Atac raider la Academia de Arte din Chişinău

Instituţia de învăţământ artistic este ameninţată cu executare silită pentru o datorie de peste 2,8 milioane de lei, acumulată în anii 2005-2006.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău este ameninţată cu executarea silită de firma Petroter SRL. Aceasta solicită plata unei datorii de peste 2,8 milioane de lei acumulată de instituţia de învăţământ în anii 2005-2006.

Instanţa a adoptat decizia respectivă încă în luna mai 2007, dar titlul executoriu a fost pus în aplicare abia recent.
Atât administraţia instituţiei, cât şi conducerea ministerului susţin că nu ar fi la curent de unde s-a acumulat obligaţia.

Titlul executoriu, dar şi intenţia ministerului de a reforma învăţâmântul artistic ia făcut pe studenţi şi profesori să consideră că la mijloc ar putea fi şi o intenţie de divizare a Academiei de Arte şi de preluarea unor blocuri de studii de către afacerişti.
Un grup de studenți de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău a protestat luni, 7 noiembrie, în fața Casei Guvernului.
De cealaltă parte, ministrul Culturii Boris Focșa susține că la baza acestor revolte nu există nici un temei, iar informațiile pe care le-au primit studenții sunt doar zvonuri, lansate intenționat de cineva din conducerea instituției.
Autor: Ion Preaşca, Adevarul.ro

Euro cultura Moldo-Română

Euro cultura Moldo-Română, posted with vodpod

Semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României

La 12 aprilie 2011, a avut loc Ceremonia de semnare a Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României.

Cu această ocazie d-nul Ministru, Boris Focşa, a mulţumit tuturor pentru sprijinul, consultanţa şi asistenţa substanţială pe care România o acordă dezvoltării culturii în Republica Moldova. Acest acord este o necesitate, este un schimb cultural pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România a menţionat Ministrul.

“Avînd în vedere comunitatea de limbă, istorie şi tradiţii culturale, am decis astăzi să încurajăm dezvoltarea colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile de resort în domeniile nominalizate pe baza principiilor de paritate şi bună înţelegere, să încurajăm colaborarea în următoarele domenii : arte plastice, muzică, teatru, patrimoniu cultural, muzee . Întradevăr avem nevoie de acest sprijin, mă bucur încă o dată că am ajuns la semnarea acestui acord şi să ne gîndim la proiectele ce vor urma între aceste 2 ministere” a menţionat Boris Focşa, ministrul culturii.

D-nul Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a menţionat că este un acord solid, negociat între parteneri adevăraţi, este un acord pentru elaborarea proiectelor comune, este important deoarece trebuie să păstrăm noi valori culturale. Acest acord ne va ajuat reciproc de a păstra valori comune, a menţionat Kelemen Hunor.

Moldova-Film cuprinsă de scandal

Moldova-Film cuprinsă de scandal, posted with vodpod

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile …, posted with vodpod

Ex-ministrul Cozma este învinuit că fură Biblioteca Naţională

În replică, acesta spune că numai datorită lui au fost salvate cărţile vechi din instituţia condusă de Alexe Rău.

Acuzaţii extrem de dure între directorul Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău, şi ex-ministrul Culturii Artur Cozma. Primul susţine că celălalt deţine barul „Petit-cafe” şi Restaurantul „Piotr Pervîi” în edificiile bibliotecii, după ce, în timpul guvernării comuniste, a lipsit instituţia de spaţii importante pentru păstrarea cărţilor rare şi vechi. „Cozma nu are nimic sfânt”, constată Rău. „Vai de capul nostru! De-aş avea atâtea baruri, aş fi milionar”, afirmă, râzând, la rândul său, fostul ministru. Juriştii Ministerului Culturii consideră că soluţionarea problemei depinde numai de directorul Bibliotecii Naţionale, iar ministrul Boris Focşa asigură că se va documenta cu privire la acest caz. Noi încă nu am reuşit să dăm de capătul problemei, dar totuşi abordăm acest subiect, deoarece clădirile de-o importanţă istorică ale Bibliotecii Naţionale într-adevăr se află în pericol.

Marea bombă care planează deasupra Bibliotecii Naţionale (BN) este bine cunoscuta tentativă a firmei „Green Hills Nistru” de a edifica în preajma blocului principal al instituţiei o clădire cu multe etaje, dintre care trei – sub sol. Aceasta ar pune în pericol întreg blocul şi ar denatura zona istorică în care se află biblioteca. Patronul firmei îşi motiva lucrările printr-un act – deja nevalabil – întocmit pe vremea ministrului Artur Cozma, însă, datorită protestelor angajaţilor bibliotecii, construcţia neautorizată a fost stopată. Astăzi, Ministerul Culturii (MC) se află în litigiu cu „Green Hills”. Totodată, directorul BN, Alexe Rău, atenţionează că aceasta nu a fost singura implicare a lui Cozma în treburile instituţiei. El spune că fostul ministru conduce două localuri care închiriază spaţii în clădirea bibliotecii: restaurantul „Piotr Pervîi” şi barul „Petit-cafe”.
Rău: „Doamnele şi-au făcut cruce”, Cozma: „Doamne fereşte!”

Restaurantul ocupă o parte din subsolul blocului II al BN, unde altădată se afla Clubul „Black Elephant”. Din cauza datoriilor mari la chirie şi servicii, afirmă Rău, clubul a fost evacuat, pentru ca în spaţiul eliberat să fie mutată colecţia de carte veche şi rară, care nu încăpea în bibliotecă. „Nu aveam unde să păstrăm cărţile, care stăteau până atunci la podea. Dar a urmat cea mai straşnică scenă. Cozma m-a chemat şi mi-a spus ca, în zece zile, să nu vadă acolo nici urmă de carte veche şi rară. A venit şi la bibliotecă. De faţă cu nişte doamne, care şi-au consacrat viaţa cărţilor, se revolta: „La ce vă trebuie vechiturile astea? Aruncaţi-le! Nu vedeţi că miroase de la ele?”. Când a ieşit Cozma, doamnele şi-au făcut cruce, ca nişte măicuţe la mănăstire…”, spune Rău. Potrivit directorului, astfel ex-ministrul a pregătit terenul pentru deschiderea în aceste încăperi a restaurantului „Piotr Pervîi”, care i-ar aparţine.

Pe cât de dure acuzaţiile lui Rău, pe atât de indignată reacţia lui Cozma. Ex-ministrul, care în prezent lucrează la Academie, aflând despre declaraţiile lui Rău, a exclamat: „Of, Doamne fereşte! „Black Elephant” a lăsat un „dezastru total în subsol”, unde nu era nici lumină şi, respectiv, nu putea fi pusă nici o carte veche şi nici una rară. Aveam nevoie de resurse importante pentru a întoarce datoriile lăsate de club şi urma să găsim chiriaşi, care au şi scos de acolo tone de deşeuri. Am insistat ca ei să facă din banii lor rafturi noi pentru cărţile vechi. Nu la subsol, ci la parter. Noi am efectuat şi o reparaţie capitală în edificiul bibliotecii”. De altfel, Cozma infirmă faptul că i-ar cunoaşte pe patronii de la „Piotr Pervîi”.

Am încercat să descoasem şi bibliotecarele, dar nimeni nu vrea să vorbească nici despre „Piotr Pervîi”, nici despre Cozma. Doar la auzul acestor nume, privirile unora dintre ele te asigură că aşteaptă să le dispari din faţă cât mai curând. Iată ce ne-a răspuns Tatiana Plăcintă, şefa Secţiei de carte rară, care credeam că ne va dezlega misterul: „Eu nu-s la curent, telefonaţi la direcţie. Nu ştiu când a venit Petru („Piotr Pervîi” – n.r.) şi când s-a dus Petru”. Nimic n-am putut afla nici de la Galina Stepanovna, contabila-şefă a restaurantului. „Dacă s-a şi întâmplat ceva, eu am fost lipsă”, ne-a răspuns ea la toate întrebările. E drept că ne-a recomandat să vorbim cu directorul localului, care însă a fost de negăsit…

Rău: „Şi-a adus şi aici omul lui”, Cozma: „Habar n-am…”

Celălalt local, „Petit-cafe”, se află în blocul principal al BN, unde pe timpuri era bufetul bibliotecii. Localul are 30 metri pătraţi şi o terasă de 200 metri pătraţi. „Şi aici Cozma şi-a făcut bar, afirmă Rău. Anterior, era un patron care hrănea angajaţii bibliotecii la preţuri rezonabile. Dar, venind Cozma, a introdus o regulă nouă. Contractele de locaţiune nu mai erau aprobate de noi, ca instituţie autonomă, ci de ministru. Astfel, a refuzat să semneze contractele cu acea firmă până când a adus-o la faliment. Şi atunci Cozma şi-a pus omul lui”.
Cine să fie omul lui Cozma? „Petit-cafe” e condus de Oleg Carp, care zice că nici nu ştie cum arată ex-ministrul. Totuşi, el s-a interesat: „Chiar de eram ai lui Cozma, ce contează? Achităm arenda regulat”. Întrebat de noi cu cine a negociat pentru a închiria acest spaţiu, Carp a refuzat să răspundă. Artur Cozma însă, auzind despre „Petit”, a râs: „De-aş avea atâtea baruri, aş fi milionar. Habar n-am cine-i, nu-l cunosc pe Carp”.

Focşa: „Totul depinde de Rău”

Învălmăşeala continuă. Surprinzător, dar întrebat cum se numesc firmele care închiriază spaţiile respective, Rău ne-a spus că nu ştie, deoarece contractele i-au fost preluate de către MC. Drept răspuns, Elena Stratulat, şefa Direcţiei juridice a ministerului, asigură că „e imposibil ca dl Rău să nu aibă un exemplar al contractului”. Mai mult, juriştii ministerului susţin că numai Rău poate rezolva problema acestor spaţii, dacă chiriaşii îl deranjează. „Nu ştiu cum era la Cozma, dar acum directorul BN îşi alege singur agenţii economici cu care încheie contracte de locaţiune. Ministerul doar le aprobă din punct de vedere legal. Dacă dl Rău are nevoie de încăperile ocupate, e suficient să nu semneze următorul contract şi să le folosească pentru bibliotecă, afirmă Nicolae Rotaru, jurist la minister. Într-adevăr aceasta era posibil – în 2009, Oleg Carp, activând din numele firmei „NMG&Co”, a semnat contractul de locaţiune pe termen de numai un an. În 2010, când Cozma nu mai era ministru, Rău ar fi putut să refuze contractul.

Ministrul Culturii, Boris Focşa, afirmă că nu ştie nimic despre „barurile lui Cozma”. El îşi aminteşte că la început „Piotr Pervîi” nu achitase arenda pentru aproape jumătate de an. „I-am spus dlui Rău să rezilieze contractul prin judecată. Pe urma, am fost informat că administraţia restaurantului a plătit imediat toate restanţele. Nu văd o problemă, căci totul depinde de dl Rău. Când expiră contractele, el nu trebuie să semneze altele”, a precizat ministrul. Menţionăm că banii pentru chiria acestor spaţii revin nu ministerului, ci bibliotecii, care primeşte anual peste 149 mii de lei numai din contractul cu „NMG&Co”.

Se presupune că, fiind ministru, Artur Cozma a fost implicat în mai multe scandaluri, inclusiv privatizarea ilegală a Circului, înstrăinarea ilicită a monumentului arhitectural de pe Bucureşti 62, depăşirea atribuţiilor de serviciu la gestionarea banilor şi a patrimoniului Teatrului „Luceafărul” etc. TIMPUL va continua să se documenteze pentru a afla dacă ex-ministrul Cozma controlează sau nu cele două localuri „găzduite”de BN. Vom reveni.

Pavel Păduraru, Timpul

Raportul Ministerului Culturii in AIE 1- un an de guvernare

Domnului VLADIMIR FILAT

Prim-ministru  al Republicii Moldova

În perioada de raport, activitatea Ministerului Culturii  a fost direcţionată în vederea  realizării sarcinilor primordiale ale Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2009-2013.

Un obiectiv strategic al ministerului este asigurarea accesului larg  al cetăţenilor la viaţa culturală  şi Patrimoniul Cultural  Naţional.

În perioada de referinţă au fost organizate şi desfăşurate  1266 de spectacole, dintre care 279 în teritoriu. Concomitent, au fost realizate peste 10  manifestări culturale de importanţă naţională şi internaţională, cum ar fi Festivalul Internaţional de Muzică Mărţişor, Eminesciana-2010, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Două Inimi Gemene, Festivalul Steaua Chişinăului, spectacole de comemorare a poetului G.Vieru,  Premiera filmului Aria, etc.

Pentru valorificarea şi utilizarea fondurilor de patrimoniu au fost organizate  18 expoziţii în cadrul muzeelor: Bienala internaţională de Pictură, Maeştri şi discipoli, dedicată împlinirii a 70 de ani de la fondarea Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, expoziţia Pagini din istoria Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală către aniversarea a 120-a de la fondarea muzeului, expoziţie reprezentativă, consacrată lui Grigore Vieru Chipul tău fără seamăn.

În contextul asigurării accesului populaţiei la informaţie cele  1385 biblioteci publice au oferit servicii pentru  851,5 de utilizatori.  Casele de cultură din teritoriu (1232) au organizat şi desfăşurat circa 55 mii de acţiuni culturale. Această perioadă se caracterizează prin realizarea unor activităţi majore cultural-ştiinţifice şi artistice  care înregistreză 7 festivaluri – concurs de nivel zonal şi naţional precum Festivalul – concurs naţional al interpreţilor cântecului popular Nicolae Sulac, Festivalul-concurs naţional Fanfara Argintie, Festivalul-concurs naţional al formaţiilor corale La izvoare, Festivalul-concurs republican al tinerilor interpreţi Jocurile Delfice, Festivalul-concurs naţional al interpreţilor cîntecului folcloric Maria Drăgan, Festivalul-concurs naţional al interpreţilor fluierari şi al formaţiilor de fluieraşi Nistrule cu apă lină, Festivalul de folclor Efim Junghietu. Tîrgul  Naţional al meşterilor populari Tezaur – 2009 a întrunit peste 200 participanţi din toate raioanele republicii şi prezenţa a cca 2000 şi vizitatori. Simpozionul ştiinţific Anul bibliologic 2009 a scos în evidenţă realizări notorii ale bibliotecilor publice în cadrul concursului republican Promovarea imaginii bibliotecilor publice în comunitate. Cea mai importantă realizare a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” este  Proiectul Biblioteca picilor în valoare de 21000 euro susţinut de Institutul Suedez din Stockholm. La 4 mai 2010 a avut loc lansarea de către Biblioteca Naţională a primei Biblioteci Digitale din Moldova – BND MOLDAVICA (www.moldavica.bnrm.md), ca parte integrantă a Bibliotecii Digitale Europene (The European Library).

Salonul Internaţional de Carte din  august – septembrie şi Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret din aprilie curent au expus cărţile a peste 320 edituri din 16 ţări. În cadrul saloanelor a fost organizată o suită de acţiuni cultural-ştiinţifice, expoziţii-eveniment, întruniri profesionale ale bibliotecarilor şi editorilor precum şi ateliere de lucru. Aceste evenimente au contribuit la promovarea lecturii şi accesului la informaţie a cetăţenilor.

O activitate remarcabilă în perioada dată a fost ediţia a XX-a a Concursului literar La izvoarele înţelepciunii, dedicată maestrului Grigore Vieru. Au participat circa 70 de elevi din R. Moldova şi România.

În contextul performanţelor obţinute de către biblioteci de Ziua Profesională a Bibliotecarului care, se sărbătoreşte începând cu anul 2010 la 23 aprilie, au fost marcaţi cu distincţii de stat şi premii băneşti cei mai buni specialişti din bibliotecile din ţară.

A fost elaborată şi aprobată Lista ediţiilor propuse pentru a fi subvenţionate din bugetul de stat pe anul 2010. Din mijloacele bugetului de stat s-au editat  8 titluri de carte cu un tiraj total de 9000 exemplare.

În perioada vizată au fost editate în total pe ţară peste 1500 de titluri de carte cu un tiraj total de circa 1mln 437 mii exemplare.

Promovarea culturii ca factor primordial al păstrării  şi dezvoltării identităţii naţionale şi asigurarea cadrului de dezvoltare şi manifestare a diversităţii culturale în scopul edificării  unei societăţi deschise  şi multiculturale.

Perioada de raport înregistrează participarea la întruniri profesionale de nivel naţional şi internaţional, precum şedinţa grupului de experţi ai statelor-membre ale CSI pentru coordonarea proiectului Acordului cu privire la tarifele poştale reduse pentru coletele bibliotecare în sistemul împrumutului interbibliotecar al statelor-membre ale CSI, de la Minsk; seminarul  internaţional Dreptul de autor şi libertatea accesului la informaţie în biblioteci.

În cadrul proiectului Consolidarea sectorului cultural în Republica Moldova, susţinut de Guvernul Olandei şi Fundaţia Soros-Moldova, care a demarat în a. 2008, şefii direcţiilor şi secţiilor cultură din teritoriu au fost antrenaţi în elaborarea documentelor de politici. Drept rezultat al stagiilor 15 direcţii şi secţii cultură din teritoriu au elaborat proiectul strategiei culturale a raionului. Parte din secţiile cultură sunt la etapa consultării şi a dezbaterilor publice în scopul elaborării strategiilor culturale.

Pentru specialiştii formaţiilor artistice de amatori de diferite genuri s-au organizat  stagii de instruire  cu implicarea a circa 1200 de participanţi.

În scopul păstrării şi promovării culturii, limbii şi tradiţiilor în colaborare cu misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova s-au organizat  manifestări în cadrul Festivalului Internaţional Mărţişor-2010, care au cuprins  diasporele moldoveneşti, mediile academice, diplomatice, de creaţie din statele de acreditare. Au fost organizate manifestări culturale, dintre care: serate de creaţie, prezentarea filmelor, concerte cu participarea artiştilor moldoveni.

Referitor la Programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene, în anul 2009 două proiecte din Republica Moldova au fost selectate pentru co-finanţare în cadrul celui de-al treilea apel de participare pentru ţările terţe, primul proiect „Pianul reflecţie a culturii europene”, realizat de Ministerul Culturii, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Alianţa Franceză din Moldova, Asociaţia Concours Europeen de Piano, cu participarea tinerilor pianişti din Austria, Franţa, Italia, Macedonia, Moldova, Suedia, Polonia şi proiectul „The port of cultures” realizat de către Trigon (Moldova) şi Centrul Internaţional de Cultură tradiţională (Georgia).

În premieră Ministerul Culturii, de comun acord cu Ministerul Economiei au asigurat participarea R. Moldova la Târgul Internaţional de carte din Frankfurt pe Main, identificând în acest scop suma de 150,0 mii lei.

• Ministerul Culturii participă ca parte terţă la proiectul Tradiţiile şi Obiceiurile unor popoare asemănătoare, din cadrul Programul Uniunii Europene  Cultura 2007-2013 în colaborare cu  Ministerul Culturii al Republicii Italiene;
• Republica Moldova participă la Proiectul-pilot Reabilitarea patrimoniului cultural în oraşele istorice în cadrul Programului regional Iniţiativa de la Kiev, susţinut financiar de către Consiliul Europei şi Comisia Europeană;
• Ministerul Culturii elaborează Registrul patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova şi lucrează la Proiectul-pilot Educaţia artistică în Republica Moldova: probleme şi perspective pentru dezvoltarea capacităţilor creative pentru sec. XX cu susţinerea financiară a Biroului UNESCO din Moscova;
• În perioada de referinţă, în comun cu Ministerul Italian de Externe – Cooperazione Italiana şi Oficiul UNESCO din Veneţia, Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa a  demarat Proiectul de amenajare a unui nou sediu pentru „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. În cadrul aceluiaşi proiect a fost organizat seminarul  “Politici eficiente de ocrotire a patrimoniului cultural in Europa”, la care au participat specialişti din cadrul Secţiilor de Cultură din cadrul administraţiilor publice locale, care sunt responsabili pentru protecţia patrimoniului.
• În cadrul celei de-a VIII-a Reuniune a Forului Summit-ului Şefilor de Stat a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est  ,,Coridoare Culturale”, Ministerul Culturii şi-a reiterat interesul de a se ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de Sud-Est (prin Coridoarele „pontic” şi „dunărean”), fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare şi promovare a moştenirii culturale comune, care derivă în mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu civilizaţiile din exterior, precum şi a propus a încă două coridoare: „Coridorul „baltico-pontic” şi Coridorul „stepa euro-asiatică”.
• Ministerul Culturii  în calitate de coorganizator a contribuit la desfăşurarea la Chişinău a celui de-al IV-lea  For al Intelectualitatii din Comunitatea Statelor Independente în perioada 24-25 septembrie 2009, cu circa 450 de reprezentanţi ai intelectualităţii statelor-membre ale CSI. În cadrul Forului au fost susţinute master-classuri ale personalităţilor marcante din ţările participante, s-au organizat o masa rotundă pe tema Problemele învăţămîntului artistic în statele-membre ale CSI, o expoziţie cu lucrările artistului plastic Mihai Grecu, o expoziţie-retrospectivă a lucrărilor de diplomă  a absolvenţilor Institutului Academic de Stat V.I.Surikov din Moscova (anii 1950-2009).
• Ministerul Culturii a iniţiat negocierile privind semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) al României, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar cu privire la colaborarea în domeniul culturii (semnat la 29 mai 2010) cu Republica Arabă Egipt, Programul de colaborare în domeniul culturii cu Ministerul Culturii al Republicii Bulgaria şi cu Republica Populară Chineză (semnat la 7septembrie 2010)

• La capitolul asigurarea păstrării şi dezvoltării Patrimoniului Cultural Naţional, promovarea valorilor ca parte integrantă a spaţiului cultural european şi internaţional, armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţională, au fost elaborate şi promovate un şir de proiecte de legi şi acte normative, care au menirea să instituie cadrul juridic şi să reglementeze activităţile specifice în acest domeniu. Astfel, în perioada de raport au fost elaborate şi aprobate 7 acte normative,  30 de proiecte privind edificarea  monumentelor de for public, dintre care remarcăm reinstalarea Monumentului Lupoaica Romulus şi Remus în faţa Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, privind instalarea bustului scriitorului Liviu Rebreanu în Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfînt (Nr. 709 din  20.11.2009); privind instalarea bustului Grigore Vieru pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfînt (HG nr.73 din 10.02.2010); privind aprobarea Programului de acţiuni pentru comemorarea poetului G. Vieru pe anii 2010-2013 (HG nr.44 din 02.02.2010 ), privind edificarea în mun. Chişinău a Monumentului Libertăţii (HG nr.169 din 09.03.2010).

Au fost elaborate şi expediate spre avizare 5 acte legislative: privind protejarea patrimoniului cultural mobil ( în curs de avizare), privind protejarea patrimoniului cultural imaterial ( la avzyare la Ministerul Justiţiei), privind activitatea editorială ( prezentată la Guvern), Legea monumentelor de for public (în curs de avizare), iar proiectul legii privind protejarea patrimoniului arheologic este în proces de examinare la Parlament,

În vederea dezvoltării cadrului instituţional au fost aprobate la Colegiul Ministerului 5 regulamente: Privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice, Privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Monumentelor de For Public, privind organizarea şi funcţionarea a Comisiei Naţionale Arheologice, privind organizarea şi funcţionarea a Comisiiei naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi Regulamentul cu privire la atestarea personalului artistic şi de creaţie în teatre, circuri şi organizaţii concertistice.

• Au fost desfăşurate lucrări de proiectare în vederea restaurării a 11 edificii, dintre care cu statut de  monument protejat 7 edificii; continuă lucrările de restaurare la Complexul de clădir

În vederea dezvoltării cadrului instituţional a fost elaborat şi se află în faza de avizare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului – cadru de organizare şi funcţionare a Casei de Cultură. În colaborare cu Biroul Relaţii Interetnice Ministerul Culturii a elaborat Regulamentul festivalului etniilor „Unitate prin diversitate”.

O atenţie deosebită s-a acordat dezvoltării artelor contemporane ca mijloc de afirmare a culturii naţionale. Întru îmbunătăţirea domeniului s-a iniţiat modificarea a 4 proiecte legislative şi normative:  Legea cinematografiei,  Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice,  Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare. În scopul revitalizării şi asigurării evidenţei activităţii în domeniul cinematografiei şi clasificării filmelor, Colegiul Ministerului Culturii a aprobat, la 23 februarie curent, setul de documente necesar punerii în aplicare a mecanismului de  funcţionarea ÎS Registrul cinematografic. În total au fost perfectate 24 de acte şi regulamente, cît şi aprobarea Regulamentului privind activitatea Registrului cinematografic.

În contextul elaborării noului cod al învăţământului, Ministerul Culturii a iniţiat o amplă reformă  în domeniul educaţiei artistice. În acest scop au fost create două comisii de experţi pentru:

• eficientizarea reţelei instituţiilor de învăţământ artistic subordonate ministerului;
• elaborarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului artistic.

Pentru dezvoltarea artei teatrale contemporane  şi stimularea laureaţilor concursurilor şi festivalurilor internaţionale ministerul a acordat 7 premii financiare în valoare totală de 55 mii lei. S-a acordat premiul în domeniul artei teatrale Valeriu Cupcea.

Pentru valorificarea creaţiilor literar-dramatice şi muzicale originale au fost achiziţionate 4 opere ale dramaturgilor şi 19 creaţii ale compozitorilor autohtoni.

În scopul susţinerii procesului de creaţie contemporană  în domeniul artelor plastice, Ministerul Culturii a organizat, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova şi instituţiile de specialitate  41 expoziţii de artă contemporană, dintre care Expoziţia-concurs Saloanele Moldovei, Bienala Internaţională Arta Decorativă.

Succese remarcabile au obţinut tinerele talente din instituţiile de învăţămînt artistic fapt confirmat prin rezultate: Marele Premiu obţinut de D. Vieru la Concursul Internaţional de vioară, Sicilia, Italia, 8 laureaţi, deţinători ai premiului I la prestigioase concursuri internaţionale din Bulgaria, România  şi patru laureaţi ai premiul III. Este semnificativ faptul, că 11 elevi de la Liceul C. Porumbescu au participat la turneele Europene cu Orchestra de Tineret a Iniţiativei Central Europene.

Din cele expuse  se poate concluziona, că  ministerul a desfăşurat  activităţi în vederea realizării obiectivelor strategice, cu impact social pozitiv.

Noua lege de protejare a patrimoniului va lupta cu arheologia neagră

Fenomenul arheologiei negre este prezent în abundenţă în Republica Moldova. Există circa 150 de căutători de comori care utilizează detectoare de metal nerespectând tehnica şi procedurile ştiinţifice de lucru. Noua lege de protejare a patrimoniului arheologic, aprobată recent de către Parlament, prevede în premieră mecanisme de luptă cu arheologia neagră, a declarat luni, 20 septembrie, la o conferinţă de presă doctorul în istorie Sergiu Musteaţă, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Musteaţă, aprobarea legii a fost posibilă după o muncă de cinci ani. Grupul de lucru asupra legii a consultat proiectul cu experţi din SUA, Germania, Ucraina şi România.
Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, a declarat că ziua când a fost aprobată legea în cauză a fost una însemnată pentru toţi arheologii, pentru toţi cei care ţin la patrimoniul cultural şi arheologic. „Sper că de azi înainte vom termina cu arheologia neagră şi înainte de a construi o clădire se va realiza controlul arheologic”, a menţionat Mariana Şlapac.

Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că legislaţia de până acum nu a permis să fie protejate monumentele, iar noul cadru legal creează premise reale pentru salvgardarea patrimoniului arheologic.

În cadrul conferinţei a fost lansată şi „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chişinău”, care cuprinde numeroase materiale despre patrimoniul supus unei continue degradări. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare, Ion Ştefăniţă, a declarat că din cele 977 de edificii cu valoare arheologică, 76 au fost demolate şi 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

„Cartea neagră a patrimoniului cultural” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural şi necesitatea de a întreprinde unele măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia”, a declarat Ion Ştefăniţă.

Legea de protejare a patrimoniului arheologic a fost aprobată vineri, 17 septembrie, unanim de către toate formaţiunile politice.

Info-Prim NEO

Originalul lupoaicei revine

Originalul lupoaicei revine, posted with vodpod

Boris Focşa, ministrul Culturii: „Domeniul culturii are un sistem dereglat…”

Pe 25 septembrie se împlineşte un an de la învestirea în funcţie a guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană. Am considerat oportun să-i invităm la dialog pe miniştrii AIE, rugându-i să ne vorbească despre realizările şi nereuşitele lor în această perioadă. Azi răspunde la invitaţia noastră ministrul Culturii, Boris Focşa.

- Domnule ministru, ce aţi moştenit de le vechea conducere comunistă a ministerului şi ce aţi reuşit să faceţi într-un an?

- Am moştenit un minister care, după mine, nu mai era minister. Multă vreme nu se mai făcuse nimic în acest domeniu şi a trebuit să reorganizez activitatea instituţiei, să facem o inventariere la toate bunurile din subordine. A fost un proces destul de complicat. Pe de o parte, reorganizam ministerul, iar pe de alta, efectuam investigările de rigoare. Am verificat şi am găsit mai multe nereguli de contabilitate. Concomitent, analizăm legislaţia în domeniul culturii, mai cu seamă cea care ţine de protejarea patrimoniului. A trebuit să facem şi inventarierea patrimoniului. Am găsit multe ilegalităţi, am făcut precizări, am iniţiat câteva procese de judecată. Acum ne judecăm pentru a obţine clădirea de pe str. Puşkin, 24 din Chişinău.

- Apropo, speraţi să recăpătaţi acest spaţiu?

- Directorul respectivei agenţii de impresariat a semnat un contract, fără acordul ministerului, prin care sediul i-a fost transmis în arendă pe o perioadă de 29 de ani. Este o schemă frauduloasă, fiindcă din start am găsit agenţia cu datorii enorme, de câteva milioane de lei. Cu toate că este ilegal, cel puţin aşa consider eu, contractul a fost înregistrat la Cadastru. De fapt, şi oficiul cadastral a fost atras ca parte în acest proces. Deoarece agenţia avea datorii, s-a făcut un transfer de 1,2 mln., arenda pentru un an de zile, ştiind că creditorii vor lua aceşti bani, ca să intrăm în impas. Am încercat să pun sechestru la bancă, astfel încât banii să fie transferaţi înapoi. Dar ei s-au înţeles cu banca, banii au ajuns în cont şi au fost luaţi de către Inspectoratul Fiscal pentru datorii. Dacă obţinem câştig de cauză, vom restitui banii. Mă mir că am pierdut, în primă instanţă, acest proces, fiindcă era clar că contractul trebuia să fie semnat de organul ierarhic superior. Aceeaşi situaţie e şi la Circ, dat în arendă tot pe 29 ani, dar până acum nu s-au făcut reparaţii şi nici nu ştim cine este investitorul.

- Ce aţi reuşit să faceţi pentru ocrotirea monumentelor de stat, unele dintre care au fost privatizate sau chiar demolate?

- Am pus pe roate Agenţia de inspectare a monumentelor, ea funcţionează. Avem deja un registru al monumentelor publicat în „Monitorul Oficial”. Legea a apărut în 1993, dar registrul a fost publicat abia acum. Fără a fi publicată, legea nu are niciun efect. A fost catalogat fiecare imobil. La Chişinău am finisat acest lucru, acum am început să facem inventarierea monumentelor de pe întreg teritoriul republicii.

- Când aţi fost numit ministru, vorbeaţi de o mai mare apropiere de uniunile de creaţie. Ce s-a reuşit în acest domeniu?

- În Colegiul ministerului am cooperat membri ai uniunilor de creaţie. Am pus accent pe transparenţă. Încercăm să colaborăm cu fondurile internaţionale, pentru că, până acum, nu s-a făcut nimic în acest domeniu. Am demonstrat că putem face lucruri mari şi cu bani mai puţini. Am susţinut festivalurile „Cronograf” şi „M. Eminescu”. Vom sprijini financiar Festivalul „Invită Maria Bieşu”, manifestările dedicate Zilei Independenţei ş.a.

- Apropo, pe 31 august a fost anunţat un spectacol la Palatul Naţional, dar, totodată, vor fi organizate manifestări în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De unde asemenea disensiuni?

- Nu cred că e o mare problemă. În Palatul Naţional încap 1.450 de spectatori, iar concertul va dura două ore. Ideea vine de la administraţia Palatului Naţional. Vor fi invitate şi vedete din România…

- Care este bugetul ministerului?
- Este de 190 de milioane de lei, ceea ce asigură doar parţial salariile instituţiilor de cultură şi ale celor de învăţământ artistic.

- De ce salariile lucrătorilor din cultură rămân atât de mici, precum şi pensiile oamenilor de cultură cu merite deosebite?

- Am propus ca teatrele să treacă la sistemul de proiecte, dar am rămas la vechea formulă. Am insistat ca, de exemplu, coeficientul salariului să fie mărit de la 1,3 la 1,5 şi, printr-o hotărâre de guvern, am majorat salariile la toate instituţiile concertistice.

- Totuşi, la Teatrul de Operă şi Balet au fost micşorate…

- Depinde foarte mult de managerul instituţiei. Statul dă salariul pe care îl dă, iar instituţiile le pot majora celor mai buni din activitatea de bază a acestora.

- Ce aţi reuşit să faceţi cu casele de cultură din teritoriu, în care s-au deschis baruri, cafenele…?
- Recent am elaborat Regulamentul-cadru de activitate al caselor de cultură. În sfârşit, acestea vor avea un statut juridic aparte. Până acum, banii veneau numai la primărie, dar, după ce va fi aprobat acest regulament printr-o hotărâre de guvern, lucrătorii din cultură vor avea dreptul la o activitate separată. Vor primi banii de la stat, dar vor mai obţine mijloace şi din activitatea concertistică…

- Ce se întâmplă cu producţia editorială de carte?

- Anul trecut, lista cărţilor n-a fost aprobată. În 2010 am adoptat-o la Colegiul ministerului. Avem două edituri de stat – „Cartea Moldovei” şi „Lumina”. La „Lumina” lucrurile stau mai bine, dar „Cartea Moldovei” a editat multe cărţi la comanda de stat – ştim noi la comanda cui – şi a acumulat multe datorii. Cred că şi editurile private trebuie să fie puse în condiţii egale cu cele de stat, să participe şi ele la concursuri de editare. Zilele acestea, vom aproba Legea cu privire la activitatea editorială, în care vor fi stipulate şi condiţiile respective.

- Când va fi modificată Legea privind uniunile de creaţie?

- Am discutat despre aceasta şi vom începe modificarea ei. De asemenea, intenţionăm să modificăm Legea culturii şi ceea ce ţine de Fondul culturii.

- În ce relaţii sunteţi cu Uniunea Teatrală din Moldova?

- Foarte bune. Acum luptăm ca să-şi poată relua activitatea în sediul din strada Puşkin, 24, unde paznicii agentului economic care a arendat spaţiul nu le permite angajaţilor accesul în clădire.

- Ce n-aţi reuşit să faceţi din programul dvs. în anul care s-a scurs?

- Legea cu privire la teatre. Sper să reuşim s-o aprobăm până în septembrie. În schimb, a trecut în prima lectură Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, lege care a fost făcută de la capăt. Împreună cu Ministerul Culturii din România elaborăm dosare UNESCO pentru a obţine finanţare. Între timp, am finisat lucrul la Legea privind protejarea patrimoniului mobil, ceea ce ţine de colecţii. Paralel, verificăm registrul acestui patrimoniu. Am lucrat şi la o variantă a Legii cu privire la cinematografie, pe care am şi propus-o guvernului.

- Ce se întâmplă la Studioul „Moldova-Film”, unde, ca şi la Teatrul de Operă şi Balet, continuă conflictele?

- Încercăm să venim cu un proiect de scutire a taxei pe valoarea adăugată pentru coproducţii şi pentru filmele făcute la noi în ţară. Nimeni nu doreşte să vină să facă coproducţie, deoarece există un impozit dublu – la ei în ţară, dar şi la noi, aici. Sper că proiectul va fi avizat pozitiv de către Ministerul Finanţelor.

- La capitolul colaborare internaţională ce realizări aţi înregistrat?

- Avem un proiect de colaborare cu Republica Populară Chineză, pe care îl vom semna în septembrie. Am elaborat un nou acord de colaborare cu România, aprobat deja de guvern. Am pregătit programul de colaborare cu Bulgaria, precum şi cel cu Egiptul. De la UNESCO am obţinut un grant de 100 de mii de euro pentru a repara un monument de cultură, unde va fi amplasată Agenţia de protecţie a monumentelor. Am prezentat la UNESCO un proiect privind învăţământul artistic. Sperăm să obţinem fonduri şi de la Uniunea Europeană.

- Există la noi mafie concertistică?

- N-am auzit de asta. Ştiu doar că sunt probleme şi în acest domeniu. Avem câţiva regizori care preferă şi favorizează unii artişti, în detrimentul altora. M-am implicat şi aici pentru a face ordine.

- Cum apreciaţi activitatea dvs. în calitate de ministru al Culturii?

- M-aş bucura s-o aprecieze altcineva. Sunt conştient de faptul că unele lucruri nu mi-au reuşit, dar m-am implicat plenar în multe chestiuni. Domeniul culturii are un sistem dereglat. Când am venit semăna cu un ceasornic de la care multe piese au fost aruncate. Acest sistem trebuie reorganizat, are nevoie de un management nou. Consider necesar un curs de management artistic la Academia de Administrare Publică.

- Vă mulţumim pentru interviu.

Nicolae Roibu, Timpul

Vizita Ministrului Culturii, d-lui Boris Focşa, la Circul de Stat din Chişinău

La 5 august 2010, d-nul Boris Focşa, Ministrul Culturii, a efectuat o vizită la Circul de Stat din Chişinău, unde s-a întîlnit cu directorul Circului d-nul Gheorghe Slafenco şi alţi colaboratori ai Instituţiei date.Discuţiile purtate cu directorul precum şi cu reprezentanţii colectivelor instituţiei nominalizate mai sus s-au axat pe problemele cu care se confruntă Circul de Stat din Chişinău la ora actuală.

„Este necesară o schimbare radicală, care să conducă la formarea unor structuri administrative eficiente“

Domnule Gheorghe Postică, înainte de orice, trebuie să vă felicit pentru recenta numire a dvs. ca viceministru al Culturii, cu atît mai mult cu cît, pentru Republica Moldova, este un moment extrem de dificil, din toate punctele de vedere: un stat fără preşedinte ales constituţional, cu un echilibru politic extrem de fragil, cu o parte a teritoriului său ocupată de trupe străine şi cu o economie care îl situează pe un loc codaş în Europa. Acesta este statul în care v-aţi asumat o imensă răspundere, aceea de a vă îngriji de administrarea patrimoniului său cultural. Care vă sînt priorităţile mandatului pe care, încă de pe acum, vi-l doresc a fi cît mai lung şi mai spornic?

Cu douăzeci de ani în urmă, odată cu desprinderea de imperiul sovietic, în faţa Republicii Moldova se deschideau posibilităţi enorme pe diverse planuri, inclusiv în domeniul punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional. Cu toate acestea, conjunctura social-politică creată ulterior nu numai că n-a permis promovarea noilor oportunităţi, ci, din contră, a lovit foarte crud în tot ce ţine de cultura naţională şi de patrimoniul cultural, în general. Războiul de pe Nistru, provocat de forţele imperiale în anul 1992, a blocat pentru mulţi ani înainte programele culturale naţionale, iar incertitudinea politică ce a urmat a plasat patrimoniul cultural în coada preocupărilor administraţiei de stat. Declaraţiile pompoase ale autorităţilor comuniste de după anul 2001, privind grija „părintească“ faţă de patrimoniul cultural, au reprezentant, în realitate, acţiuni propagandistice cu tentă ideologică vădită, care nu au mers mai departe de ideea de restabilire-edificare a monumentelor gloriei militare sovietice, de reparaţie capitală a unor lăcaşe creştine sau a unor complexe din perioada dominaţiei ruseşti în ţinut, lucrările respective fiind catalogate cu mare pompă drept „restaurări“, faptele în sine însă fiind departe de înţelegerea adecvată a fenomenului. Realitatea actuală din domeniul patrimoniului cultural al Republicii Moldova este foarte tristă, dată fiind lipsa sistemului legislativ adecvat, a strategiilor şi a programelor necesare pentru protejarea şi conservarea monumentelor, a structurilor de administrare corespunzătoare, a cadrelor de conservatori şi restauratori, a personalului necesar pentru managementul patrimoniului cultural, nemaivorbind de lipsa cronică de alocări financiare la capitolul respectiv.

Succesul unui viitor Program de salvgardare a patrimoniului cultural naţional nu poate fi asigurat în afara unei documentări ştiinţifice corespunzătoare. De aceea, foarte actuale, în noul context, sînt problemele ce ţin de evidenţa monumentelor, inventarierea lor, formarea dosarelor de specialitate şi a bazelor de date electronice conform standardelor moderne.

În fine, gestionarea adecvată a patrimoniului cultural naţional nu va fi posibilă fără un personal bine instruit în domeniul managementului şi conservării patrimoniului cultural, de care, în prezent, Republica Moldova duce lipsă într-o proporţie foarte mare.

Ce se întîmplă cu legislaţia pentru patrimoniu a Republicii Moldova? Este suficient de acoperitoare, este insuficient aplicată?

Legislaţia patrimoniului cultural din Republica Moldova, în etapa actuală, este asigurată prin Legea privind ocrotirea monumentelor, din anul 1993, care reprezintă un act foarte general, care nu corespunde nici pe departe cerinţelor convenţiilor europene şi internaţionale de specialitate, la care Republica Moldova ia parte.

Legea din 1993 nu prevede modalităţi suficiente pentru o protecţie adecvată a monumentelor, nu prevede mecanisme exacte de protecţie a patrimoniului arheologic şi arhitectural. În plus, această lege, după aprobarea în Parlament, n-a fost implementată în practică prin hotărîri ale Guvernului şi acte normative corespunzătoare, astfel că a rămas o simplă declaraţie de principii, care, în ultimii 15 ani, n-a avut practic nici un efect.

Actualmente, în condiţiile în care legislaţia europeană şi internaţională în domeniul patrimoniului cultural a păşit foarte departe, în sensul pozitiv, legislaţia Republicii Moldova rămîne a fi un instrument inutil care, practic, nu asigură cu nimic procesul de ocrotire a monumentelor.

În contextul extern, pentru Republica Moldova, chiar din momentul proclamării independenţei de stat, un loc aparte, cu totul special, l-a ocupat România, ţară de care ne leagă comunitatea istorică, culturală, de neam şi lingvistică. „Impedimentele“ care s-au produs în relaţiile dintre Republica Moldova şi România în ultimii opt ani, cu participarea directă a guvernării comuniste de la Chişinău, sperăm să reprezinte simple „accidente“, care, cu siguranţă, vor fi îngropate definitiv de dezvoltarea noastră istorică.

Conferirea Premiului Academiei Române pentru monografia Civilizaţia medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean, fapt produs la sfîrşitul anului 2009, reprezintă un prilej de satisfacţie morală pentru activitatea depusă timp de mai mulţi ani în vederea reaşezării spaţiului dintre Nistru şi Prut în aria civilizaţiei româneşti din perioada medievală timpurie. Dacă ne gîndim la faptul că, timp de decenii în şir, Basarabia, pe plan istoriografic general, a fost văduvită de scrieri istorice de specialitate privind fundamentarea prezenţei romanice în ţinut, în perioada etnogenezei şi a formării civilizaţiei româneşti, apariţia unei sinteze, la acest capitol, ar putea constitui un eveniment care, într-un anumit fel, pune la punct probleme principiale privind continuitatea românească la est de Prut, în perioada dificilă a mileniului „întunecat“. Valorificarea plenară a surselor istorico-arheologice din perioada secolelor V-XIII, dobîndite în decursul anilor de către cercetători ruşi, ucraineni şi moldoveni, precum şi sistematizarea acestor date pe o bază metodologică modernă au dus la deschideri istoriografice noi în fundamentarea proceselor legate de perpetuarea românească la extremitatea ei de răsărit, precum şi la o reflectare de pe poziţii calitativ noi a contactelor civilizaţioniste produse în regiunea nominalizată.

Nu doar Premiul Academiei, ci şi întreaga dvs activitate de cercetare şi didactică vă recomandă drept unul dintre acei istorici care au un cuvînt de spus în stabilirea unor direcţii în cercetarea istoriografică românească. Aveţi, pe de altă parte, contacte privilegiate cu istorici din fostele republici sovietice, fapt care vă conferă o poziţie din care puteţi să apreciaţi care sînt punţile şi care sînt obstacolele în înţelegerea reciprocă, din Europa cea mare (geografică şi culturală), a istoriografiilor naţionale. Unde credeţi că se situează, în acest tablou, istoriografia românească?

Istoriografia românească contemporană, după îndelungata perioadă de hibernare în comunism, a revenit brusc în Europa, unde a îmbrăţişat valorile istoriografice veritabile. Este notabil că această revenire s-a produs fără mari dificultăţi, fapt ce a permis o încadrare relativ rapidă şi, aş zice, plenară a acesteia în marea familie a istoriografiei europene. Totodată, este de menţionat, că istoriografia românească, în alt context, ocupă un loc aparte printre istoriografiile din sud-estul şi centrul bătrînului continent. Putem susţine că istoriografia românească dispune de o fizionomie proprie, bine conturată. După 20 ani de libertate spirituală, istoriografia din România s-a debarasat de hainele ideologizate impuse de fostul regim totalitar-comunist, revenind irevocabil la principiile general-umane, civilizaţioniste şi cultural-istorice. Istoriografia românească şi-a deschis larg porţile spre Occident, dar a păstrat închise, în acelaşi timp, unele portiţe ce duc spre is-toriografia din răsăritul Europei. Această situaţie este, în mare parte, o urmare a atitudinii ireconciliabile a istoriografiei ruse şi ucrainene, care, pe anumite segmente, nu poate depăşi postulatele fostei istoriografii sovietice.

Totodată, nu poate fi trecut cu vederea şi faptul că, în perioada de după 1990, la Chişinău, într-un spaţiu marginal al lumii româneşti, s-a născut o nouă istoriografie – de factură profund românească – care s-a impus prin multiple cercetări originale, cu deschideri general-româneşti şi europene. Această istoriografie reprezintă un imperativ născut dintr-o realitate pentru vindecarea rănilor istorice româneşti, dar şi pentru formarea unor punţi de colaborare între neamuri, între istoriografii, inclusiv din fostele republici sovietice, România şi Occident.

Autor: Virgil Stefan NITULESCU

Observatorcultural.ro

POLITICI EFICIENTE DE OCROTIRE A PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN EUROPA

În perioada 21-24 iunie 2010, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a

Autor Foto: Victor Chirica

Monumentelor vă invită la Seminar: Politici eficiente de ocrotire a patrimoniului cultural în Europa. Lucrările Seminarului se vor desfăşura în incinta Centrului de reabilitare şi odihnă IT-Relax , or. Vadul lui Vodă începând cu data de 21 iunie, ora 13:30.
Evenimentul este parte a proiectului „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared future”, organizatîn colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar alBiroului UNESCO-Venice şi Ministerul Italian de Externe- Cooperazione Italiana.
Experţi internaţionali şi locali vor instrui specialiştii din cadrul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, precum şi specialişti din cadrul Secţiilor Cultură a APL-ului local, care sunt responsabili pentru protecţia patrimoniului. Participanţii vor avea parte de informaţii privind noi tehnici de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural.La eveniment vor participa specialişti din Italia: Bianchi Alessandro, Art Historian, Higher Institute for Conservation and Restoration, Rome, Italy, din Republica Moldova: Sergiu Musteaţă, Expert în protecţia patrimoniului cultural; Cavruc Valeriu – director, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe a Moldovei;Silvia Cebotari – consultant principal, Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale, Ministerul Culturii. La deschiderea seminarului vor fi prezenţi:
1. Boris Focşa – Ministrul Culturii
2. Stefano De Leo – Ambasadorul Italiei în Republica Moldova
3.      Constantin Rusnac – secretar general, UNESCO-Moldova
4.      Rosati Matteo, – Assistant Programme Specialist, UNESCO-Venice, Italia.
Acest seminar este primul de acest gen şi are drept scop promovarea politicilor eficiente de protejare a patrimoniului cultural din Republica Moldova.
Vom fi bucuroşi dacă veţi accepta invitaţia noastră şi veţi contribui la discuţii.

Punkt cu Boris Focşa

more about “Punkt cu Boris Focşa“, posted with vodpod

Ministrul Culturii Boris Focşa – Soarta imobilului din str. Puşkin 24, care găzduieşte asociaţiile obşteşti de creaţie

more about “Ministrul Culturii Boris Focşa – Soar…“, posted with vodpod

Ministrul Culturii: „Oamenii de artă trebuie să înveţe a trăi şi a munci în condiţii de piaţă”

Întrebare: Dle Focşa, este adevărat că sunteţi rudă cu Dumitru Diacov? (I. Robu, Căuşeni)

Boris Focşa: Nu, nu e adevărat. Eu, pur şi simplu, sunt membru al Partidului Democrat de multă vreme, sunt cel care a creat aripa tânără a formaţiunii. Am stat la baza formării acestui partid. Asta e tot ce mă leagă de dl Diacov.

Boris Focşa: Nu, nu e adevărat. Eu, pur şi simplu, sunt membru al Partidului Democrat de multă vreme, sunt cel care a creat aripa tânără a formaţiunii. Am stat la baza formării acestui partid. Asta e tot ce mă leagă de dl Diacov.

Î.: Vă simţiţi pregătit pentru funcţia de ministru al Culturii? Îmi amintesc că atunci când aţi fost numit, unii intelectuali au protestat împotriva dumneavoastră. V-aţi împăcat cu ei?(I. Melinte, profesor, Chişinău)

R.: Da, a trecut totul. Eu cred că intelectualii noştri se află în criză de comunicare unii cu alţii. Comunicarea ne-a lipsit ani la rând. Ne-am închis fiecare în turnul său de fildeş, în loc să ne unim eforturile şi să salvăm Cultura. Acest domeniu se află astăzi la pământ, e un sistem blocat şi îl putem debloca doar cu eforturi comune. La minister am găsit multă inerţie, cel puţin ultimii miniştri s-au ocupat cu tot ce vrei, numai nu cu elaborarea unor strategii şi politici culturale. Am început cu evaluarea legislaţiei, pentru că foarte multe prevederi nu mai corespund cerinţelor zilei.

Î.: Domnule ministru, cât timp salariile lucrătorilor din cultură vor fi cele mai mici?(E. Cemortan, Chişinău)

R.: E o situaţie critică în toate instituţiile de cultură. Când am venit la minister, am găsit toţi banii cheltuiţi pentru câteva luni înainte. Guvernarea comunistă a făcut aşa-numitele majorări de salarii, fără ca banii să fie prevăzuţi la buget – le-au achitat din salariile din lunile următoare. Practic, toate instituţiile se aflau în incapacitate de plată şi nu-şi puteau duce existenţa până la sfârşitul anului. Acesta a fost primul stres pe care l-am avut. A trebuit să stopăm „Caravela culturii”, alte proiecte ineficiente şi să redistribuim aceste sume, pentru a permite culturii să supravieţuiască. La întrebarea dumneavoastră aş putea răspunde şi altfel: sărăcia şi salariile mizere vor dispărea din domeniul culturii atunci când vom avea un management bine pus la punct. Astăzi, din păcate, încă nu-l avem.

Î.: Casele de cultură de la sate sunt în prezent ca nişte cimitire. Are ministerul un plan de relansare a culturii la sat?(A. Bâzgu, Călăraşi)

R.: Am elaborat un regulament special care vizează activitatea acestor case de cultură, care va permite o anumită libertate economică, din care ar putea să-şi majoreze salariile şi să-şi întreţină edificiile. Altfel, chiar casele de cultură reparate vor ajunge peste patru-cinci ani din nou fără bani. Regulamentul le va dezlega mâinile directorilor caselor de cultură. Noi considerăm că nu primarii, ci consiliul trebuie să aleagă, prin concurs, directorii caselor de cultură. La moment, documentul se află la toate secţiile de cultură, ne interesează şi opinia societăţii civile. Sper că o să putem urni carul din loc. Nu doar primăriile trebuie să beneficieze de autonomie, ci şi instituţiile de cultură. Astăzi, chiar dacă o casă de cultură face nişte bani, aceştia nu sunt ai ei, ci ai Primăriei.

Î.: Domnule ministru, vă place actuala Lege a Teatrelor?(Un actor, Bălţi)

R.: Nu, pentru că este deja depăşită de timp şi categoric nu corespunde legilor economiei de piaţă. De fapt, la elaborarea ei nu s-a ţinut cont de faptul că aceste instituţii vor trebui să activeze în condiţii de piaţă. Dacă statul nu le poate ajuta financiar, atunci cel puţin să le dea libertatea de a-şi câştiga singure banii, să se poată dezvolta. Legea nu trebuie să-i împiedice pe conducătorii de teatre să-şi obţină banii de care au nevoie pentru a-şi dezvolta instituţia. Astăzi teatrele nu sunt puse în situaţia de a se gândi să-şi facă un ban cu forţe proprii.

Î.: Dar cum sunt finanţate astăzi teatrele de la Buget?

R.: Legea prevede ca statul să finanţeze cu până la 80 la sută din necesităţi teatrele naţionale şi cu 60% restul teatrelor. Fiţi atenţi la formularea: până la. Asta înseamnă că poate fi finanţat şi cu 1%. La salarizare, până nu demult, se lua în considerare coeficientul 1,3 pentru teatrele naţionale şi 1 pentru celelalte teatre. M-am gândit să unificăm acest indice, să echilibrăm situaţia şi am propus un proiect de hotărâre de guvern prin care a fost stabilit un singur coeficient: 1,5 pentru toată lumea. În acest fel, salariile oamenilor de teatru au crescut cu vreo 500 de lei şi pentru început nu e rău.

Î.: De ce nu schimbaţi cadrele vechi, comuniste? Cât se poate să ne conducă aceiaşi oameni, decenii la rând. Măcar în cultură faceţi ordine. (A. Laur, Chişinău)

R.: Într-adevăr, cultura are nevoie de idei şi de concepţii noi, dar nu cred că, dacă îi scoatem din post pe unii şi-i numim pe alţii, vor dispărea problemele. La ministerul nostru există însă şi următoarea situaţie: în luna mai 2009 au fost încheiate contracte de muncă cu absolut toţi şefii de subdiviziuni, de direcţii, de instituţii aflate în subordinea ministerului. Nu-i poţi elibera, pentru că orice judecată îi restabileşte la loc. Justiţia nu ţine cont de faptul câţi ani se află omul în post, dacă face treabă bună sau dacă alţii ar fi mai buni decât el. Justiţia ia în calcul doar Codul Muncii, iar potrivit Codului, omul are contract de angajare… Deci, nu e chiar aşa de simplu, dacă vrei să respecţi legea. Au existat destule cazuri pe timpul comuniştilor când oamenii erau eliberaţi din funcţie numai de aceea că nu făceau parte din partidul lor. Noi nu vrem să procedăm ca ei. În acelaşi timp, nu vom tolera nici mediocrităţile. Am pregătit un regulament de atestare a cadrelor din domeniul culturii, inclusiv a directorilor, pe care deja l-am discutat în şedinţa colegiului. În toamnă, când acesta va intra în vigoare, vom face atestarea tuturor cadrelor de conducere şi cei care nu vor face faţă atestării vor fi înlocuiţi cu cadre calificate, numite în bază de concurs.

Î.: La minister aţi făcut reduceri de cadre?

R.: Dar ministerul nostru a ajuns astăzi de la 120 de persoane la doar 38. De muzică este responsabilă o singură persoană. De unde să mai reduci?

Î.: Dle ministru, vă telefonăm de la Ştefan-Vodă, sunt directorul Şcolii de Arte „Maria Bieşu”, Ludmila Rusanovschi. Suntem îngrijoraţi de faptul că proiectul Codului Educaţiei nu acordă un loc cuvenit şcolilor de artă. Potrivit acestuia, suntem învăţământ artistic complementar. Este subapreciat rolul acestor şcoli.

R.: V-am înţeles întrebarea. Sunt şi eu îngrijorat. Le-am promis colegilor de la Educaţie că, în cazul în care Codul nu va lua în considerare problemele noastre, vom elabora o lege privind învăţământul artistic. Dar, să vedem, poate că nu va fi chiar atât de rău acest Cod.

Î.: Totuşi, mi se pare că valoarea noastră naţională este talentul oamenilor, iar talentul trebuie dezvoltat. Dacă şcolile de artă vor fi tratate ca cercuri artistice, nivelul va scădea. Noi studiem acum opiniile colegilor noştri, comunicăm şi cu alţi colegi din republică şi vom veni cu propuneri.

R.: Am fost prin unele şcoli de arte şi pot confirma că ele au rămas acum singurele centre de cultură, de aceea trebuie susţinute. Dacă n-o să investim în astfel de şcoli, o să fim nevoiţi să construim mai târziu penitenciare.

Î.: De ce nu avem un Fond al Culturii, cum au, de exemplu, Statele Baltice?(O. Poiată, Chişinău)

R.: Apropo, nu numai în Ţările Baltice, dar şi în Franţa, în România, există asemenea fonduri şi funcţionează perfect. Ne-am propus să instituim şi la noi aşa ceva, avem deja un proiect în acest sens pe care l-am trimis spre avizare la celelalte ministere.

Î.: Cum explicaţi faptul că în fruntea unor teatre importante ca „M. Eminescu”, „A. Mateevici”, „A. P. Cehov” se află persoane fără studii de specialitate?(Un om de teatru)

R.: Am o explicaţie: nu eu i-am numit în funcţie. Există contracte de muncă încheiate pentru cinci ani de zile. Îi putem destitui numai prin intermediul judecăţii, dar avem şi altceva de făcut la minister decât să ne judecăm. Sigur că ar fi foarte bine ca în fruntea unui teatru să se afle nişte oameni care să fie şi artişti, şi buni manageri. Aşa cum e Titus Jucov la „Licurici” sau Sandu Grecu la „Satiricus”. Dar ei sunt rarităţi. Am să vă mai spun, că, din păcate, avem şi alte situaţii: la Cahul, bunăoară, în fruntea teatrului s-a aflat un om de teatru, dar ne-am pomenit cu dosar penal. E vorba nu doar de un bun specialist, chiar şi de un om cinstit, dar care şi-a pus semnătura… acolo unde i-a arătat contabila… Deci, problema e mult mai serioasă. Pe viitor ar trebui să deschidem nişte cursuri postuniversitare pentru a forma manageri pentru cultură. E una să fii artist, actor, regizor şi cu totul alta manager.

Î.: Sub ochii ministerului moare un teatru, cel de la Cahul. De ce nu au fost prevăzuţi bani la Buget pentru reparaţia sediului acestuia? (V. Nour, Cahul)

R.: Eu nu ştiu pe ce criterii repartizau banii guvernările anterioare, dar în mod sigur, nimeni până acum nu s-a gândit la acest teatru. Săptămâna trecută, o comisie a ministerului a fost la Cahul şi a stabilit că sediul vechi poate fi restabilit, mai mult decât atât, am găsit circa 100.000 de lei pentru un proiect de reconstrucţie a clădirii, pe care sperăm să-l realizăm până în toamnă. Şi nu doar atât. Am optat pentru a se oferi zece burse unor tineri din Cahul, care ar dori să înveţe actoria, în ideea de a completa trupa teatrului. Din păcate, actorii de la Chişinău nu vor să plece să muncească în provincie. Vrem să extrapolăm experienţa de la Bălţi, care deja are o şcoală bună de teatru. La Cahul va pleca Emil Gaju, care va avea acest curs şi, cu timpul, va relansa instituţia.

Î.: Bună ziua! Sunteţi la curent cu faptul că dl Goga, directorul Palatului Naţional, ia câte şapte piei de pe artişti, dându-le sala în arendă la preţul de 25-30 de mii de lei pentru câteva ore de concert? (N. Cernat, Chişinău)

R.: Cu asemenea plângeri vin la minister foarte mulţi artişti. Unii ar vrea ca banii de pe biletele la concertele lor să le vină în propriul buzunar, iar sala de concerte să le fie pusă la dispoziţie gratis. Nu putem să ne permitem acest lux. Ceea ce poate face ministerul e să intervină în cazurile speciale, să zicem un artist îşi face o seară de creaţie. Toţi care ni s-au adresat până acum au fost susţinuţi de noi, în sensul că am rezolvat problema în mod amiabil. Nici situaţia domnului Goga nu e ideală, pentru că el are nevoie de resurse financiare considerabile pentru întreţinerea Palatului Naţional.

Î.: Când va fi reparată clădirea Circului de Stat?(L. Vâlcu, Chişinău)

R.: Mi-am pus şi eu această întrebare, dar, din păcate, clădirea Circului nu aparţine în prezent Ministerului Culturii. A fost semnat un contract, pe care vechea conducere a ministerului l-a aprobat, şi Circul a fost dar în arendă pentru 29 de ani unui agent economic, unei firme din Cipru. Aceasta, conform contractului, se angaja ca în decursul unui an de zile să vină cu un proiect de reconstrucţie a Circului. Nu a venit nimeni cu niciun proiect. Cred că a fost un fel de „prihvatizare”, fără ca banii să ajungă în fondul statului.

Î.: Clădirea din strada Puşkin nr. 24, unde îşi au sediul mai multe uniuni de creaţie, a fost dată în arendă de fosta conducere a ministerului pe 29 de ani şi acum se află în litigiu. Credeţi că mai poate fi întoarsă artiştilor? (A. Sârbu, Chişinău)

R.: Cred. Trebuie să luptăm împreună pentru ca acest lucru să se întâmple. Ne aflăm acum în proces de judecată cu mai multe dosare, nu doar cu acesta. Sediile de care era responsabilă pe atunci Agenţia de impresariat a ministerului, în frunte cu Oleg Baraliuc, care a semnat contracte fără acordul Ministerului Culturii. Noi credem că aceste contracte sunt ilegale şi justiţia urmează să stabilească cum a fost posibil ca ele să fie înregistrate la Camera de Stat. Mă refer şi la alte două clădiri, înlăturate tot de Baraliuc – cea din strada Alexandru cel Bun nr. 18 şi cea din strada Florica Niţa nr. 7. Toate trei au fost date în arendă pentru 29 de ani Fundaţiei „Viitorul Moldovei”. Semnificativ e şi faptul că aceste contracte au fost înregistrate la Camera de Stat şi la Cadastru, fără acordul ministerului de atunci, cu o zi înainte de a veni noul guvern.

Î.: Am o întrebare cu privire la căminul Circului. Dle ministru, aţi putea face publică lista nominală a locatarilor acestui cămin? Se zice că cele 47 de locuinţe au fost repartizate de dumneavoastră şi aţi repartizat odăi unor persoane care vă sunt apropiate… (Semnează: un actor fără casă)

R.: Circulă tot felul de zvonuri despre acest cămin. În ultimul timp, aşa-numitul cămin al Circului fusese transferat prin hotărâre de Guvern la Agenţia de impresariat a Ministerului Culturii, pe atunci condusă de Oleg Baraliuc, cu care ne judecăm acum. Baraliuc repartizase aceste odăi şi soţiei sale, şi altor neamuri. Când am venit la minister, m-am gândit că ar fi bine să cazăm aici câte doi-trei oameni din teatre, am discutat problema cu directorii de teatre şi cu sindicatele. Cu o parte de odăi ne-a reuşit, le-am repartizat (precizez, temporar), dar despre o altă parte am aflat că sunt sechestrate. Ne judecăm acum şi pe chestia eliberării apartamentelor. Şi numai după aceea vom putea vorbi despre întocmirea unei liste. Toate lucrurile vor fi clare după ce vom câştiga procesul. Ne vom întruni atunci din nou şi vom decide împreună cui să le repartizăm, vă asigur că eu nu voi lua deciziile de unul singur.

Î.: De ce nu închideţi Studioul „Moldova-Film”, dle Focşa? Dacă tot nu aveţi bani să susţineţi cinematografia… (C. Rusu, Chişinău)

R.: E uşor să închizi o instituţie de cultură, dar mult mai greu să-i ajuţi să se pună pe roate. Eu cred că oamenii noştri de artă ar trebui să înveţe a trăi şi a munci în condiţii de piaţă. Studioului „Moldova-Film” i s-au alocat sume enorme pentru reparaţii, pentru renovare tehnică. Cu toate acestea, instituţia „trăieşte” din banii de pe arenda sediilor sale, fără să producă. Practic, personalul, care numără la 100 de oameni, foloseşte bunurile statului pentru a se întreţine pe sine. Dacă ar avea un management de calitate, ar putea atrage proiecte internaţionale, ar participa la coproducţii. Nicăieri în lume cinematografia nu se ţine doar pe banii statului.

Î.: Cum susţine ministerul editurile de stat?(I. Pânzaru)

R.: Dacă vă referiţi la „Lumina” şi la „Cartea Moldovei”, păi ambele sunt falimentare. Încercăm să ne clarificăm din ce cauză s-a ajuns la datorii atât de mari. Părerea mea e următoarea: dacă statul are o sumă de bani pentru editarea de carte, trebuie să anunţe un concurs public, pentru a alege editura care va edita mai ieftin şi mai bine. Toate editurile ar trebui să se afle în condiţii egale. Trebuie să demonopolizăm sistemul, pentru că atunci când nu există concurenţă, nu există dezvoltare. Am propus şi modificarea Legii Editurilor, această lege trebuie să stimuleze concurenţa, nu s-o îngroape.

Î.: Când va avea Teatrul „Ionesco” o scenă ca lumea, iar spectatorii nişte fotolii, sau scaune cărora să nu le cadă picioarele?(Z. Obreja, Chişinău)

R.: Din puţinul care s-a dat Ministerului Culturii pentru reparaţii un milion de lei l-am oferit acestui teatru, în prezent se repară scena şi sala. Vrem să reuşim până la sfârşitul lunii mai, începutul lui iunie. Bineînţeles, aceşti bani nu vor ajunge chiar pentru toate necesităţile, dar important este că s-a început lucrul.

Î.: Dle Focşa, sunteţi pentru alegerile anticipate? (I. Donica, Orhei)

R.: Tot ce vă pot spune e că am încredere în Alianţă şi o să mă conformez deciziei politice pe care o vor lua cei patru lideri ai AIE. Eu am certitudinea că întoarcere înapoi nu există. Sufletul omului e ca un râu – poţi să-l stopezi, dar trebuie să-ţi asumi şi riscurile, pentru că la un moment dat se acumulează foarte multă apă şi râul iese din maluri. Am trăit asta pe 7 aprilie 2009. Râul trebuie lăsat să-şi urmeze cursul firesc, iar omului să-i fie lăsată libertatea.

Un articol de: Tatiana Corai

Fondul Culturii

Constantin Cheianu in Cultural debates about Cultural Fund of Moldova

more about “Fondul Culturii “, posted with vodpod