CASA DE CULTURĂ – MODEL DE CONSOLIDARE A COMUNITĂŢII LOCALE PRINTR-UN PARTENERIAT CIVIL

Propunere de Politică Publică ”Eficientizarea Instituțiilor-Teatral Concertistice din Republica Moldova

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Proiect

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Obiectivele	Acţiunile	Termenul
Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene	Elaborarea şi aprobarea „Strategiei de dezvoltarea a culturii în Republica Moldova pentru anii 2015 – 2019”	Ianuarie, 2014
	Aprobarea regulamentului cu privirea la reabilitarea şi întreţinerea obiectelor istorico-culturale în baza Legii parteneriatului public-privat	Noiembrie, 2011
	Aprobarea planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova	Septembrie, 2012
Perfectarea cadrului legal pentru facilitarea activităţii culturale	Adoptarea Legii cu privire la Uniunile de Creaţie	Martie , 2012
	Adoptarea Legii cu privire la statutul omului de creaţie	Aprilie, 2013
Reformarea sistemului de finanţare a culturii, asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi distribuirea bugetului culturi	Aprobarea Legii Fondului Cultural din Republica Moldova	Martie, 2011
	Modificarea legii şi stabilirea nivelului de salarizare a angajaţilor din domeniul culturii egal cu cel din domeniul educaţiei	Iunie, 2011
	Aprobarea regulamentului cu privire la principiile de finanţare a instituţiilor din cadrul Ministerului Culturii	Septembrie, 2011
	Modificarea Legii Culturii în scopul stabilirii unui procent obligatoriu de alocaţii pentru cultură pentru toate bugetele – naşional, raional, local (responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor legale)	Martie, 2012
Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale locale	Aprobarea planului de acţiuni pentru reformarea şi modernozarea activităţii Caselor de Cultură	Mai, 2012
	Asigurarea cu calculatoare şi acces la Internet a tuturor bibliotecilor	Decembrie, 2012
	Aprobarea programului de dezvoltare a cinematografiei şi reformării studioului „Moldova Film”	Ianuarie, 2013
Susţinerea mobilităţii naţionale şi transnaţionale a operelor şi produselor culturale	Lansarea programului de susţinere a mobilităţii produselor culturale prin ţară.	August, 2012
Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane pentru activitatea în noile condiţii economice	Lansarea Centrului de Instruire a angajaţilor din cultură	Septembrie, 2011

Ce promit partidele pentru cultură

La sugestia uniunilor de creaţie, instituţiile şi organizaţiile de cultură, pe de o parte, şi reprezentanţii partidelor politice de orientare democrată, pe de altă parte, au semnat, sâmbătă, Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în R. Moldova. Actul conţine un şir de obiective care urmează să fie implementate până în anul 2015 în scopul modernizării şi integrării R. Moldova în circuitul cultural internaţional.

Casele de cultură din R. Moldova ar putea suporta un amplu proces de restructurare şi modernizare. Aceasta ar însemna ca până în 2015, în cadrul acestor instituţii, tinerii din sate ar putea merge la film, beneficia de cursuri profesionale de croitorie sau machiaj, iar bătrânii vor fi incluşi în diverse acţiuni culturale. Acestea sunt doar unele obiective pe care le prevede Convenţia „Cultura 2015”.

Convenţia mai prescrie un şir de acţiuni de bază care au drept scop modernizarea şi integrarea culturii R. Moldova în circuitul internaţional: aprobarea, până în 2015, a planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al R.M, adoptarea Legii cu privire la statului omului de creaţie, aprobarea Legii Fondului Cultural, asigurarea cu calculatoare şi acces la internet a tuturor bibliotecilor, precum şi crearea unui centru de instruire a angajaţilor din cultură.

Prezent la eveniment, directorul de programe pentru vecinătatea UE al Fundaţiei Culturale Europene, Philipp Dietachmair, a declarat că „este o iniţiativă corectă, la fel cum au procedat mai multe ţări europene, de a investi întâi de toate în cultura cetăţenilor unui stat. De aceeaşi părere a fost şi Corina Răceanu, expert internaţional în politici culturale. „Ţările din estul Europei ca România, Rusia, sau Ucraina au implementat proiecte similare. Problemele economice ale R. Moldova pot fi rezolvate prin prisma culturii şi tot factorul cultural stă la baza integrării R.M în Uniunea Europeană”, a adăugat experta.

Directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabinschii, a menţionat că prin semnarea Convenţiei, se aşteaptă ca „partidele să conştientizeze că, în dezvoltare unui stat, factorul cultural este la fel de important precum cel politic”. Potrivit lui Reabcinschi, nivelul scăzut de cultură a cetăţenilor R. Moldova este un rezultat al dezinteresului de a investi în cultură.

Irina Papuc, Timpul

Institutul Cultural Român a ajuns la Chişinău

România va fi în continuare o călăuză a parcursului european pe care RM s-a angajat să-l urmeze, a declarat ieri-seară ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în cadrul ceremoniei de inaugurare a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Evenimentul face parte din politica de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti în străinătate şi de consolidare a relaţiilor bilaterale în domeniul culturii, artei şi ştiinţei. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” are sediul la vila inginerului Pronin, un monument de arhitectură şi istorie de pe strada Mateevici, construit la începutul secolului al XX-lea.

Teodor Baconschi a ţinut să sublinieze că „această ambiţie figura pe agenda bilaterală de foarte multă vreme” şi că inaugurarea Institutului Cultural Român la Chişinău vine să recupereze „timpul pierdut pentru a ne oferi un viitor normal”. „Prin programele pe care ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău le va derula, toate clişeele antiromâneşti din societatea moldovenească veche şi mai nouă se vor dovedi nefondate şi depăşite. Cultura vie contemporană va fi cel mai bun mesager al schimbărilor deja petrecute şi va prezenta consumatorilor de cultură din RM chipul unei ţări atrăgătoare, iubitoare cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale dintre ţările noastre”, a declarat Teodor Baconschi. „Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău reprezintă simbolul noii etape pe care o traversează relaţiile moldo-române”, s-a arătat convins Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM. „Acest moment pune în evidenţă un adevăr ce nu mai poate fi contestat de nimeni, şi anume, regăsirea şi consolidarea unităţii de limbă, cultură şi tradiţie dintre cele două maluri ale Prutului”, a conchis el.

Preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, care se află pentru prima dată în RM, a remarcat că ICR la Chişinău va permite să înflorească cultura şi relaţiile existente între cele două ţări. Iar directorul ICR Chişinău, Petre Guran, s-a arătat încântat de acest „parteneriat sincer între două state vecine şi prietene, care se înrudesc prin limbă şi istorie”. În ultimul an, în RM şi România au fost realizate o serie de acţiuni bilaterale importante: semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, inaugurarea podului Lipcani-Rădăuţi, dublarea numărului de burse, deschiderea consulatelor României la Bălţi şi Cahul şi al Republicii Moldova la Iaşi.

Timpul, Ala Coica

SOS! Casele de cultură îmbătrânesc

În scopul sensibilizării opiniei publice, inclusiv a autorităţilor publice de orice nivel, autorii studiului au prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, o analiză a acestei cercetări. Directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a remarcat că „potrivit datelor statistice, la începutul anului 2010, existau 1228 case de cultură, 618 dintre care necesită o reparaţie capitală”. Pe parcursul ultimilor 20 de ani au fost construite doar 7% din totalul celor prezente astăzi pe teritoriul republicii, fapt care atestă o îmbătrânire subită a acestor edificii menite de a conserva şi dezvolta patrimoniul cultural al neamului nostru, deopotrivă în sate şi oraşe. O altă problemă depistată în cadrul realizării studiului o reprezintă finanţarea inadecvată a activităţilor culturale. „În unele sate există însă realităţi absurde. Sunt localităţi mari cu 8000 de locuitori care beneficiază de 650.000 de lei pentru activităţi culturale, a remarcat Veaceslav Reabcinschi, dar ele nu au cel puţin un colectiv artistic”. Şefa Secţiei raionale cultură din Criuleni, Elena Frumosu, a spus, printre altele, că mulţi primari şi consilieri locali nu cunosc faptul că sumele alocate pentru activităţi culturale nu pot fi redistribuite. „Am participat recent la şedinţa Consiliului local din satul Maşcăuţi, unde a trebuit să conving vehement aleşii locali că banii veniţi pentru renovarea Casei de cultură, nu pot fi utilizaţi pentru reparaţia drumurilor”, a afirmat Elena Frumosu. Situaţii şi probleme similare sunt consemnate de asemenea în raioanele Ocniţa şi Leova, fapt relatat, în cadrul conferinţei, de către şefii secţiilor raionale de cultură, Ludmila Belonoşco, respectiv, Mihai Suruc. Pentru îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu, Centrul de Politici Culturale a propus aplicarea unor măsuri urgente, inclusiv adoptarea Legii privind crearea Fondului culturii, stabilirea normei obligatorii de 1 procent de alocaţii pentru cultură la toate nivelurile de buget, perfecţionarea administratorilor caselor de cultură, schimbarea statutului acestor instituţii şi altele. Timpul

„Este necesară o schimbare radicală, care să conducă la formarea unor structuri administrative eficiente“

Domnule Gheorghe Postică, înainte de orice, trebuie să vă felicit pentru recenta numire a dvs. ca viceministru al Culturii, cu atît mai mult cu cît, pentru Republica Moldova, este un moment extrem de dificil, din toate punctele de vedere: un stat fără preşedinte ales constituţional, cu un echilibru politic extrem de fragil, cu o parte a teritoriului său ocupată de trupe străine şi cu o economie care îl situează pe un loc codaş în Europa. Acesta este statul în care v-aţi asumat o imensă răspundere, aceea de a vă îngriji de administrarea patrimoniului său cultural. Care vă sînt priorităţile mandatului pe care, încă de pe acum, vi-l doresc a fi cît mai lung şi mai spornic?

Cu douăzeci de ani în urmă, odată cu desprinderea de imperiul sovietic, în faţa Republicii Moldova se deschideau posibilităţi enorme pe diverse planuri, inclusiv în domeniul punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional. Cu toate acestea, conjunctura social-politică creată ulterior nu numai că n-a permis promovarea noilor oportunităţi, ci, din contră, a lovit foarte crud în tot ce ţine de cultura naţională şi de patrimoniul cultural, în general. Războiul de pe Nistru, provocat de forţele imperiale în anul 1992, a blocat pentru mulţi ani înainte programele culturale naţionale, iar incertitudinea politică ce a urmat a plasat patrimoniul cultural în coada preocupărilor administraţiei de stat. Declaraţiile pompoase ale autorităţilor comuniste de după anul 2001, privind grija „părintească“ faţă de patrimoniul cultural, au reprezentant, în realitate, acţiuni propagandistice cu tentă ideologică vădită, care nu au mers mai departe de ideea de restabilire-edificare a monumentelor gloriei militare sovietice, de reparaţie capitală a unor lăcaşe creştine sau a unor complexe din perioada dominaţiei ruseşti în ţinut, lucrările respective fiind catalogate cu mare pompă drept „restaurări“, faptele în sine însă fiind departe de înţelegerea adecvată a fenomenului. Realitatea actuală din domeniul patrimoniului cultural al Republicii Moldova este foarte tristă, dată fiind lipsa sistemului legislativ adecvat, a strategiilor şi a programelor necesare pentru protejarea şi conservarea monumentelor, a structurilor de administrare corespunzătoare, a cadrelor de conservatori şi restauratori, a personalului necesar pentru managementul patrimoniului cultural, nemaivorbind de lipsa cronică de alocări financiare la capitolul respectiv.

Succesul unui viitor Program de salvgardare a patrimoniului cultural naţional nu poate fi asigurat în afara unei documentări ştiinţifice corespunzătoare. De aceea, foarte actuale, în noul context, sînt problemele ce ţin de evidenţa monumentelor, inventarierea lor, formarea dosarelor de specialitate şi a bazelor de date electronice conform standardelor moderne.

În fine, gestionarea adecvată a patrimoniului cultural naţional nu va fi posibilă fără un personal bine instruit în domeniul managementului şi conservării patrimoniului cultural, de care, în prezent, Republica Moldova duce lipsă într-o proporţie foarte mare.

Ce se întîmplă cu legislaţia pentru patrimoniu a Republicii Moldova? Este suficient de acoperitoare, este insuficient aplicată?

Legislaţia patrimoniului cultural din Republica Moldova, în etapa actuală, este asigurată prin Legea privind ocrotirea monumentelor, din anul 1993, care reprezintă un act foarte general, care nu corespunde nici pe departe cerinţelor convenţiilor europene şi internaţionale de specialitate, la care Republica Moldova ia parte.

Legea din 1993 nu prevede modalităţi suficiente pentru o protecţie adecvată a monumentelor, nu prevede mecanisme exacte de protecţie a patrimoniului arheologic şi arhitectural. În plus, această lege, după aprobarea în Parlament, n-a fost implementată în practică prin hotărîri ale Guvernului şi acte normative corespunzătoare, astfel că a rămas o simplă declaraţie de principii, care, în ultimii 15 ani, n-a avut practic nici un efect.

Actualmente, în condiţiile în care legislaţia europeană şi internaţională în domeniul patrimoniului cultural a păşit foarte departe, în sensul pozitiv, legislaţia Republicii Moldova rămîne a fi un instrument inutil care, practic, nu asigură cu nimic procesul de ocrotire a monumentelor.

În contextul extern, pentru Republica Moldova, chiar din momentul proclamării independenţei de stat, un loc aparte, cu totul special, l-a ocupat România, ţară de care ne leagă comunitatea istorică, culturală, de neam şi lingvistică. „Impedimentele“ care s-au produs în relaţiile dintre Republica Moldova şi România în ultimii opt ani, cu participarea directă a guvernării comuniste de la Chişinău, sperăm să reprezinte simple „accidente“, care, cu siguranţă, vor fi îngropate definitiv de dezvoltarea noastră istorică.

Conferirea Premiului Academiei Române pentru monografia Civilizaţia medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean, fapt produs la sfîrşitul anului 2009, reprezintă un prilej de satisfacţie morală pentru activitatea depusă timp de mai mulţi ani în vederea reaşezării spaţiului dintre Nistru şi Prut în aria civilizaţiei româneşti din perioada medievală timpurie. Dacă ne gîndim la faptul că, timp de decenii în şir, Basarabia, pe plan istoriografic general, a fost văduvită de scrieri istorice de specialitate privind fundamentarea prezenţei romanice în ţinut, în perioada etnogenezei şi a formării civilizaţiei româneşti, apariţia unei sinteze, la acest capitol, ar putea constitui un eveniment care, într-un anumit fel, pune la punct probleme principiale privind continuitatea românească la est de Prut, în perioada dificilă a mileniului „întunecat“. Valorificarea plenară a surselor istorico-arheologice din perioada secolelor V-XIII, dobîndite în decursul anilor de către cercetători ruşi, ucraineni şi moldoveni, precum şi sistematizarea acestor date pe o bază metodologică modernă au dus la deschideri istoriografice noi în fundamentarea proceselor legate de perpetuarea românească la extremitatea ei de răsărit, precum şi la o reflectare de pe poziţii calitativ noi a contactelor civilizaţioniste produse în regiunea nominalizată.

Nu doar Premiul Academiei, ci şi întreaga dvs activitate de cercetare şi didactică vă recomandă drept unul dintre acei istorici care au un cuvînt de spus în stabilirea unor direcţii în cercetarea istoriografică românească. Aveţi, pe de altă parte, contacte privilegiate cu istorici din fostele republici sovietice, fapt care vă conferă o poziţie din care puteţi să apreciaţi care sînt punţile şi care sînt obstacolele în înţelegerea reciprocă, din Europa cea mare (geografică şi culturală), a istoriografiilor naţionale. Unde credeţi că se situează, în acest tablou, istoriografia românească?

Istoriografia românească contemporană, după îndelungata perioadă de hibernare în comunism, a revenit brusc în Europa, unde a îmbrăţişat valorile istoriografice veritabile. Este notabil că această revenire s-a produs fără mari dificultăţi, fapt ce a permis o încadrare relativ rapidă şi, aş zice, plenară a acesteia în marea familie a istoriografiei europene. Totodată, este de menţionat, că istoriografia românească, în alt context, ocupă un loc aparte printre istoriografiile din sud-estul şi centrul bătrînului continent. Putem susţine că istoriografia românească dispune de o fizionomie proprie, bine conturată. După 20 ani de libertate spirituală, istoriografia din România s-a debarasat de hainele ideologizate impuse de fostul regim totalitar-comunist, revenind irevocabil la principiile general-umane, civilizaţioniste şi cultural-istorice. Istoriografia românească şi-a deschis larg porţile spre Occident, dar a păstrat închise, în acelaşi timp, unele portiţe ce duc spre is-toriografia din răsăritul Europei. Această situaţie este, în mare parte, o urmare a atitudinii ireconciliabile a istoriografiei ruse şi ucrainene, care, pe anumite segmente, nu poate depăşi postulatele fostei istoriografii sovietice.

Totodată, nu poate fi trecut cu vederea şi faptul că, în perioada de după 1990, la Chişinău, într-un spaţiu marginal al lumii româneşti, s-a născut o nouă istoriografie – de factură profund românească – care s-a impus prin multiple cercetări originale, cu deschideri general-româneşti şi europene. Această istoriografie reprezintă un imperativ născut dintr-o realitate pentru vindecarea rănilor istorice româneşti, dar şi pentru formarea unor punţi de colaborare între neamuri, între istoriografii, inclusiv din fostele republici sovietice, România şi Occident.

Autor: Virgil Stefan NITULESCU

Observatorcultural.ro

POLITICI EFICIENTE DE OCROTIRE A PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN EUROPA

În perioada 21-24 iunie 2010, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a

Autor Foto: Victor Chirica

Monumentelor vă invită la Seminar: Politici eficiente de ocrotire a patrimoniului cultural în Europa. Lucrările Seminarului se vor desfăşura în incinta Centrului de reabilitare şi odihnă IT-Relax , or. Vadul lui Vodă începând cu data de 21 iunie, ora 13:30.
Evenimentul este parte a proiectului „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared future”, organizatîn colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar alBiroului UNESCO-Venice şi Ministerul Italian de Externe- Cooperazione Italiana.
Experţi internaţionali şi locali vor instrui specialiştii din cadrul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, precum şi specialişti din cadrul Secţiilor Cultură a APL-ului local, care sunt responsabili pentru protecţia patrimoniului. Participanţii vor avea parte de informaţii privind noi tehnici de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural.La eveniment vor participa specialişti din Italia: Bianchi Alessandro, Art Historian, Higher Institute for Conservation and Restoration, Rome, Italy, din Republica Moldova: Sergiu Musteaţă, Expert în protecţia patrimoniului cultural; Cavruc Valeriu – director, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe a Moldovei;Silvia Cebotari – consultant principal, Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale, Ministerul Culturii. La deschiderea seminarului vor fi prezenţi:
1. Boris Focşa – Ministrul Culturii
2. Stefano De Leo – Ambasadorul Italiei în Republica Moldova
3.      Constantin Rusnac – secretar general, UNESCO-Moldova
4.      Rosati Matteo, – Assistant Programme Specialist, UNESCO-Venice, Italia.
Acest seminar este primul de acest gen şi are drept scop promovarea politicilor eficiente de protejare a patrimoniului cultural din Republica Moldova.
Vom fi bucuroşi dacă veţi accepta invitaţia noastră şi veţi contribui la discuţii.

Încă un pas pentru imunizarea culturii

Idei originale şi discuţii constructive au luat fiinţă, astăzi, la cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei “Un vot pentru Cultură” organizată, de această dată, în zona de nord a Moldovei, la Bălţi.

more about “Încă un pas pentru imunizarea cultur“, posted with vodpod

Campania – Un vot pentru Cultura

Dezbateri privind starea culturii din Republica Moldova şi necesitatea reformelor în domeniu.

more about “Campania – Un vot pentru Cultura“, posted with vodpod

ANUC seeks implementation of efficient mechanism for managing funds for culture

The National Association of Creation Unions (ANUC) asks the politicians to propose a legislative initiative aimed at depoliticizing the finances for culture, Info-Prim Neo reports.

“The previous government told us how the funds should be used. They though they were solving the cultural problems that way. We ask the present government to intervene. We, the people of culture, must have the right to decide how to spend this money,” director Mihai Fusu, a member of ANUC, said in a news conference.

Another member of the Association, Veaceslav Reabcinski, said the legislation should be modified or new laws should be adopted so as to institute am effective mechanism for managing the funds allocated for culture.

Director Constantin Cheianu, who is also a member of ANUC, said that culture in Moldova is only for those who ‘make’ culture. “We have been separated from the public. They (the politicians – e.n.) do not realize that culture can also help achieve European values. Culture has the same rights as all the other spheres,” Cheianu said.

The members of ANUC said they recently launched a campaign themed “A Vote for Culture” aimed at sensitizing the pope to the cultural problems and initiating the modification of the legislation. Debates on the given issue will be held in different settlements of Moldova in November and December this year.

Info-Prim Neo

‘This project is financially supported by the European Cultural Foundation (operating by means of De BankGiro Loterij, De Lotto and De Nationale Instant Loterij disbursed via the Prince Bernhard Cultural Foundation)

Valeriu Saharneanu: Am avut un Guvern antivaloare naţională şi europeană

Preşedinţii Uniunilor de creaţie (UC) şi noul ministru al culturii, Boris Focşa, au ajuns la concluzia că starea culturii din R.Moldova este una deplorabilă. În anii guvernării comuniste a fost distrus şi marginalizat sustemul culturii, au fost ignorate toate mecanismele, proiectele, existând doar un dictat, o promovare a non-valorilor, o „burghilizare” a culturii. În aceşti ani au fost împărţite premii şi distincii fără o simplă consultare cu forurile de experţi, cum ar fi UC. Domeniul este devastat şi material, şi spiritual, este complet depăşit, astfel că există temeri că unele valori ar putea fi irecuperabile. Însuşi ministrul Boris Focşa a recunoscut în cadrul întâlnirii cu oamenii de creaţie, că nu a găsit un Minister al culturii.

Trei preşedinţi ai UC – academicianul Mihai Cimpoi, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Ghenadie Ciobanu, Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, şi Valeriu Saharneanu, Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, au vorbit în cadrul emisiunii „Rostul zilei” de la postul de radio „Vocea Basarabiei” despre întâlnirea cu noul ministru al culturii şi ceea ce urmează a fi realizat pentru ca valoarea să-şi reia locul binemeritat.

Cei trei preşedinţi au menţionat că, luni, a fost semnat un Apel de constituire a Asociaiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC), care va avea menirea să monitorizeze comportamentul instituţiilor statului în gestionarea culturii. ANUC se vrea utilă Alianţei pentru Integrare Europeană în aspiraţiile europenizării culturii, să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului naţional şi spiritual, la promovarea imaginii culturale a R.Moldova pe plan naţional şi internaţional, la implementarea diverselor proiecte. ANUC este o şansă de refacere a domeniului culturii complet devastat de fosta guvernare comunistă, este o barieră contra non-valorilor. Totodată, ANUC va recurge la procesarea legislaţiei în domeniu şi cu ajutorul Ministerului Culturii va înainta Legislativului modificările legislative necesare pentru eficientizarea promovării culturii.

În decembrie va avea loc Congresul ANUC, care va promova revendicările oamenilor de cultură, va discuta despre cadrul legislativ din domeniu, posibilităţile de conectare la spaţiul cultural european. Până atunci, vor fi organizate dezbateri la care vor fi invitaţi politicieni oameni de cultură, politicieni.

O altă temă de dicsuţie a fost lipsa sistemului cultural în R.Moldova. În anii tristei guvernări au fost făcute eforturi şi tentative de reîntoarcere la sistemul sovietic difunct. Nu au lucrat legile, a fost devastat patrimoniul, nu au fost protejate reţelele existente. UC sunt nevoite să achite statului impozite exorbitante, la nivelul agenţilor economici, pentru arenda clădirilor de la MC se percep sume enorme. Mai mult, pentru a marginaliza UC, au fost formate uniuni de alternativă, care au murit fiind neviabile.

„Comuniştii au înţeles cultura ca un mecanism ideologic, de propagandă, una servilă şi niciodată nu s-au interesat de valori. Cei apropiaţi regimului, cum a fost Burghilă, a beneficiat de 6 mil.lei pentru implementarea proiectului cu caravela culturii”, spune academicianul Mihai Cimpoi. În context, Valeriu Saharneanu a menţionat că celelalte UC nu aveau câteva sute de lei pentru a organiza un concurs de promovare a calităţii şi valorilor.
Crearea unui sistem cultural viu, bazat pe valorile culturii româneşti şi europene este un imperativ al timpului.

Cei trei preşedinţi sunt siguri în necesitatea implementării de urgenţă a programelor educaţionale în teritoriu, unde se atestă o degradare totală a culturii şi promovare a non-valorilor.

În scurt timp Lupoaica va reveni la locul său din faţa Muzeului Naţional de Istorie. Academicianul Mihai Cimpoi a asigurat ascultătoriipostului de radio „Vocii Basarabiei”, că Liga culturală a românilor de pretutindeni, care a dăruit Moldovei acest monument, poartă responsabilitatea pentru calitatea lui şi şi-a asumat retopirea monumentului. Lupoaica urmează ca în zilele apropiate să fie dusă în România, retopită şi cel mult într-pe o lună Lupoaica va reveni soclul său din Chişinău.

Totodată, cu noul ministru al culturii, Boris Focşa, a s-a ajuns la înţelegerea instalării în Aleea Clasicilor Literaturii Riomâne a busturilor lui Liviu Rebreanu şi a lui Titu Maiorescu, ultimele două din proiectul iniţiat în 1993 împreună cu România. Din 2002 nu a fost instalat nici un bust, comuniştii invocând diverse motive. În acest fel, bustul lui Rebreanu realizat de eleva lui Brâncuşi, Miliţa Patraşcu, a fost instalat pe postamentul construit de Primăria capitalei pe parcurs de 7 ani.

De Hramul Chişinăului, la 14 octombrie, bustul marelui scriitor român, Liviu Rebreanu, va fi instalat în Grădina Publică „Ştefan cel Mare”.

Mai multe despre ce au discutat oamenii de creaţie le puteţi afla din înregistrarea emisiunii „Rostul zilei”.

Sursa: Radio Vocea Basarabiei, Scris de Galina Lungu

Un vot pentru cultura

Un vot pentru cultură!Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale au lansat, astăzi, campania pentru crearea fondului culturii denumită “Un vot pentru cultură”.

more about “JurnalTV – Prima televiziune de stiri…“, posted with vodpod

 

ШЕСТЬ ТВОРЧЕСКИХ СОЮЗОВ ОБЪЕДИНИЛИСЬ ДЛЯ РЕШЕНИЯ ПРОБЛЕМ КУЛЬТУРЫ

Кишинев. Творческие союзы Молдовы – писателей, художников, театральных деятелей, композиторов и музыкальных деятелей, кинематографистов, журналистов объединились в Национальную ассоциацию творческих союзов (ANUC), чтобы совместно решить проблемы культуры.

Председатель Союза композиторов и музыкальных деятелей Генадие Чобану отметил в понедельник на пресс-конференции в «ИНФОТАГ», что  проблемы культуры прежняя власть оставляла на второй план, а просьбам деятелей культуры не придавала значения.

«Сейчас мы решили сконцентрировать усилия на повышении престижа культуры в стране и на защите интересов ее служителей», – сказал Чобану.

Председатель Союза писателей Михай Чимпой подчеркнул, что ANUC выступает как Совет по решению проблем культуры.

«Надеемся, что правительство учтет мнения Ассоциации, и будет с нами консультироваться при разработке политик в области культуры», – сказал Чимпой.

Председатель Союза театральных деятелей Санду Греку считает, что из-за проводимых прошлой властью политик, ситуация в культуре оказалась плачевной.

«Сельские дети не знают, что такое театр, книга, кинофильм, поэтому их культурное развитие оставляет желать лучшего. ANUC предложит правительству в ближайшем будущем конкретный проект действий». – сказал Греку.

Председатель Союза кинематографистов Еуджен Собор считает, что главной задачей государства является поддержка культуры, а не управление культурой.

По его мнению, в последние годы кинематографисты исполняли политические заказы бывшего правительства, выпустив продукции более чем на 15 млн. леев невостребованной продукции.