La Orheiul Vechi va fi redeschis complexul ,,Baia orientală din sec. XIV”

Baia medievală de la Orheiul Vechi va fi inaugurată la 17 septembrie 2010, după efectuarea lucrărilor de conservare-restaurare, informează, într-un comunicat, Ministerul Culturii. La eveniment vor participa viceprim-ministrul Republicii Moldova Ion Negrei, ministrul Culturii, Boris Focşa, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Asif  J. Chaudhry, notează Arena.

În anul 2009, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova,  a demarat proiectul de conservare-restaurare a vestigiilor băii de la Orheiul Vechi, care s-a finalizat în septembrie 2010. Costul acestor lucrări au constituit 56 mii dolari.

Lucrările de conservare-restaurare au fost executate de Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, sub conducerea prof. univ. dr. hab. Gheorghe Postică, în baza proiectului de arhitectură aprobat la Ministerul Culturii şi elaborat de un grup de specialişti din domeniu: arh. Eugen Bâzgu, dr. Tamara Nesterov, dr. Sergius Ciocanu şi Sergiu Vornicov. La realizarea proiectului au contribuit şi meşteri-restauratori din satul Butuceni, raionul Orhei.

Proiectul „Conservarea-restaurarea băii medievale de la Orheiul Vechi” reprezintă punctul de pornire a unei acţiuni de amploare care prevede realizarea în continuare a lucrărilor de conservare-restaurare la alte complexe istorico-culturale din secolele XIV-XVI din cadrul Rezervaţiei Orheiul Vechi: cetatea medievală, caravan serai, moscheea, biserica medievală şi locuinţa medievală din cetate.
Anastasia Rotaru
Arena

„Gustar”, la Orheiul Vechi

„Gustar”, la Orheiul Vechi, posted with vodpod

Lista UNESCO fără Orheiul Vechi

MOŞTENIRE // Situl „Orheiul Vechi”: şansă ratată de a fi inclus în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii

Cincisprezece noi situri au fost adăugate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii. UNESCO a luat aceste decizii după ce a revizuit lista existentă în cadrul celei de-a 34-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfăşoară în Brazilia. Situl „Orheiul Vechi” din R. Moldova nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Situl Orheiul Vechi, dosar incomplet

În timpul guvernării comuniste, complexul „Orheiul Vechi” urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial al Umanităţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Fostului guvern i-a fost dat un termen de trei luni pentru a pregăti complexul pentru evaluare de către o comisie din partea UNESCO, însă, din lipsa unei strategii şi nerespectarea normelor internaţionale de protejare a patrimoniului, situl „Orheiul Vechi” nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Înscrierea pe această listă are o miză economică importantă, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, în condiţiile în care obiectivele incluse atrag, de obicei, o creştere a fluxului de turişti şi fonduri pentru întreţinerea acestor situri. Însă, această recunoaştere presupune şi constrângeri în materie de urbanism, care, dacă nu sunt respectate, duc la scoaterea sitului din listă.

Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa pe lista UNESCO

Printre cele 15 noi situri, incluse în ultimele zile pe lista UNESCO, figurează canalele din Amsterdam, Olanda, construite la sfârşitul secolului al XVI-lea–începutul secolului al XVII-lea, monumente istorice din Dengfeng, China, situri arheologice din Sarazm, Tadjikistan, cetatea episcopală Albi din Franţa, bazarul din Tabriz, Iran, localităţi istorice din Hahoe şi Yangdong din Coreea. De asemenea, Biserica „Învierii” de la mănăstirea Suceviţa din România a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial.

Siturile proaspăt incluse ridică la 904 numărul siturilor deja clasate din raţiuni de mediu sau culturale. Siturile de pe lista UNESCO sunt considerate unice, având o importanţă majoră pentru planetă şi civilizaţia umană. În 1993, în lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii au fost incluse şapte biserici din nordul Moldovei de peste Prut. Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele şapte biserici din nord-estul României sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO.
Biserica „Învierii” completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, în lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Turismul moldovenesc şi câmpurile minate

În trei zile am parcurs în jur de şase sute de kilometri ca să descoperim cele mai cunoscute atracţii turistice din Moldova.  În prima călătorie prin ţară am inclus în itinerar: Orheiul Vechi, Ţâpova, Saharna, Cosăuţi şi patru oraşe-centre raionale: Orhei, Soroca, Rezina, Teleneşti.

Trecusem prin toate aceste locuri cu câţiva ani în urmă şi de această dată nu m-am pornit de acasă cu aşteptări prea mari, şi bine am făcut, mi-am zis la întoarcere. Deşi de atâţia ani se tot trâmbiţează că dezvoltarea turismului ar fi o soluţie pentru a mişca lucrurile din loc, în special în condiţiile în care turişti sunt mulţi, inclusiv moldoveni, schimbări nu prea am observat. Schimbări spre bine, evident, dacă trecem cu vederea micile detalii, care nu sunt deloc neglijabile: «evroremonturile» de pe la mănăstiri, chiar şi de la cele rupestre.

Ți se rupe inima când vezi ce fel de reparaţii, nicicum nu pot fi numite restaurări, au suportat cele mai vechi şi mai frumoase mănăstiri rupestre pe care le avem, de parcă ar fi fost trimis un păgân ca să profaneze special aceste locaşuri deosebite. Despre mănăstirea Ţâpova se spune că este una dintre cele mai vechi aşezări monahale din Moldova, alcătuită din două biserici, chilii şi încăperi săpate în stâncă în veacurile XI—XVIII. Asemeni mănăstirii rupestre de la Saharna, care are o valoare istorică incontestabilă, cu mare greu îţi poți imagina cum arătau ele în realitate. Geamurile noi, cu rame aurite, şi uşile scumpe din lemn masiv, cu lacăte, schimonosesc frumuseţea acestor monumente.

Noul, scumpul şi banalul, poate fi observat cam pe la toate mănăstirile pe care le-am vizitat. Mă tot întreb cum percepe acest lucru omul simplu, necăjit şi sărac, pe care problemele sau boala îl aduc în aceste locuri monastice, iar el nici nu reuşeşte să se gândească la duh, în timp ce se tot miră de frumuseţea reparaţiei pe care niciodată nu şi-o va permite în propria-i gospodărie, de scumpetea lucrurilor de care se teme să se şi atingă, de luxul maşinilor călugărilor, preţul cărora nici nu şi-l poate imagina. Cu toată sărăcia pe care îl aşteaptă acasă, creştinul trebuie să mai lase şi nişte leuţi pentru bunăstarea locaşului, că aşa-i primit şi cerut. Şi o face.

Un alt detaliu care nu-l lasă indiferent pe niciun turist sunt wc-urile, sau mai bine zis lipsa acestora. De lădiţele de gunoi nici nu mai zic. La o adică, poţi să aduci şi acasă toate resturile pe care le aduni în câteva zile, dacă eşti mai responsabil. Adevărul e că nu prea prietenim cu ecologia şi nici de responsabilitate nu suferim, astfel încât frumoasele câmpii şi dealuri sunt pline nu doar de flori, ci şi de hârtii, cutii şi tot felul de alte prostii.

Aceeaşi soluţie, cu căratul gunoiului după tine, nu este însă aplicabilă şi pentru absenţa sau nefuncţionarea closetului, dar în special pe timp de vară, când consumi multă apă, multe opţiuni nu ai. Îmi amintesc cum, cu doi ani în urmă, împreună cu un autocar de turişti am tot alergat prin centrul Sorocii în căutarea unui wc. Cu greu, am găsit unul în parcul de lângă Cetate, dar ce mare ne-a fost uimirea când am constatat că este încuiat şi nici contra plată n-avea cine te ajuta. Cu sfaturile localnicilor, atunci, am mai găsit o toaletă, în spatele unui bloc administrativ, doar că, în lipsa unei măşti antigaz, îţi lua jumătate de oră ca să-ţi aduni curajul să intri. Nu prea s-au schimbat lucrurile, între timp.
După ce urci cele câteva sute de trepte spre lumânarea recunoştinţei, chiar dacă rişti să-ţi crape vezica urinară, nu ai altă soluţie decât să comunici cu natura. Pentru foarte mulţi, astfel de situaţii sunt extrem de stresante, dar adesea soluţia e una. Ca rezultat, tufarii mai mari de prin locurile mai îndepărtate sunt asemeni câmpurilor minate. Noi ne-am obişnuit, dar cum să le explicăm turiştilor străini aceste realităţi?

Tatiana Eţco,ZDG

Orheiul Vechi, şansa UNESCO

Orheiul Vechi, şansa UNESCO, posted with vodpod

„Primul snop” la Călăraşi-Social

„Primul snop” la Călăraşi-Social, posted with vodpod

Noi situri în lista UNESCO

Noi situri în lista UNESCO, posted with vodpod

Situri în patrimoniul universal

Situri în patrimoniul universal, posted with vodpod

UNESCO va decide la 3 august care din cele 890 situri intră în patrimoniul universal

Reuniti in Brazilia, reprezentantii organizatiei internationale aleg obiectivele care merita sa intre pe lista siturilor de «valoare universala exceptionala» . O lista de aur ce numara deja 890 de situri culturale si naturale, scrie Gândul. UNESCO are o misiune grea. Organizatia trebuie sa decida care dintre cele 41 de propuneri (32 sunt noi) venite din partea a 35 de tari vor intra in patrimoniul universal al umanitatii, pe Lista UNESCO. O lista care include deja 890 de situri de «valoare universala exceptionala» , dintre care 689 culturale, 176 naturale si 25 mixte apartinand unui numar de 148 de state.

Sucevita, propunerea Romaniei si-n 2009

© Gandul

Dincolo de cifre, se afla mandria fiecarei tari de a aparea in lista UNESCO. Romania figureaza deja in patrimoniul mondial cu sapte obiective: rezervatia Biosferei Delta Dunarii (inclusa in 1991), bisericile din nordul Moldovei (1993), ansamblul bisericilor fortificate din Transilvania (1993, 1999), Manastirea Horezu (1993), cetatile dacice de la Orastie (1999), bisericile maramuresene din lemn (1999) si centrul istoric al orasului Sighisoara (1999).

De cativa ani insa, manastirea Sucevita figureaza drept propunerea Romaniei pentru a completa lista organizatiei. Includerea Bisericii Invierii de la Manastirea Sucevita in patrimoniul UNESCO a mai fost discutata si la intrunirea de anul trecut a Comitetului, ca extindere a pozitiei ocupate deja in lista de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul insa a decis anul trecut sa nu includa Sucevita in Patrimoniul Mondial, solicitand completarea documentatiei. Asa ca, in noiembrie 2009, Consiliul Judetean Suceava a alocat comunei Sucevita fonduri de 50.000 de lei. Banii au fost destinati finantarii planului de urbanism general necesar pentru documentatia de baza in vederea includerii Bisericii Invierii de la Manastirea Sucevita in patrimoniul UNESCO.

Lista finala se decide pe 3 august

Reunit in Brazilia la cea de-a 34-a conventie, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va decide, pana pe 3 august, care din cele 41 de situri culturale si naturale, propuse in 2010 de 35 de tari, vor completa lista.

„Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică”

Interviu cu Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) România, director interimar al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti

- Dle Niţulescu, care este situaţia muzeelor din Republica Moldova?

Am vizitat muzeele naţionale din Chişinău şi puţine din provincie, aşa încât am o imagine relativ clară în ceea ce priveşte situaţia muzeelor naţionale. Aici este nevoie de o investiţie majoră în bani. Fără investiţii nu putem vorbi despre o activitate muzeografică serioasă, pentru că muzeele au nevoie de o bază logistică solidă. În primul rând, nişte clădiri care trebuie să fie funcţionale. Cu regret, foarte multe clădiri ale muzeelor naţionale din Chişinău pe care le cunosc au probleme de stabilitate. În caz de cutremur, nu ştiu câte dintre ele vor rămâne intacte. Pe de altă parte, şi starea depozitelor pe care le-am vizitat nu este deloc fericită. Ele nu corespund standardelor utilizate astăzi în domeniul conservării bunurilor muzeale. Aici cred că este nevoie de mijloace financiare enorme. Îmi este limpede că dacă nu se vor face sacrificii din alte sectoare, pentru a se pune bazele administrative ale unei protejări corecte a bunurilor culturale, pe termen lung, Moldova va avea de suferit ca stat şi identitatea cetăţenilor acestui stat va fi şubredă. Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică.

- Cum ar putera fi redresată situaţia muzeelor noastre?

Cred că specialiştii din muzeele din R. Moldova au nevoie de stagii de pregătire ceva mai îndelungate şi mai serioase în străinătate, în state cu tradiţii în domeniul protejării bunurilor culturale din muzee, cum ar fi Franţa, Italia. Evident că şi România poate fi o ţară foarte bună pentru un schimb de experienţă.

- Opinia dvs. despre colecţiile muzeelor naţionale din Moldova?

Sunt colecţii interesante din care se pot face expoziţii atrăgătoare. În fiecare muzeu există posibilitatea de a alcătui expoziţii, care sunt organizate în funcţie de ştiinţa şi de abilitatea muzeografilor care le alcătuiesc. Muzeografia nu este doar o ştiinţă. Ea este o activitate creativă, iar muzeograful este persoana care creează în aceeaşi măsură în care romancierul scrie un roman şi compozitorul compune o simfonie.

- Ce ne puteţi spune despre Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, care tinde să fie inclus în patrimoniul UNESCO?

"Orheiul Vechi" Foto by Alexandr Spatari

Acest complex ar putea fi inclus în lista patrimoniului mondial. În lista patrimoniului UNESCO sunt incluse obiective nu numai pentru valoarea lor cultural intrinsecă, ci dacă statul care le administrează dovedeşte că ştie să le protejeze. Vreau să spulber aici un mit, care există şi în România. Sunt mulţi cei care îşi imaginează că dacă un sit este inclus în lista patrimoniului mondial, din acel moment vor curge bani şi beneficii, şi că UNESCO va finanţa protejarea sitului. Greşit! Statul, pe teritoriul căruia se află situl, trebuie să-l protejeze şi să demonstreze că a investit foarte mult în el. După care UNESCO va recunoaşte acest muzeu şi-l va include în lista monumentelor de importanţă mondială, abia atunci putem să aşteptăm şi turişti.
În momentul de faţă este nevoie de un efort uriaş din partea autorităţilor Moldovei, dar şi din partea experţilor mondiali, care să ajute la formarea dosarului, pentru ca situl Orheiul Vechi să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

Interviu de Victoria POPA

Orhei, între trecut şi prezent

Rezervaţia Trebujeni, complexului arheologic Orheiul Vechi, bisericile vechi dar şi conservele, vinurile şi sucurile de Orhei sunt doar o parte dintre lucrurile cu care se mândresc locuitorii acestui raion.

more about “Orhei, între trecut şi prezent“, posted with vodpod