Tandem – Cultural Managers Exchange Programme – Moldova, Ukraine & EU clip

UNESCO Country Programming Document THE REPUBLIC OF MOLDOVA 2009 – 2011

S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.

Oare ce o să ne facem, dacă ăia vor reveni?

Nu ştiu cum, dar zilele astea mi-am gândit că la Chişinău sunt destui oameni de cultură care se tem că s-ar putea întoarce foaia şi ăia ar putea reveni.

Comportamentul foarte prudent al unor directori de teatru, de exemplu, m-a făcut să mă gândesc că aceştia iau în calcul şi o asemenea variantă. Pentru că, altfel, chiar nu-mi pot explica faptul că sunt unele teatre din Chişinău care nu au în repertoriu nici un spectacol consacrat evenimentelor din 7 aprilie, nici un spectacol despre ce a însemnat cu adevărat KGB-ul, nici un spectacol despre deportări, foamete şi despre teroarea comunistă sau neocomunistă, nici un spectacol despre cum armata sovietică a ocupat Basarabia, nici un spectacol despre sovietizarea forţată, despre turnători sau despre scriitorii împuşcaţi de Stalin, nici un spectacol despre absurditatea realismului socialist, nici un spectacol despre cei care au pactizat cu sistemul comunist, nici un spectacol despre Ion Vasilenco, nici un spectacol despre disidenţii basarabeni sau despre revoluţia antisovietică de la sfârşitul anilor optzeci, nici un spectacol după romanul lui Constantin Stere În preajma revoluţiei, nici un spectacol despre războiul de pe Nistru sau, în cele din urmă, despre migraţie. E de necrezut că sunt unele teatre din Chişinău pe ale căror scene nu există nici măcar un singur spectacol care ar trata vreuna din temele înşirate mai sus. Nici atunci când ăia erau la putere, nici acum când nu mai sunt. Şi nu e vorba că ar lipsi piese sau romane, sau memorii, jurnale sau povestiri care să reflecte aceste teme. Acestea sunt. Iar unele dintre ele sunt chiar foarte valoroase, dar unii directori de teatru pur şi simplu încă nu le-au descoperit sau le ignoră fiindcă se tem ca să nu-i supere pe ăia, căci nu e exclus, puşchea pe limbă, ca, la un moment dat, ăia să revină. Oricum ai suci-o însă, se impune aproape că de la sine o constatare că în teatrele noastre (poate, exceptând „Satiricus”-ul) încă nu s-a produs marea schimbare care, în plan politic, s-a consumat pe 29 iulie 2009. Drept dovadă sunt spectacolele din repertoriul acestora, multe dintre care sunt extrem de cuminţi, într-atât de cuminţi, încât nu au nicio legătură cu realitatea noastră. Ar trebui ca şi teatrele noastre să devină mai curajoase şi să se întoarcă cu faţa spre istoria şi realitatea basarabeană, reflectându-le în spectacolele montate, iar dacă unii dintre directorii de teatre se tem că ăia s-ar putea întoarce, să fie înlocuiţi cu cei cărora nu le e frică să monteze spectacole îndrăzneţe, după piesele autorilor basarabeni contemporani, despre marile tragedii basarabene din secolul XX, pentru că sunt şi asemenea regizori, şi sunt chiar foarte buni (cred că numele lor e pe buzele tuturor şi, de aia, nici nu-i numesc). Pentru că a venit timpul ca să aibă loc un 7 aprilie şi în teatrele noastre de stat, finanţate din banii contribuabililor, încât şi acestea să înceapă să producă spectacole curajoase atât din punct de vedere estetic, cât şi din punct de vedere politic, aşa cum se întâmplă deja în unele teatre private din Chişinău, cum e „Teatrul-Spălătorie” sau Teatrul lui Andrei Sochircă U.S.A. (al unui singur actor). Cât timp această schimbare încă nu s-a produs, pericolul ca foaia să se întoarcă rămâne a fi foarte mare. Dar poate că ăia deja s-au întors şi noi nici nu am observat asta.

Dumitru Crudu, Timpul

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Proiect

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Obiectivele	Acţiunile	Termenul
Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene	Elaborarea şi aprobarea „Strategiei de dezvoltarea a culturii în Republica Moldova pentru anii 2015 – 2019”	Ianuarie, 2014
	Aprobarea regulamentului cu privirea la reabilitarea şi întreţinerea obiectelor istorico-culturale în baza Legii parteneriatului public-privat	Noiembrie, 2011
	Aprobarea planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova	Septembrie, 2012
Perfectarea cadrului legal pentru facilitarea activităţii culturale	Adoptarea Legii cu privire la Uniunile de Creaţie	Martie , 2012
	Adoptarea Legii cu privire la statutul omului de creaţie	Aprilie, 2013
Reformarea sistemului de finanţare a culturii, asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi distribuirea bugetului culturi	Aprobarea Legii Fondului Cultural din Republica Moldova	Martie, 2011
	Modificarea legii şi stabilirea nivelului de salarizare a angajaţilor din domeniul culturii egal cu cel din domeniul educaţiei	Iunie, 2011
	Aprobarea regulamentului cu privire la principiile de finanţare a instituţiilor din cadrul Ministerului Culturii	Septembrie, 2011
	Modificarea Legii Culturii în scopul stabilirii unui procent obligatoriu de alocaţii pentru cultură pentru toate bugetele – naşional, raional, local (responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor legale)	Martie, 2012
Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale locale	Aprobarea planului de acţiuni pentru reformarea şi modernozarea activităţii Caselor de Cultură	Mai, 2012
	Asigurarea cu calculatoare şi acces la Internet a tuturor bibliotecilor	Decembrie, 2012
	Aprobarea programului de dezvoltare a cinematografiei şi reformării studioului „Moldova Film”	Ianuarie, 2013
Susţinerea mobilităţii naţionale şi transnaţionale a operelor şi produselor culturale	Lansarea programului de susţinere a mobilităţii produselor culturale prin ţară.	August, 2012
Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane pentru activitatea în noile condiţii economice	Lansarea Centrului de Instruire a angajaţilor din cultură	Septembrie, 2011

Oameni de creaţie şi reprezentanţi ai politicului au semnat Convenţia „Cultura 2015”

Reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor culturale şi reprezentanţi ai partidelor politice au semnat, sâmbătă, Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova – „Cultura 2015”. Potrivit semnatarilor, actul are drept scop modernizarea şi integrarea culturii Republicii Moldova în circuitul internaţional, transmite Info-Prim Neo.

Regizorul Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, a declarat că în Republica Moldova partidele politice sunt interesate de crearea imaginei proprii în contextul evenimentelor culturale, or cultura nu ar trebui să reprezinte un mijloc de promovare a intereselor politice. Semnarea Convenţiei „Cultura 2015” vrea să elimine politicului din spectrul cultural. Cultura şi politica vor avea doar interferenţe tangenţiale.

Potrivit regizorului, acordul în cauză va facilita protejarea şi integrarea patrimoniului cultural în sistemul valorilor europene. Totodată, va fi perfectat cadrul legal pentru facilitarea activităţilor culturale, fiind reformat şi sistemul de finaţare a culturii.

„Scopul Convenţiei este de a da un vector nou de dezvoltare culturii Republicii Moldova. Pentru că atunci când vorbim despre cultură, în special când aceasta o fac politicienii, se vorbeşte doar la mod declarativ. Iar pentru dezvoltarea culturii este nevoie de un plan de acţiuni concrete. Avem nevoie de implicarea comunităţii culturale în procesul decizional asupra problemelor culturale” a declarat directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi.

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015” a fost semnată de partidele Alianţei pentru Integrare Europeană şi mai multe instituţii culturale. Printre acţiunile de bază prevăzute sunt: aprobarea de legi privind Fondul Cultural,Uniunile de Creaţie şi Statutul Omului de Creaţie. De asemenea, urmează să fie lansat Centrul de instruire a angajaţilor din cultură şi Programul privind susţinerea mobilităţii produselor culturale din ţară.

Info-Prim Neo.

Institutul Cultural Român a ajuns la Chişinău

România va fi în continuare o călăuză a parcursului european pe care RM s-a angajat să-l urmeze, a declarat ieri-seară ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în cadrul ceremoniei de inaugurare a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Evenimentul face parte din politica de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti în străinătate şi de consolidare a relaţiilor bilaterale în domeniul culturii, artei şi ştiinţei. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” are sediul la vila inginerului Pronin, un monument de arhitectură şi istorie de pe strada Mateevici, construit la începutul secolului al XX-lea.

Teodor Baconschi a ţinut să sublinieze că „această ambiţie figura pe agenda bilaterală de foarte multă vreme” şi că inaugurarea Institutului Cultural Român la Chişinău vine să recupereze „timpul pierdut pentru a ne oferi un viitor normal”. „Prin programele pe care ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău le va derula, toate clişeele antiromâneşti din societatea moldovenească veche şi mai nouă se vor dovedi nefondate şi depăşite. Cultura vie contemporană va fi cel mai bun mesager al schimbărilor deja petrecute şi va prezenta consumatorilor de cultură din RM chipul unei ţări atrăgătoare, iubitoare cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale dintre ţările noastre”, a declarat Teodor Baconschi. „Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău reprezintă simbolul noii etape pe care o traversează relaţiile moldo-române”, s-a arătat convins Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM. „Acest moment pune în evidenţă un adevăr ce nu mai poate fi contestat de nimeni, şi anume, regăsirea şi consolidarea unităţii de limbă, cultură şi tradiţie dintre cele două maluri ale Prutului”, a conchis el.

Preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, care se află pentru prima dată în RM, a remarcat că ICR la Chişinău va permite să înflorească cultura şi relaţiile existente între cele două ţări. Iar directorul ICR Chişinău, Petre Guran, s-a arătat încântat de acest „parteneriat sincer între două state vecine şi prietene, care se înrudesc prin limbă şi istorie”. În ultimul an, în RM şi România au fost realizate o serie de acţiuni bilaterale importante: semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, inaugurarea podului Lipcani-Rădăuţi, dublarea numărului de burse, deschiderea consulatelor României la Bălţi şi Cahul şi al Republicii Moldova la Iaşi.

Timpul, Ala Coica

Ethno Jazz Festival, ediţia a IX-a

Cel de-al IX-lea Ethno – Jazz Festival se va desfăşura în perioada 22-26 septembrie. Festivalul va începe pe data de 22 septembrie în oraşele Bălţi şi Tiraspol, iar pe 23 septembrie la Chişinău în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”.

Această adevărată sărbătoare a muzicii trezeşte interes nu doar prin scopurile declarate – promovarea celor mai diverse tradiţii muzicale combinate cu jazzul cosmopolit, ci şi prin înaltul nivel profesionist al participanţilor – nume noi, dar şi vedete consacrate – al căror număr creşte cu an ce trece. Setea de comunicare îi reuneşte pe muzicieni din toate colţurile lumii, cu cele mai diverse stilistici jazzistice, oferind concomitent muzi cienilor din Moldova posibilitatea de a-şi prezenta creaţiile.

Timp de 9 ani, sponsorul general şi partenerul de încredere al Festivalului este Moldcell – companie cu înaltă responsabilitate socială, care apreciază frumosul şi valorifică talentul. În mare parte, scena va fi ocupată de către oaspeţii de peste hotarele ţării – nume cunoscute şi chiar legendare.

Programul Festivalului din 2010 întruneşte nume de referinţă, cum ar fi:
* Trio den bas (23 septembrie) – câştigătorul concursului  Jazz migraţie 2010 stabilit de AFIJMA (Asociaţia Festivalurilor de  Jazz şi muzică contemporană) şi FSJ (Federaţia de Jazz din Franţa);
* Excepţionalul chitarist iranian Shahab Tolouie (23 septembrie)- creatorul stilului Flamenco persan “Ethno Flamenco”;
* 3Art (24 septembrie) – Debutantul din Moldova susţinut de muzicieni din Trigon;
* Chengetay R azemba din Zimbabwe (24 septembrie) – deţinătoarea premiului francez “Trophee Charles Trenet” la categoria “Jazz-and-Song” 2009;
* radio.string.quartet.vienna (26 septembrie)– celebră prin interpretarea muzicii legendarei trupe Mahavishnu Orchestra. Însuşi leaderul trupei, John McLaughlin, a scris comentarii ce abundă în superlative ascultând programul Celebrating Mahavishnu în interpretarea cvartetului;
* Faimosul Bester quartet (24 septembrie) în componenţa sa stelară cu Jaroslaw Bester, Dyyak Oleg, Jaroslaw Tyrala;
* Premianţii  “Best artists of the year 2007″ ai concursului “Les Victoires du Jazz” – fantasticul trio Hadouk (25 septembrie), format din Didier Malherbe care a colaborat cu Jivan Gasparyan, Ravi Shankar; Loy Ehrlich ce cântă la o întreagă colecţie de instrumente exotice şi Steve Shahan – legendarul multi-instrumentist, co mpozitor, inovator;
* Declarat de critici ca fiind “cel mai remarcabil Gipsy jazz chitarist la nivel mondial”, chitaristul vienez Harri Stojka (25 septembrie) a căpătat aprecierea publicului din întreaga lume, a obţinut premii prestigioase şi asemănat cu Django Reinhardt.

La finele festivalului (26 septembrie), va fi prezentat proiectul “The Port of Cultures “, care uneşte 3 ţări şi este organizat cu susţinerea Direcţiei Generale pentru Educaţie şi Cultură a Uniunii Europene. “The Port of Cultures ” constituie o formă de  comunicare dintre artişti letoni – formaţia celebrului compozitor leton Valts Puce, gerogieni – trupa The Shin şi moldoveni – grupul Trigon, adică muzicieni cu mentalităţi şi tradiţii culturale diferite, dar care împărtăşesc aceleaşi viziuni şi valori etice.

Acest proiect a început în 2009 în Riga, unde muzicieni din Geor gia şi Letonia au creat şi au prezentat un program comun. În iunie 2010, muzicieni din Moldova (Trigon) şi muzicieni din Letonia (Valts Puce group) au prezentat programul comun la Riga şi Chişinău.

Recunoaşterea internaţională a Festivalului şi mediatizarea largă a evenimentului au fost posibile graţie colaborării cu Biroul Central  European pentru Radio şi Televiziune cu sediul la Geneva, compania „Радио России ” şi TVR Iaşi.

Începând cu anul 2002 şi până la ora actuală, numărul auditorilor festivalului a crescut de la câteva sute până la mii, datorită difuzării concertelor la posturile televizate din peste 30 de ţări.  Aprecierea acestui eveniment de către criticii muzicali din Germania, America, Rusia, România, Olanda, Ucraina a contribuit la evaluarea nivelului festivalului şi a servit ca faptul că, în 2009, el a fost inclus în Cartea Recordurilor ale ţărilor CSI.

Festivalul nu poartă un caracter competitiv şi comercial, ci reprezintă şi promovează cultura contemporană şi comunicarea între colegi – personalităţi remarcabile, interpretând muzică diversificată şi originală.

Revenind la ediţia a IX-a a Ethno Jazz Festival, sunt de menţionat tradiţionalele ateliere de creaţie de la Colegiul de Muzică din Tiraspol şi acţiunile de caritate. Festivalul a ajutat secţiei de nou-născuţi de la Spitalul Clinic Republican,  şcolilor internat din republică, veteranilor scenei.

Institutul Cultural Român îşi deschide sediu la Chişinău

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chişinău va fi inaugurat miercuri, 29 septembrie 2010. Cu aceasta ocazie va avea loc şi un concert inaugural sustinut in Sala cu Orga de la Chisinau de Romanian Piano Trio, format din muzicienii Alexandru Tomescu, Razvan Suma si Horia Mihail, care vor interpreta lucrari din repertoriul romanesc si international. Programul sustinut de artistii romani va cuprinde lucrări de George Enescu, Camille Saint-Saëns, Händel – Halvorssen, Robert Schumann, Jules Massenet, Pablo Sarasate si Astor Piazzolla.

Deschiderea Institutului Cultural Roman „Mihai Eminescu“ de la Chisinau se inscrie in politica Ministerului Afacerilor Externe si ICR de extindere a retelei institutelor culturale romanesti, ca instrument al unei diplomatii culturale moderne.

Prin institutionalizarea unei „case a culturii romane” in Republica Moldova, ICR „Mihai Eminescu“ de la Chisinau isi propune crearea unor punti spirituale noi intre cele doua maluri ale Prutului, regasirea si consolidarea comunitatii de limba, cultura si traditii, se arata in comunicatul remis Hotnews.ro.

„Institutul Cultural Roman de la Chisinau a primit numele simbolic al poetului «Mihai Eminescu». Este numele unei identitati comune, unei istorii comune, unei simtiri comune, care face ca atat spatiul dintre Dunare si Prut, cat si spatiul dintre Prut si Nistru sa se regaseasca in mod natural in aceasta personalitate. Acest nume traseaza, intr-un fel, programul acestui Institut. Este un Institut care porneste de la premisele comune, pentru a cladi un viitor in care spatiile respective sa se regaseasca, fara sa se amestece“, explica Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu“ Chisinau.

Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice al Universitatii Bucuresti si doctor in istorie, cu o teza sustinuta in 2003 la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, fost membru al Centrului de Studii Elenice al Universitatii Princeton, Petre Guran este autorul a numeroase studii, articole si recenzii pe teme de antropologie, istorie si actualitate politica si religioasa.

La ceremonia de deschidere vor participa ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, Iurie Leanca, presedintele Institutului Cultural Roman, Horia-Roman Patapievici, ambasadorul Romaniei  in Republica Moldova, Marius Lazurca si directorul ICR „Mihai Eminescu“ Chisinau, Petre Guran.

hotnews.ro

Cartea Neagră a Chişinăului

1st collector for Cartea Neagră a Chişinăului
Follow my videos on vodpod

Sărbătoarea muzicii clasice

Sărbătoarea muzicii clasice, posted with vodpod

Orheiul Vechi, şansa UNESCO

Orheiul Vechi, şansa UNESCO, posted with vodpod

„Primul snop” la Călăraşi-Social

„Primul snop” la Călăraşi-Social, posted with vodpod

Noi situri în lista UNESCO

Noi situri în lista UNESCO, posted with vodpod

Situri în patrimoniul universal

Situri în patrimoniul universal, posted with vodpod

Valentin Mândâcanu la 80 de ani

Valentin Mândâcanu la 80 de ani, posted with vodpod

Compozitorul Oleg Baraliuc recunoaşte că Agenţia de impresariat nu a fost în stare să gestioneze clădirea de pe strada Puşkin şi a dat-o în arendă

Ex-directorul Agenţiei de impresariat, Oleg Baraliuc, dezminte afirmaţiile uniunilor de creaţie şi ministrului сulturii, Boris Focşa, că edificiul de pe strada Puşkin, 24 nu mai face parte din patrimoniul statului după ce a fost transmis în gestiune pe un termen de 29 de ani Fundaţiei „Viitorul Moldovei”. Baraliuc a declarat în cadrul unei conferinţe de presă joi, 17 iunie, că acel contract semnat cu Fundaţia „Viitorul Moldovei” exclud dreptul privatizării, transmite Info-Prim Neo.

Baraliuc susţine că Fundaţia şi-a asumat mai multe responsabilităţi care sunt în beneficiul arendaşilor, dar şi al Agenţiei, şi, implicit al statului, căruia îi aparţine Agenţia de impresariat. Condiţiile stipulate în contractele de arendă pe un termen de 29 de ani a edificiilor de pe străzile Puşkin, 24 şi Alexandru cel Bun, 18, măresc venitul Agenţiei de aproape 9 ori, susţine ex-directorul acestei structuri de stat.

Compozitorul crede că această clădire a fost pregătită pentru altceva, motiv pentru care a şi pornit scandalul. „Sunt indignat că şi colegii mei, oameni de artă, scriitori, care au semnat scrisori împotriva numirii lui Focşa în calitate de ministru, acum îl susţin”, a declarat Baraliuc.

Cele două clădiri i-au fost transmise Agenţiei ca şi capital primar şi ea avea tot dreptul şi mijloacele să le gestioneze fără a mai fi nevoie de a le da în arendă pe 29 de ani. Baraliuc susţine însă Agenţia nu a putut gestiona clădirea, fiindcă toţi banii acumulaţi din activitatea de impresariat mergeau pentru achitarea salariilor şi serviciilor comunale, iar pentru „exportul” artiştilor rămânea doar 19 mii de lei pe lună. Edificiile au fost transmise Fundaţiei „Viitorul Moldovei” cu acordul personal al fostului ministru al Culturi, Artur Cosma, astfel că tranzacţia este absolut legală, afirmă Baraliuc.

Preşedintele fundaţiei „Viitorul Moldovei”, Alexandr Muşcinschi, se arată indignat că nu se iau în considerare afirmaţiile noii conduceri ale statului privind crearea condiţiilor pentru business. Muşcinschi spune că uniunile de creaţie oferă spaţiile sale în sublocaţie, iar banii nu-i transmit în casă. Acesta ar fi şi motivul că Agenţia de impresariat nu a fost în stare să gestioneze clădirile. Potrivit lui, Fundaţia „Viitorul Moldovei” a transmis un milion 200 de mii de lei pe contul Agenţiei – plata de arendă pe un an înainte, iar noua conducere a Agenţiei încearcă să mai strângă odată banii de la arendaşi. Muşcinschi afirmă că învinuirile uniunilor de creaţie şi ale Ministerului Culturii sunt neîntemeiate.

Fundaţia şi-a revendicat drepturile asupra clădirii după ce Agenţia de impresariat creată de Ministerul Culturii în 2006 şi condusă de Oleg Baraliuc a transmis cele două clădiri în septembrie 2009 „cu drept de folosinţă, administrare şi posesie” pe un termen de 29 de ani, conform contractelor semnate de părţi, dar neaprobat de către Ministerul Culturii, căruia îi aparţine patrimoniul. Tranzacţia s-a efectuat cu două zile înainte ca în minister să vină noul ministru Boris Focşa. Oficiul cadastral şi Camera Înregistrării de Stat au înregistrat tranzacţia, deşi în contracte lipsea acordul proprietarului.

Anterior, ministrul culturii, Boris Focşa, a menţionat că fundaţia „Viitorul Moldovei”, condusă de Alexandr Muşcinschi (deşi în acte la Ministerul Justiţiei figurează alt preşedinte, Vladimir Preguza), a intrat pe deplin în posesia clădirii de pe Puşkin, 24, chiar dacă părţile se mai află în litigiu. Cele patru uniuni de creaţiei sunt intimidate şi avertizate că vor ajunge în stradă, li se pun diverse condiţii, iar vizitatorii lor sunt stopaţi de către paza pusă de conducerea fundaţiei. Mai mult, aceştia au închis apa şi veceurile pentru a nu fi folosite de oamenii de artă.

Ministerul a cerut prin judecată anularea contractelor de arendă pentru cele două clădiri. Judecătorul Nicolae Harmaliuc a dat dreptate fundaţiei „Viitorul Moldovei”. Decizia a fost contestată de minister.

Leancă, la sfat cu scriitorii-Cultură

more about “Leancă, la sfat cu scriitorii-Cultură“, posted with vodpod

Reform in Moldova gathers pace

A thousand-strong cultural lobby attended Moldova’s parliament on December 12th 2009 for the country’s first-ever cultural congress. At the congress, President Mihai Gimpu spoke out in favour of cultural reform. ECF’s capacity development project in Moldova, co-organised by the Soros Foundation and supported by Matra, is spearheading that reform. Our training participants are a prominent part of the cultural reform lobby. They were jointly responsible for this historic congress taking place, and spoke convincingly at it.

With such high-level support and grassroots mobilisation, the future of cultural reform in Moldova (including our long-term goal of a cultural fund) is looking much brighter than anyone could have dared hope in recent times. As recently as spring 2009, peaceful demonstrations met with a violent response by the authorities. A more hopeful mood was ushered in with the victory of the democratic parties in the summer election.

Our project participants are involved or working closely with the reform-platform, the National Association of Creation Unions (ANUC). At a news conference prior to the congress, ANUC member Constantin Cheianu reminded politicians that culture ‘can also help achieve European values’ and that ‘culture has the same rights as all the other spheres’. ANUC has called for the sector to have a decisive say in how funding for culture is spent. Moldova’s Minister for Culture, Boris Focsa, has echoed the President’s support for a new cultural fund outside the ministry’s direct control. Again, the idea of such a fund was put forward initially within our capacity development project.

ECF Programme Manager Philipp Dietachmair has remarked: ‘In general I consider this congress and the entire movement a very impressive success indeed – we never had comparable support from such high level politicians and such a large number of professionals, media, artists in any other country we worked in and in such a short time.’