză economică importantă, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, în condiţiile în care obiectivele incluse atrag, de obicei, o creştere a fluxului de turişti şi fonduri pentru întreţinerea acestor situri. Însă, această recunoaştere presupune şi constrângeri în materie de urbanism, care, dacă nu sunt respectate, duc la scoaterea sitului din listă.

Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa pe lista UNESCO

Printre cele 15 noi situri, incluse în ultimele zile pe lista UNESCO, figurează canalele din Amsterdam, Olanda, construite la sfârşitul secolului al XVI-lea–începutul secolului al XVII-lea, monumente istorice din Dengfeng, China, situri arheologice din Sarazm, Tadjikistan, cetatea episcopală Albi din Franţa, bazarul din Tabriz, Iran, localităţi istorice din Hahoe şi Yangdong din Coreea. De asemenea, Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa din România a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial.

Siturile proaspăt incluse ridică la 904 numărul siturilor deja clasate din raţiuni de mediu sau culturale. Siturile de pe lista UNESCO sunt considerate unice, având o importanţă majoră pentru planetă şi civilizaţia umană. În 1993, în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii au fost incluse şapte biserici din nordul Moldovei de peste Prut. Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele şapte biserici din nord-estul României sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO.
Biserica „Învierii” completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, în lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Orheiul Vechi, şansa UNESCO

Orheiul Vechi, şansa UNESCO, posted with vodpod

„Primul snop” la Călăraşi-Social

„Primul snop” la Călăraşi-Social, posted with vodpod

Noi situri în lista UNESCO

Noi situri în lista UNESCO, posted with vodpod

Situri în patrimoniul universal

Situri în patrimoniul universal, posted with vodpod

UNESCO va decide la 3 august care din cele 890 situri intră în patrimoniul universal

Reuniti in Brazilia, reprezentantii organizatiei internationale aleg obiectivele care merita sa intre pe lista siturilor de «valoare universala exceptionala» . O lista de aur ce numara deja 890 de situri culturale si naturale, scrie Gândul. UNESCO are o misiune grea. Organizatia trebuie sa decida care dintre cele 41 de propuneri (32 sunt noi) venite din partea a 35 de tari vor intra in patrimoniul universal al umanitatii, pe Lista UNESCO. O lista care include deja 890 de situri de «valoare universala exceptionala» , dintre care 689 culturale, 176 naturale si 25 mixte apartinand unui numar de 148 de state.

Sucevita, propunerea Romaniei si-n 2009

© Gandul

Dincolo de cifre, se afla mandria fiecarei tari de a aparea in lista UNESCO. Romania figureaza deja in patrimoniul mondial cu sapte obiective: rezervatia Biosferei Delta Dunarii (inclusa in 1991), bisericile din nordul Moldovei (1993), ansamblul bisericilor fortificate din Transilvania (1993, 1999), Manastirea Horezu (1993), cetatile dacice de la Orastie (1999), bisericile maramuresene din lemn (1999) si centrul istoric al orasului Sighisoara (1999).

De cativa ani insa, manastirea Sucevita figureaza drept propunerea Romaniei pentru a completa lista organizatiei. Includerea Bisericii Invierii de la Manastirea Sucevita in patrimoniul UNESCO a mai fost discutata si la intrunirea de anul trecut a Comitetului, ca extindere a pozitiei ocupate deja in lista de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul insa a decis anul trecut sa nu includa Sucevita in Patrimoniul Mondial, solicitand completarea documentatiei. Asa ca, in noiembrie 2009, Consiliul Judetean Suceava a alocat comunei Sucevita fonduri de 50.000 de lei. Banii au fost destinati finantarii planului de urbanism general necesar pentru documentatia de baza in vederea includerii Bisericii Invierii de la Manastirea Sucevita in patrimoniul UNESCO.

Lista finala se decide pe 3 august

Reunit in Brazilia la cea de-a 34-a conventie, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va decide, pana pe 3 august, care din cele 41 de situri culturale si naturale, propuse in 2010 de 35 de tari, vor completa lista.

„Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică”

Interviu cu Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) România, director interimar al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti

- Dle Niţulescu, care este situaţia muzeelor din Republica Moldova?

Am vizitat muzeele naţionale din Chişinău şi puţine din provincie, aşa încât am o imagine relativ clară în ceea ce priveşte situaţia muzeelor naţionale. Aici este nevoie de o investiţie majoră în bani. Fără investiţii nu putem vorbi despre o activitate muzeografică serioasă, pentru că muzeele au nevoie de o bază logistică solidă. În primul rând, nişte clădiri care trebuie să fie funcţionale. Cu regret, foarte multe clădiri ale muzeelor naţionale din Chişinău pe care le cunosc au probleme de stabilitate. În caz de cutremur, nu ştiu câte dintre ele vor rămâne intacte. Pe de altă parte, şi starea depozitelor pe care le-am vizitat nu este deloc fericită. Ele nu corespund standardelor utilizate astăzi în domeniul conservării bunurilor muzeale. Aici cred că este nevoie de mijloace financiare enorme. Îmi este limpede că dacă nu se vor face sacrificii din alte sectoare, pentru a se pune bazele administrative ale unei protejări corecte a bunurilor culturale, pe termen lung, Moldova va avea de suferit ca stat şi identitatea cetăţenilor acestui stat va fi şubredă. Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică.

- Cum ar putera fi redresată situaţia muzeelor noastre?

Cred că specialiştii din muzeele din R. Moldova au nevoie de stagii de pregătire ceva mai îndelungate şi mai serioase în străinătate, în state cu tradiţii în domeniul protejării bunurilor culturale din muzee, cum ar fi Franţa, Italia. Evident că şi România poate fi o ţară foarte bună pentru un schimb de experienţă.

- Opinia dvs. despre colecţiile muzeelor naţionale din Moldova?

Sunt colecţii interesante din care se pot face expoziţii atrăgătoare. În fiecare muzeu există posibilitatea de a alcătui expoziţii, care sunt organizate în funcţie de ştiinţa şi de abilitatea muzeografilor care le alcătuiesc. Muzeografia nu este doar o ştiinţă. Ea este o activitate creativă, iar muzeograful este persoana care creează în aceeaşi măsură în care romancierul scrie un roman şi compozitorul compune o simfonie.

- Ce ne puteţi spune despre Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, care tinde să fie inclus în patrimoniul UNESCO?

"Orheiul Vechi" Foto by Alexandr Spatari

Acest complex ar putea fi inclus în lista patrimoniului mondial. În lista patrimoniului UNESCO sunt incluse obiective nu numai pentru valoarea lor cultural intrinsecă, ci dacă statul care le administrează dovedeşte că ştie să le protejeze. Vreau să spulber aici un mit, care există şi în România. Sunt mulţi cei care îşi imaginează că dacă un sit este inclus în lista patrimoniului mondial, din acel moment vor curge bani şi beneficii, şi că UNESCO va finanţa protejarea sitului. Greşit! Statul, pe teritoriul căruia se află situl, trebuie să-l protejeze şi să demonstreze că a investit foarte mult în el. După care UNESCO va recunoaşte acest muzeu şi-l va include în lista monumentelor de importanţă mondială, abia atunci putem să aşteptăm şi turişti.
În momentul de faţă este nevoie de un efort uriaş din partea autorităţilor Moldovei, dar şi din partea experţilor mondiali, care să ajute la formarea dosarului, pentru ca situl Orheiul Vechi să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

Interviu de Victoria POPA

Orice muzeu este faţa unei ţări

„Când sunt vizitate siturile şi muzeele de importanţă mondială din Republica Moldova, un lucru evident este lipsa mijloacelor financiare. Şi în acest caz ar trebui să se implice politicienii, pentru că fără ajutorul lor lucrurile nu o să se schimbe spre bine”, a comunicat preşedintele INTERCOM, David Fleming, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Muzee şi Situri Culturale din Republica Moldova”, care a avut loc în perioada 20-25 mai, la Chişinău. La eveniment au fost prezenţi conducători, angajaţi din cadrul muzeelor din republică, experţi ICOM din Franţa, Italia, România, Mexic, Marea Britanie. Conferinţa a avut scopul de a atrage atenţia publică asupra importanţei promovării muzeelor şi siturilor culturale la nivel naţional, regional şi internaţional, precum şi de a discuta problemele de management cultural ale muzeelor şi siturilor din R. Moldova.

Potrivit lui Fleming, în afară de surse financiare, trebuie să existe şi un plan de acţiuni, deoarece şi cu puţine fonduri se pot lua hotărâri importante şi se pot face lucruri mari. Expertul a mai spus că colecţiile muzeelor din R. Moldova pot concura cu cele din muzeele altor state. „Oamenii politici din R. Moldova ar trebui să înţeleagă că orice muzeu este o interfaţă a unei ţări şi Moldova are colecţii extraordinare, care nu se bucură de o prezentare foarte bună. Din moment ce prezentarea exponatelor va fi una corectă şi atractivă, va spori şi fluxul turismului cultural şi imaginea statului”, a conchis expertul.
Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) este o organizaţie neguvernamentală cu titlu consultativ pe lângă UNESCO şi Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC), fondată în 1946 cu sediul central la Paris. Este o organizaţie care ajută la promovarea şi implementarea strategiilor UNESCO privind patrimoniul cultural şi natural al omenirii. ICOM are comitete naţionale în 140 de ţări, care organizează activităţi de promovare a muzeelor, cursuri de formare profesională, ateliere de perfecţionare etc.

POLITICI EFICIENTE DE OCROTIRE A PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN EUROPA

În perioada 21-24 iunie 2010, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a

Autor Foto: Victor Chirica

Monumentelor vă invită la Seminar: Politici eficiente de ocrotire a patrimoniului cultural în Europa. Lucrările Seminarului se vor desfăşura în incinta Centrului de reabilitare şi odihnă IT-Relax , or. Vadul lui Vodă începând cu data de 21 iunie, ora 13:30.
Evenimentul este parte a proiectului „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared future”, organizatîn colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar alBiroului UNESCO-Venice şi Ministerul Italian de Externe- Cooperazione Italiana.
Experţi internaţionali şi locali vor instrui specialiştii din cadrul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, precum şi specialişti din cadrul Secţiilor Cultură a APL-ului local, care sunt responsabili pentru protecţia patrimoniului. Participanţii vor avea parte de informaţii privind noi tehnici de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural.La eveniment vor participa specialişti din Italia: Bianchi Alessandro, Art Historian, Higher Institute for Conservation and Restoration, Rome, Italy, din Republica Moldova: Sergiu Musteaţă, Expert în protecţia patrimoniului cultural; Cavruc Valeriu – director, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe a Moldovei;Silvia Cebotari – consultant principal, Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale, Ministerul Culturii. La deschiderea seminarului vor fi prezenţi:
1. Boris Focşa – Ministrul Culturii
2. Stefano De Leo – Ambasadorul Italiei în Republica Moldova
3.      Constantin Rusnac – secretar general, UNESCO-Moldova
4.      Rosati Matteo, – Assistant Programme Specialist, UNESCO-Venice, Italia.
Acest seminar este primul de acest gen şi are drept scop promovarea politicilor eficiente de protejare a patrimoniului cultural din Republica Moldova.
Vom fi bucuroşi dacă veţi accepta invitaţia noastră şi veţi contribui la discuţii.