Propunere de Politică Publică ”Eficientizarea Instituțiilor-Teatral Concertistice din Republica Moldova

Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”

Conferinţă privind textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”
Ministerul Culturii, finanţat de Biroul UNESCO din Paris, prin intermediul Comisiei UNESCO pentru Republica Moldova, a elaborat textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”.
Textul Raportului Naţional va fi prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale la Chişinău, la 16 – 17 decembrie, curent, în sala de conferinţe a Hotelului “Dacia”, cu începere de la ora 10.00, la care vor participa experţi străini din Polonia, Lituania, România şi Federaţia Rusă, cît şi experţi naţionali, care vor dezbate problemele stringente, perspectivele de dezvoltare ale artei teatrale, cu exemplificările de rigoare din ţara pe care o reprezintă fiecare expert.
La conferinţă vor participa reprezentanţi ai Comisiei Parlamentare pentru Cultură, ai Ministerului Culturii, ai Academiei de Ştiinţe, ai Institutului Patrimoniului Cultural, membri ai Uniunii Teatrale, ai Academiei de Muzică, Teatru, Arte Plastice, reprezentanţi ai ONG-urilor.
Intrarea este liberă, inclusiv pentru reprezentanţii mass-media din Republica Moldova

Premiile UNITEM: Teatru vs Politica

Premiile UNITEM: Teatru vs Politica, posted with vodpod

Oare ce o să ne facem, dacă ăia vor reveni?

Nu ştiu cum, dar zilele astea mi-am gândit că la Chişinău sunt destui oameni de cultură care se tem că s-ar putea întoarce foaia şi ăia ar putea reveni.

Comportamentul foarte prudent al unor directori de teatru, de exemplu, m-a făcut să mă gândesc că aceştia iau în calcul şi o asemenea variantă. Pentru că, altfel, chiar nu-mi pot explica faptul că sunt unele teatre din Chişinău care nu au în repertoriu nici un spectacol consacrat evenimentelor din 7 aprilie, nici un spectacol despre ce a însemnat cu adevărat KGB-ul, nici un spectacol despre deportări, foamete şi despre teroarea comunistă sau neocomunistă, nici un spectacol despre cum armata sovietică a ocupat Basarabia, nici un spectacol despre sovietizarea forţată, despre turnători sau despre scriitorii împuşcaţi de Stalin, nici un spectacol despre absurditatea realismului socialist, nici un spectacol despre cei care au pactizat cu sistemul comunist, nici un spectacol despre Ion Vasilenco, nici un spectacol despre disidenţii basarabeni sau despre revoluţia antisovietică de la sfârşitul anilor optzeci, nici un spectacol după romanul lui Constantin Stere În preajma revoluţiei, nici un spectacol despre războiul de pe Nistru sau, în cele din urmă, despre migraţie. E de necrezut că sunt unele teatre din Chişinău pe ale căror scene nu există nici măcar un singur spectacol care ar trata vreuna din temele înşirate mai sus. Nici atunci când ăia erau la putere, nici acum când nu mai sunt. Şi nu e vorba că ar lipsi piese sau romane, sau memorii, jurnale sau povestiri care să reflecte aceste teme. Acestea sunt. Iar unele dintre ele sunt chiar foarte valoroase, dar unii directori de teatru pur şi simplu încă nu le-au descoperit sau le ignoră fiindcă se tem ca să nu-i supere pe ăia, căci nu e exclus, puşchea pe limbă, ca, la un moment dat, ăia să revină. Oricum ai suci-o însă, se impune aproape că de la sine o constatare că în teatrele noastre (poate, exceptând „Satiricus”-ul) încă nu s-a produs marea schimbare care, în plan politic, s-a consumat pe 29 iulie 2009. Drept dovadă sunt spectacolele din repertoriul acestora, multe dintre care sunt extrem de cuminţi, într-atât de cuminţi, încât nu au nicio legătură cu realitatea noastră. Ar trebui ca şi teatrele noastre să devină mai curajoase şi să se întoarcă cu faţa spre istoria şi realitatea basarabeană, reflectându-le în spectacolele montate, iar dacă unii dintre directorii de teatre se tem că ăia s-ar putea întoarce, să fie înlocuiţi cu cei cărora nu le e frică să monteze spectacole îndrăzneţe, după piesele autorilor basarabeni contemporani, despre marile tragedii basarabene din secolul XX, pentru că sunt şi asemenea regizori, şi sunt chiar foarte buni (cred că numele lor e pe buzele tuturor şi, de aia, nici nu-i numesc). Pentru că a venit timpul ca să aibă loc un 7 aprilie şi în teatrele noastre de stat, finanţate din banii contribuabililor, încât şi acestea să înceapă să producă spectacole curajoase atât din punct de vedere estetic, cât şi din punct de vedere politic, aşa cum se întâmplă deja în unele teatre private din Chişinău, cum e „Teatrul-Spălătorie” sau Teatrul lui Andrei Sochircă U.S.A. (al unui singur actor). Cât timp această schimbare încă nu s-a produs, pericolul ca foaia să se întoarcă rămâne a fi foarte mare. Dar poate că ăia deja s-au întors şi noi nici nu am observat asta.

Dumitru Crudu, Timpul

Festivalul păpuşilor

Festivalul păpuşilor, posted with vodpod

Bani pentru (in)cultură

Bani pentru (in)cultură, posted with vodpod

Douăzeci, zece-probă de cultură

Douăzeci, zece-probă de cultură, posted with vodpod

Teatrul ,,Ion Creangă” şi faima tradiţiilor basarabene

Teatrul epic de etnografie şi folclor ,,Ion Creangă” este printre puţinele teatre din Europa a căror artă întruneşte cuvântul, plastica, dansul, cântecul, obiceiurile autentice şi portul naţional. Colectivul teatral are în componenţa sa adevăraţi cunoscători ai tradiţiilor basarabene, pe care le transmit altor generaţii cu mult devotament.

Istoria acestui teatru îşi are începutul în anul 1988, la iniţiativa regizorului Silviu Fusu. El a dorit să creeze un teatru prin intermediul căruia tradiţiile vor putea fi transmise generaţiilor următoare. În prezent, directorul artistic al teatrului este Valeriu Chiper, un basarabean din sudul Moldovei care şi-a propus să valorifice portul popular din toate zonele geografice ale R. Moldova, dar şi repertoriul vocal, instrumental şi coregrafic.

Teatrul epic de etnografie şi folclor ,,Ion Creangă” îşi are sediul pe teritoriul „Moldexpo” din Chişinău, într-o casă în stare avariată, din care motiv colectivul nu are unde să-şi desfăşoare repetiţiile. Dar, de curând, Liceul ,,Mihail Sadoveanu” i-a oferit teatrului o sală în care actorii se pot pregăti pentru următoarele festivaluri internaţionale. Actorul Vladimir Cobasnean ne-a spus: ,,Este regretabil faptul că Ministerul Culturii rămâne indiferent faţă de activitatea acestui teatru, care nu are nici casă, nici masă, nici transport şi nici susţinere morală. Dacă teatrul ar avea un sediu stabil şi finanţare permanentă, noi am putea participa la toate festivalurile internaţionale la care suntem invitaţi, ducând astfel faima tradiţiilor basarabene în toată lumea”.

Colectivul teatral are în componenţa sa cunoscuţi oameni de artă – Dan Vizitiu, dirijorul orchestrei; solistul şi instrumentistul Petre Lucaşenco; solista Lucia Pădureţ; actorii Vladimir Cobasnean, Elena Oca, Parascovia Chiper şi Tamara Vârlan.

În anul 2006, colectivul teatral a participat la Festivalul ,,Nunta Zamfirei” din Bistriţa (România), de unde s-a întors cu premiul întâi. La acest festival au participat 12 ţări de pe diferite continente ale lumii, inclusiv Mexic, Turcia, Anglia, Iordania, India, Franţa. Un an mai târziu, colectivul participă la festivalul teatrelor folclorice organizat la Moscova, unde prezintă un program excepţional, apreciat de juriu cu premiul întâi.
Ultimul festival folcloric la care a participat Teatrul „Ion Creangă” a fost ,,Garofiţa Pietrei Craiului”, desfăşurat la Braşov (România) între 1-5 iulie curent. Premiul Mare a fost câştigat de R. Moldova, care a fost urmată de Turcia şi Serbia. Printre participante s-au numărat şi Bulgaria, Slovenia, Polonia, Grecia etc.

Programul colectivului teatral a fost alcătuit, în colaborare cu Ansamblul ,,Moştenitorii”, din fragmente ale două frumoase obiceiuri – ,,Calea Ciobanului” şi ,,Focurelul”. În componenţa Ansamblului ,,Moştenitorii” evoluează un performant grup de elevi din clasele VIII-XII, iar altul cu elevi din clasele III-VII. Astfel, în timpul programului inclus pentru festivalurile internaţionale evoluează concomitent reprezentanţi ai diferitelor generaţii. Copiii provoacă mereu emoţii pozitive printre spectatori şi apariţia lor în scenă este întotdeauna aplaudată.

Aflu de la membrii colectivului că visul cel mai mare al Teatrului „Ion Creangă” este de a găzdui un festival folcloric internaţional în R. Moldova, dar realizarea lui este, practic, imposibilă, din lipsă de bani…

Ana Sârbu,
stagiară la TIMPUL

Sandu Grecu: „Este ceva putred în sistemul nostru judecătoresc”

Înainte de investirea noului Guvern, Întreprinderea de Stat „Agenţia de impresariat”, condusă pe atunci de Oleg Baraliuc, a încheiat un contract cu Fundaţia „Viitorul Moldovei”, prin care Agenţia îi transmitea Fundaţiei, pe o perioadă de 29 de ani, clădirea de pe strada Puşkin 24, „cu drept de folosinţă, administrare şi posesie”. La 9 iunie, Curtea de Apel Chişinău s-a pronunţat pe marginea acestui caz şi a constat legalitatea acestui act.

Înainte de investirea noului Guvern, Întreprinderea de Stat „Agenţia de impresariat”, condusă pe atunci de Oleg Baraliuc, a încheiat un contract cu Fundaţia „Viitorul Moldovei”, prin care Agenţia îi transmitea Fundaţiei, pe o perioadă de 29 de ani, clădirea de pe strada Puşkin 24, „cu drept de folosinţă, administrare şi posesie”. La 9 iunie, Curtea de Apel Chişinău s-a pronunţat pe marginea acestui caz şi a constat legalitatea acestui act.

„Judecătorul nu a dat nici o explicaţie pe marginea sentinţei, a pronunţat-o şi atât. Prim semn de ilegalitate este că pe contractul de dare în arendă nu a fost contrasemnat de către ministrul Culturii, aşa cum prevede legea”, a declarat Focşa.

În clădirea care a fost dată în arendă se aflau sediile uniunilor de creaţie – Uniunea cineaştilor, Uniunea muzicienilor, Uniunea meşterilor populari şi Uniunea Teatrală, care ameninţă că vor bloca clădirea şi vor intra în grevă, în caz că nu se va face dreptate.

„Clădirea face parte din patrimoniul Ministerului Culturii şi trebuie să rămână sub administrarea lui. În clădire se află sediile mai multor firme care aduc un profit considerabil ministerului. „Viitorul Moldovei” e o fundaţie-fantomă, nimeni nu ştie cu ce se ocupă, scopul ei este de a pune mâna pe clădirea. Dacă acesta e „viitorul Moldovei”, atunci este un viitor nu prea luminos”, a conchis Grecu.

Ministrul a mai anunţat că sentinţa Curţii de Apel Economică va fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, preşedintele interimar, preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, după ce  a fost sesizat de către reprezentanţii uniunilor de creaţie, a ordonat procurorului general Valeriu Zubco şi ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase să se ocupe personal de acest caz.

Unimedia