Programul CANTEMIR – sesiunea de finanţare 2012

Institutul Cultural Român anunță lansarea unei noi sesiuni de finanţare a proiectelor culturale în cadrul Programului CANTEMIR.

Programul vizează creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii culturii române pe pieţele culturale internaţionale prin promovarea creaţiilor româneşti de valoare, încurajând totodată cooperarea dintre artiştii români şi străini, dialogul intercultural, precum şi parteneriatul instituţional dintre organizaţii culturale din România și din străinătate. Programul Cantemir se adresează persoanelor fizice autorizate sau persoanelor juridice de drept public sau privat din România.

Proiectele finanţate se pot desfăşura pe o perioadă de maximum 14 luni, între 6 august 2012 și 15 septembrie 2013.

Bugetul alocat finanţării proiectelor în 2012 este de 1.352.930,24 lei, iar valoarea maximă a finanţării care se poate acorda unui proiect este de 132.000 lei, dar nu mai mult de 80% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Termenul limită pentru primirea dosarelor este 7 mai 2012, ora 16:00. Dosarul de aplicaţie poate fi depus la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, între orele 10:00 – 16:00, sau poate fi transmis prin poştă/curier la adresa menţionată, cu confirmare de primire.

Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul programului – www.programulcantemir.ro – sau pot fi solicitate la adresa or.rci@rimetnac.

Colocviu International: “Tehnici si materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectura”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Moldova, organizează colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”.
Prelegerile din cadrul colocviului vor dezbate despre bunele practici în domeniul restaurării monumentelor istorice: materiale, tehnici și atitudine. În cadrul evenimentului se va face o exemplificare pe analiza Casei Zemstvei Basarabene – clădire istorică din centrul Chișinăului pe care ICR Chișinău are de gand să o restaureze ca sediu și pentru un Centru Muzeal și Multidisciplinar.
Prin intermediul ICR Chișinău evenimentul beneficiază, alături de reputați specialiști locali, de prezențe notabile din domeniul salvării monumentelor de patrimoniu, fiind anunțată prezența lui David Baxter – director program, Director Programe Europene, IHBC- Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit – Castelul Bánffy din Bonţida, România, Dragoș Marcu – inginer, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București, proiectantul structurii celor mai înalte cladiri în România, Șerban Sturdza – arhitect, vicepreședinte Fundaţia Pro Patrimonio și vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Angelo Roventa – arhitect, autorul celebrului „Cub negru” – clădirea provizorie a Teatrului Național din Iași
Evenimentul va avea loc la pe data de 25 ianuarie 2012 la ora 10.00, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, Chișinău, Bulevardul Dacia Nr. 39, Corpul de studii nr. 9, Aula 212.
Pe data de 26 ianuarie 2012, începând cu ora 11.00, va avea loc analiza obiectivului denumit Casa Zemstvei (Chișinău, strada Sciusev, nr.103), intrarea prin curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Chişinăul vechi, Eminescu şi H.-R. Patapievici

Horia-Roman Patapievici, filosoful şi preşedintele Institutului Cultural Român, a fost acuzat nu o dată că nu-l respectă cum se cuvine pe Eminescu, ba chiar că e anti-Eminescu.
Ei bine, chiar cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Horia-Roman Patapievici a susţinut la Chişinău o conferinţă: „Eminescu şi viziunea paradiziacă”.

În primul rând trebuie să spun că noi, chişinăuienii, am fost privilegiaţi să ascultăm această conferinţă. Pentru că a fost o premieră. Pentru prima oară Horia-Roman Patapievici a vorbit deschis despre opera eminesciană. Şi din această conferinţă a reieşit nu doar că Horia-Roman Patapievici nu e anti-eminescian, ci şi o nouă perspectivă asupra liricii lui Eminescu.

Conferinţa a avut şapte părţi, foarte bine închegate. Preşedintele ICR ne-a plimbat prin perspectivele lui G. Călinescu, Ion Negoiţescu, Mircea Eliade. Intro-ul a avut deja o parte a concluziei: noi, modernii, suntem predispuşi să simţim mult mai uşor morbidul, răul, decât frumosul sau binele. Tocmai de aceea suntem fascinaţi de „Infernul” lui Dante, iar „Paradisul” lui ne lasă rece. Citându-l pe Călinescu, Horia-Roman Patapievici ne-a arătat că avem o receptare eronată asupra lui Eminescu, atunci când îl cunoaştem doar prin volumul editat de Titu Maiorescu, care e doar un antreu. Din păcate, Eminescu din manuscrise rămâne încă necunoscut.

Pentru că prelegerea a durat peste o oră şi este prea complexă pentru a fi analizată într-un articol, voi spune foarte pe scurt în ce constă perspectiva lui Horia-Roman Patapievici. Făcând analiză pe Muşatin, un poem postum, scris în 1880, Patapievici, ne-a demonstrat că o bună parte a creaţiei eminesciene ţine de paradiziac, un paradiziac diferit de-al lui Dante, şi anume, unul cu viziune panoramică în care dimensiunile spaţiale dispar. De paradiziacul panoramic la Eminescu ţine nu doar conţinutul, ci chiar şi sonoritatea versurilor. Probabil că anul acesta va apărea cercetarea lui Horia-Roman Patapievici dedicată lui Eminescu, dar până atunci doar chişinăuienii prezenţi la conferinţă au avut ocazia să o fi ascultat pe viu de la autor. În sala conferinţei a avut, de asemenea, loc o expoziţie de veritabile covoare moldoveneşti.

În timpul aceleiaşi vizite la Chişinău, Horia-Roman Patapievici a vizitat Muzeul de Etnografie, de care se pare că a fost plăcut surprins, avându-l ca ghid chiar pe directorul muzeului, Mihai Ursu. Fosta Casă a Zemvstvei, după ce se vor investi în ea circa două milioane de euro, va deveni în următorii ani noul sediu ICR la Chişinău. Astfel, după vizita domnului Horia-Roman Patapievici la Chişinău, am avut doar de câştigat: am auzit noua perspectivă asupra creaţiei lui Eminescu, iar un imobil istoric aflat în paragină va fi salvat. Cu ajutorul domniei sale, Chişinăul, contrazicând zicala, a prins doi iepuri deodată.
autor: : Alexandru Vakulovski, Timpul

Ziua Culturii Naționale sărbătorită de ICR Chișinău: Prelegere Horia-Roman Patapievici “Eminescu și viziunea paradiziacă” și Expoziție de covoare basarabene

Domnul Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român, invitat de onoare al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău pentru sărbătorirea Zilei Culturii Naționale, va susține pe data de 16 ianuarie la ora 17.00 în sala Răut a hotelului Leogrand prelegerea „Eminescu și viziunea paradiziacă”. Cu această ocazie va inaugurată Expoziția de covoare basarabene – țesute de-a lungul anului 2011 în cadrul proiectului inițiat și susținut financiar de către ICR Chișinău, urmărind promovarea culturii și tradițiilor românești autentice de pe teritoriul Republicii Moldova intutulat „Covorul basarabean – valoare de patrimoniu mondial”. Accesul publicului în sală se va face pe bază de invitație.

Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale va debuta pe data de 15 ianuarie, la orele 16.30 cu două evenimente găzduite de Teatrul Național de Operă și Balet: o expoziție de carte pentru copii cu tematică eminesciană și concertul „Dor de Eminescu”.

„Cultura gustului face parte din cultura înaltă”

Interviu cu Petre Guran, director al Institutului Cultural „Mihai Eminescu” din Chişinău (partea a 2-a)

- Ce presupune Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, sub egida ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău?

Pornind de la modelul american al Institute for Advanced Studies de la Princeton, fondat în 1930, dar mergând mai ales pe varianta europeană a acestui gen de instituţii (the Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Institut für Wissenschaften vom Menschen la Viena, Colegium Budapest sau Colegiul Noua Europă la Bucureşti, condus de prof. Andrei Pleşu), Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza” din Chişinău se va adresa cercetătorilor din disciplinele umaniste, sociale şi artistice, atât celor provenind din regiune (Moldova, România, Ucraina), cât şi celor din lumea largă interesaţi de istoria, cultura, arta acestei regiuni. Activităţile organizate de Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturza” vor urmări intensificarea contactelor specialiştilor moldoveni şi români cu colegii lor din alte ţări, promovarea abordărilor ştiinţifice de valoare existente la nivel local şi regional, precum şi  asigurarea unui context instituţional apt să încurajeze dezbaterea interdisciplinară. Beneficiarii acestor burse vor fi atât proaspeţi absolvenţi, cât şi specialişti consacraţi din diverse domenii. Bursa este gândită ca o perioadă de răgaz oferită unei persoane pentru a-şi realiza un proiect (o cercetare, o carte, pregătirea unui spectacol, unei lucrări de artă) pentru care vor avea ocazia să coexiste într-un spaţiu amenajat cu eleganţă, bucurându-se de calitatea artistică a acelui spaţiu.

- Ştiu că sunteţi în tratative pentru a derula acest proiect în fosta Casă a Zemstvei de pe strada Şciusev din Chişinău. În ce fel s-ar petrece lucrurile?

În fosta Casă a Zemstvei s-ar putea organiza simultan un spaţiu de expoziţie, ateliere meşteşugăreşti şi de restaurare, tot aici s-ar putea desfăşura Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza” pe care tocmai l-am descris, şi am putea iniţia un Centru de Dialog Social. Acesta din urmă ar fi o structură formată din personalităţi ale vieţii publice şi intelectuale, care ar organiza dezbateri pe teme de înteres naţional şi ar juca un rol de intermediar între diferiţi actori ai societăţii civile şi autorităţile publice. În saloanele din Casa Zemstvei ar putea fi instalată colecţia de covoare a Muzeului de Etnografie, iar participanţii la reuniunile, seminariile ştiinţifice, conferinţele sau atelierele de creaţie ar fi beneficiarii acestui spectacol muzeal de mari proporţii, dar nu singurii, fiindcă în anumite zile din săptămână saloanele ar fi deschise şi unui public vizitator. Organizarea şi amenajarea Casei Zemstvei ar urmări reconstituirea atmosferei culturale şi artistice din secolul în care a fost construită casa, adică anii 1850-1880.

- Veţi susţine prelegeri la Chişinău? Unde? Când? Cine poate participa la întâlnirile şi discuţiile cu Dvs.?

Deocamdată am dedicat mai mult timp muncii administrative şi pregătirii activităţilor Institutului, dar îmi doresc să conferenţiez. Cred că prima conferinţă publică o voi face în cadrul Ateneului de cultură şi spiritualitate organizat de Biblioteca Naţională din Chişinău în ultima săptămâna a lunii februarie şi va avea ca temă Bizanţul şi Ortodoxia. De asemenea voi participa la întâlnirile seminarului de cultură teatrală. Cel mai la suflet mi-ar sta să organizez un seminar de lectură din literatura creştină a antichităţii târzii, secolele IV-VII. Mă gândesc la Viaţa Cuviosului Antonie scrisă de Athanasie al Alexandriei, la Peregrinările Egeriei, la Viaţa lui Alexandru Macedon, cunoscută în literatura noastră populară sub numele de Alexăndria, la Viaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf, la Viaţa lui Simeon Nebunul (de altfel părintele Savatie Baştovoi a dat o parafrază modernă a vieţii sfântului), la Dialogurile lui Varsanufie şi Ioan. Un seminar de lectură presupune că participanţii la seminar citesc un fragment din cartea propusă spre discuţie şi o comentează împreună.

- Cultura vernaculară de la noi ar prezenta interes pentru turiştii străini?

Cu siguranţă. Să vă spun un secret, tot ceea ce nu seamănă cu o autostradă, o benzinărie sau un mall are şanse să câştige interesul turiştilor. Este o carte superbă scrisă de domnii Mihai Ursu şi Eugen Bâzgu,Arhitectura vernaculară în piatră, care arată potenţialul fantastic al acestei culturi. Cu o condiţie totuşi, să fie scoase acoperişurile din azbest şi înlocuite cu acoperişuri de ţiglă, de şiţă sau de paie (după bugetul fiecăruia). Apoi nu trebuie să vă spun eu că există deja o marcă a vernacularului din Moldova – covorul basarabenesc, prezent în mai toate marile licitaţii de obiecte de artă şi antichităţi.

- Pentru când programaţi desfăşurarea unei expoziţii a meşterilor populari?

Mai degrabă decât expoziţii aş vrea ca meşterii populari – sau mai pe scurt meşterii, în opoziţie cu producătorii industriali – să producă din nou pentru viaţa cotidiană, pentru viaţa reală, de la mobilă şi covoare până la veselă, haine şi jucării pentru copii. Mă gândesc apoi la dezvoltarea meşteşugurilor în raport cu necesitatea de a restaura monumente istorice cu tehnicile şi materialele prin care şi din care au fost create la vremea lor.

- Iniţiativa Dvs. de a organiza un festival al vinurilor şi al mâncărurilor tradiţionale basarabene are şanse de a fi realizată? Ce vinuri din R. Moldova cunoaşteţi? Cum credeţi, mămăliga din Chişinău are un specific basarabean?

Îmi aduc aminte de o întrebare-capcană cu care ne tachinam la liceu şi anume cum mânca Ştefan cel Mare mămăliga, oare cu furculiţa? Întrebătorul firoscos abia aştepta să-l corecteze pe răspunzătorul care diserta în jurul furculiţei că mămăligă nu exista pe vremea lui Ştefan cel Mare, fiindcă nu era porumb încă. Ceva mai târziu am aflat că exista în mod evident mămăligă pe vremea lui Ştefan cel Mare, doar că era de mei. Ei bine, închipuiţi-vă că a trebuit să ajung la Chişinău ca să mănânc mămăligă de mei. Are evident un cu totul alt gust decât mămăliga de porumb, este mult mai hrănitoare şi mai sănătoasă, dar se fierbe mai greu. Meiul, cuvânt de altfel de origine latină, este cereala cea mai veche a regiunii, pe care o regăsim probabil de la civilizaţia Cucutenilor (aprox. 3000-2000 înainte de Hristos) până la introducerea porumbului, cunoscută şi cu numele de păsat, tot dintr-un cuvânt latinesc, pinsatus, care înseamnă măcinat. Un iz puţin arhaic al mâncării s-ar vinde foarte bine pe o piaţă a turismului culinar „slow”! Şi fiindcă vorbim de arhaisme şi stereotipii, am remarcat evident restaurantul Dacu’ la vatră. Or, în această privinţă, după ce am admirat splendida colecţie de ceramică de Cucuteni a Muzeului de Istorie, m-am gândit că mult mai specific ar suna Cucuteanul la vatră, iar pe post de veselă ar fi ceramica de Cucuteni. Invit pe cititori să meargă la Muzeul de Istorie şi să compare ceramica de Cucuteni cu cea din vremea dacilor şi va constata că cea dintâi este incomparabil mai frumoasă decât cea din urmă. Iar dacă cineva îmi preia ideea, îl rog cel puţin să mă învite la o masă bună cucuteniană la noul restaurant. Şi ca să revin la partea serioasă a întrebării, într-adevăr mă interesează foarte mult cultura gustului şi deci arta culinară şi enologică. Cred ferm că acestea fac parte din cultura înaltă, cel puţin tot atât cât şi Picasso din perioadele albastră şi roz. De aceea m-am gândit la un proiect dedicat vinurilor şi mâncărurilor, dar cred că mai am de cercetat o vreme până a mă declara cunoscător şi în această privinţă.

Înainte de a încheia, mai vreau să amintesc cititorilor noştri că luni, 24 ianuarie, la ora 11.00, domnul Theodor Paleologu, filosof, diplomat, fost ministru al Culturii în România, va conferenţia la Universitatea de Stat din Moldova, Sala Rectoratului.

- Vă mulţumesc mult pentru receptivitate!

Interviu realizat de Irina Nechit, Jurnal

Corina Suteu, Ambassador of European Literature in Translation, in The New York Times

On behalf of the EUNIC USA in NY cluster and the Romanian Cultural Institute in New York, we are proud to acknowledge the presence in the December 8th issue of The New York Times of the article ‘Translation as Literary Ambassador,’ by Larry Rohter, dedicated to the support that European countries, large and small, increasingly and creatively provide towards promoting the translation of their literature in the U.S.

“We have established this as a strategic objective, a long-term commitment to break through the American market,” said Corina Suteu, who leads the New York branch of theEuropean Union National Institutes for Culture and directs the Romanian Cultural Institute. “For nations in Europe, be they small or large, literature will always be one of the keys of their cultural existence, and we recognize that this is the only way we are going to be able to make that literature present in the United States.” Read the entire article

[Image: Corina Suteu, EUNIC USA in New York President & RCINY Director, in the RCINY Gallery / Carturesti Book Exhibition space. Photo credit: Ozier Muhammad/The New York Times]

Institutul Cultural Român finanţează pentru anul 2011 şapte publicaţii culturale din Republica Moldova

Institutul Cultural Român va sprijini, în cursul anului 2011, prin Direcţia Români din Afara Ţării, apariţia a şapte publicaţii culturale din Republica Moldova. Revistele au fost desemnate în urmaconcursului de proiecte organizat de ICR, în data de 12 noiembrie 2010, de o comisie de experţi independenţi. Din comisie au făcut parte: Eugen Negrici, Cornel Ungureanu şi Gabriel Chifu.

Publicaţiile selectate de comisia de jurizare sunt următoarele:

A. Publicaţii culturale din Republica Moldova

- categoria Reviste culturale dedicate elevilor/adolescenţilor:
„Clipa”
- categoria Reviste culturale dedicate studenţilor şi tinerilor intelectuali:
„Contrafort”
- categoria Reviste culturale dedicate istoriei şi culturii din Republica Moldova :
„Destin Românesc”
- categoria Reviste culturale din afara Chişinăului:
„Semn”
- categoria Reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice:
„Sud-Est cultural”
- categoria Reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor:
„Munchhausen”
- categoria Reviste dedicate didacticii predării limbii şi literaturii române sau cu altă tematică educativ-culturală:
„Limba Română”

Institutul Cultural Român a ajuns la Chişinău

România va fi în continuare o călăuză a parcursului european pe care RM s-a angajat să-l urmeze, a declarat ieri-seară ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în cadrul ceremoniei de inaugurare a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Evenimentul face parte din politica de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti în străinătate şi de consolidare a relaţiilor bilaterale în domeniul culturii, artei şi ştiinţei. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” are sediul la vila inginerului Pronin, un monument de arhitectură şi istorie de pe strada Mateevici, construit la începutul secolului al XX-lea.

Teodor Baconschi a ţinut să sublinieze că „această ambiţie figura pe agenda bilaterală de foarte multă vreme” şi că inaugurarea Institutului Cultural Român la Chişinău vine să recupereze „timpul pierdut pentru a ne oferi un viitor normal”. „Prin programele pe care ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău le va derula, toate clişeele antiromâneşti din societatea moldovenească veche şi mai nouă se vor dovedi nefondate şi depăşite. Cultura vie contemporană va fi cel mai bun mesager al schimbărilor deja petrecute şi va prezenta consumatorilor de cultură din RM chipul unei ţări atrăgătoare, iubitoare cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale dintre ţările noastre”, a declarat Teodor Baconschi. „Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău reprezintă simbolul noii etape pe care o traversează relaţiile moldo-române”, s-a arătat convins Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM. „Acest moment pune în evidenţă un adevăr ce nu mai poate fi contestat de nimeni, şi anume, regăsirea şi consolidarea unităţii de limbă, cultură şi tradiţie dintre cele două maluri ale Prutului”, a conchis el.

Preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, care se află pentru prima dată în RM, a remarcat că ICR la Chişinău va permite să înflorească cultura şi relaţiile existente între cele două ţări. Iar directorul ICR Chişinău, Petre Guran, s-a arătat încântat de acest „parteneriat sincer între două state vecine şi prietene, care se înrudesc prin limbă şi istorie”. În ultimul an, în RM şi România au fost realizate o serie de acţiuni bilaterale importante: semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, inaugurarea podului Lipcani-Rădăuţi, dublarea numărului de burse, deschiderea consulatelor României la Bălţi şi Cahul şi al Republicii Moldova la Iaşi.

Timpul, Ala Coica

Institutul Cultural Român îşi deschide sediu la Chişinău

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chişinău va fi inaugurat miercuri, 29 septembrie 2010. Cu aceasta ocazie va avea loc şi un concert inaugural sustinut in Sala cu Orga de la Chisinau de Romanian Piano Trio, format din muzicienii Alexandru Tomescu, Razvan Suma si Horia Mihail, care vor interpreta lucrari din repertoriul romanesc si international. Programul sustinut de artistii romani va cuprinde lucrări de George Enescu, Camille Saint-Saëns, Händel – Halvorssen, Robert Schumann, Jules Massenet, Pablo Sarasate si Astor Piazzolla.

Deschiderea Institutului Cultural Roman „Mihai Eminescu“ de la Chisinau se inscrie in politica Ministerului Afacerilor Externe si ICR de extindere a retelei institutelor culturale romanesti, ca instrument al unei diplomatii culturale moderne.

Prin institutionalizarea unei „case a culturii romane” in Republica Moldova, ICR „Mihai Eminescu“ de la Chisinau isi propune crearea unor punti spirituale noi intre cele doua maluri ale Prutului, regasirea si consolidarea comunitatii de limba, cultura si traditii, se arata in comunicatul remis Hotnews.ro.

„Institutul Cultural Roman de la Chisinau a primit numele simbolic al poetului «Mihai Eminescu». Este numele unei identitati comune, unei istorii comune, unei simtiri comune, care face ca atat spatiul dintre Dunare si Prut, cat si spatiul dintre Prut si Nistru sa se regaseasca in mod natural in aceasta personalitate. Acest nume traseaza, intr-un fel, programul acestui Institut. Este un Institut care porneste de la premisele comune, pentru a cladi un viitor in care spatiile respective sa se regaseasca, fara sa se amestece“, explica Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu“ Chisinau.

Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice al Universitatii Bucuresti si doctor in istorie, cu o teza sustinuta in 2003 la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, fost membru al Centrului de Studii Elenice al Universitatii Princeton, Petre Guran este autorul a numeroase studii, articole si recenzii pe teme de antropologie, istorie si actualitate politica si religioasa.

La ceremonia de deschidere vor participa ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, Iurie Leanca, presedintele Institutului Cultural Roman, Horia-Roman Patapievici, ambasadorul Romaniei  in Republica Moldova, Marius Lazurca si directorul ICR „Mihai Eminescu“ Chisinau, Petre Guran.

hotnews.ro

„Să nu ne uitaţi!”

În perioada 10-15 mai, Institutul Cultural Român (ICR), în parteneriat cu Asociaţia naţional-culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, a derulat proiectul „Caravana teatrului şi folclorului românesc la românii din regiunea Odesa”. Caravana a inclus spectacole ale Teatrului „Anton Pann” (Râmnicu-Vâlcea, România) şi ale Ansamblului folcloric „Dor Basarabean” (raionul Ismail).

In faţa a sute de copii şi a părinţilor acestora, actorii păpuşari din Râmnicu-Vâlcea şi membrii Ansamblului „Dor Basarabean” s-au întrecut pe ei înşişi în spectacole excepţionale. Deşi multe din afişele promo au fost rupte, reprezentaţiile s-au bucurat de prezenţa copiilor români, dar şi a părinţilor lor la Cartal, Ciamaşir, Borisăuca, Satu-Nou, Frumuşica Veche şi Erdek-Burnu.
„Aţi luat doar Chişinăul în braţe, dar pe noi ne-aţi uitat. Şi noi suntem români!” Acestea au fost doar câteva din cuvintele pline de durere spuse de românii din localităţile date.
„Dacă Bucureştiul nu ne-a mai dat informaţii despre programele de învăţământ din România, copiii noştri se duc şi studiază la Odesa în rusă sau ucraineană, uitând limba română”, a declarat corespondentului Romanian Global News Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei „Basarabia”.
„Este o onoare pentru noi să organizam aici spectacole. Eforturile făcute sunt compensate de entuziasmul pe care îl simţim la aceşti oameni care se bucura de fiecare vorba românească rostită în spectacole. Teatrul „Anton Pann” susţine şase reprezentaţii cu spectacolele Punguţa cu doi bani de Ion Creangă şi Ciuboţelele ogarului, după un text de Călin Gruia, poveste cu marionete pe fire”, ne spune Adriana Gae, delegata ICR, cea care s-a ocupat de organizarea turneului.
În localitatea Ciamaşir, raionul Chilia, peste 120 de copii şi tineri s-au bucurat de poveştile româneşti puse în scenă de actorii din Râmnicu-Vâlcea, precum şi de folclorul şi dansurile populare româneşti prezentate de Ansamblul „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu. Momente unice, trăite la intensitate maximă în curtea şcolii româneşti din localitate, în aer liber. Copiii au fost ei înşişi actori în piesele de teatru şi dansatori, la final, într-o mare horă a satului în care s-au prins cu toţii: tineri şi bătrâni, elevi şi profesori, primăriţa satului şi mulţi alţii.
Peste 300 de persoane au umplut sala Centrului cultural din Borisăuca şi s-au bucurat, alături de artişti, de o seară minunată. Aplauze, o sală ridicată în picioare după fiecare reprezentaţie şi multă emoţie. O satisfacţie spirituală care s-a instaurat şi graţie lui Nicolae Moşu, preşedintele Asociaţiei „Valul lui Traian” din localitate, care a sprijinit organizarea acestui moment.
Şi la Erdek-Burnu, peste 300 de copii, tineri şi adulţi s-au bucurat de personajele din poveştile româneşti însufleţite de marionete, dar şi de muzica şi dansurile populare româneşti ale „Dorului Basarabean”. Mai mult, 30 de copii din Frumuşica Veche au străbătut peste 150 de kilometri pentru a veni la teatru în Erdek-Burnu, însoţiţi de o doamnă cu suflet românesc, profesoara Zinaida Pinteac.
„Să nu ne uitaţi!” – acesta a fost mesajul de rămas-bun al românilor din Erdek-Burnu, care e şi mesajul tuturor românilor din sudul Basarabiei.
În această regiune locuiesc circa 120.000 de etnici români.

Sursa: „Romanian Global News”