Notă informativă la proiectul de lege cu privire la Fondul Culturii

Perioada pe care o traversează cultura naţională este una marcată de lipsa cronică a mijloacelor financiare pentru realizarea de proiecte. Suferă mult atât procesul de creaţie, cât şi baza materială a instituţiilor culturale. Remunerarea angajaţilor din domeniul culturii, conform datelor statistice oficiale, se plasează la ,,subsolul” listei privind salariul mediu, urmată fiind numai de cei angajaţi în agricultură, silvicultură şi prestatorii de munci necalificate. Unul din motive fiind necesitatea schimbării modalităţii de finanţare, care ar corespunde unor rigori noi ale sistemului culturii.
În scopul acordării unui suport material domeniului cultural, promovarea de proiecte de creaţie, stimularea activităţii angajaţilor, precum şi acordarea susţinerii veteranilor din domeniu, se propune a institui în Republica Moldova Fondul Culturii, cu personalitate juridică distinctă şi activitate necomercială. Fondul va fi condus de un Consiliu de administrare, componenţa nominală fiind aprobată de Guvern. Drept surse de finanţare a Fondului Culturii se propune a stabili: cotă de la încasările din vânzarea unor bunuri culturale, a reproducerilor şi copiilor produselor de artă; încasări din vânzarea sau închirierea discurilor, casetelor audio şi video a operelor de artă, cărţi poştale etc. De asemenea, ca sursă pentru suplinirea bugetului Fondului se prevăd mijloace obţinute din donaţii, programe culturale, loterii culturale etc.
Instituirea şi activitatea Fondului Culturii va servi un imbold pentru revigorarea vieţii culturale, va impulsiona relaţiile culturale internaţionale, inclusiv cu Fondurile Culturale Europene. Practica funcţionării unor Fonduri similare din Ţările Baltice, alte state ale Uniunii Europene demonstrează necesitatea, precum şi utilitatea Fondurilor Culturale naţionale.

Deputaţi în Parlament

Fondul Culturii din Moldova

Congresul Oamenilor de Cultura la Palatul Republicii 2009, Fondul Culturii din Moldova

1st collector for Fondul Culturii din Moldova
Follow my videos on vodpod

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015”

Proiect

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015”

Subsemnaţii, reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor culturale pe de o parte şi partidelor poltice din Republica Moldova pe de altă parte, considerînd cultura factor important de dezvoltare durabilă şi integrare europeană; mijloc de promovare a coeziunii naţionale şi teritoriale; catalizator al dezvoltării locale, avînd scopul

modernizării şi integrării culturii Republicii Moldova în circuitul cultural internaţional;

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1. Părţile consideră politica culturală o componentă importantă a dezvoltării durabile a societăţii, ce trebuie să se bazeze pe principiile europene de dezvoltare a culturii: promovarea identităţii culturale, respectarea diversităţii culturale, susţinerea creativităţii, stimularea participării.

Articolul 2. Părţile stabilesc, că Ministerul Culturii este instituţia de stat mandatată să elaboreze şi să implementeze politicile culturale. Ministerul este obligat să asigure principiul egalităţii dreptului la dezvoltare culturală pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.

Articolul 3. Părţile vor respecta libertatea de expresie şi pluralismul de opinii, vor respinge orice formă de cenzură şi de monopolizare a activităţii culturale.

Articolul 4. Părţile vor susţine politicile de stimulare a creativităţii, pentru ca fiecare persoană să dispună de posibilităţi pentru satisfacerea potenţialului cultural.

Articolul 5. Părţile se vor consulta sistematic în procesul de adoptare a deciziilor ce ţin de dezvoltarea culturii şi în acest scop vor crea Consiliul Consultativ pe lîngă Comisia de profil a Parlamentului. Membrii Consiliului din partea reprezentanţilor culturii vor fi delegaţi de membrii semnatari ai prezentei Convenţii.

Articolul 6. Părţile stabilesc următoarele obiective prioritare pentru dezvoltarea culturii pînă în anul 2015:

• Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene;
• Perfectarea cadrului legal pentru facilitarea activităţii culturale;
• Reformarea sistemului de finanţare a culturii, asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi distribuirea bugetului culturii;
• Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale locale;
• Susţinerea mobilităţii naţionale şi transnaţionale a operelor şi produselor culturale;
• Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane pentru activitatea în noile condiţii economice.

Articolul 7. Convenţia este suplimentată cu un plan de acţiuni pentru atingerea obiectivelor propuse, care este parte integrată a prezentului document şi care poate fi completat sau modificat prin acordul Consiliului Consultativ.

Articolul 8. Prezenta convenţie este deschisă pentru semnare şi de către alte instituţii şi organizaţii, care reprezintă domeniile respective.

Articolul 9. Convenţia este semnată în trei exemplare: 1 exemplar – Uniunea Teatrală din Moldova, 1 exemplar – Centrul de Politici Culturale, 1 exemplar – Ministerul Culturii.

Instituţii şi organizaţii culturale                                           Partide politice

Oameni de creaţie şi reprezentanţi ai politicului au semnat Convenţia „Cultura 2015”

Reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor culturale şi reprezentanţi ai partidelor politice au semnat, sâmbătă, Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova – „Cultura 2015”. Potrivit semnatarilor, actul are drept scop modernizarea şi integrarea culturii Republicii Moldova în circuitul internaţional, transmite Info-Prim Neo.

Regizorul Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, a declarat că în Republica Moldova partidele politice sunt interesate de crearea imaginei proprii în contextul evenimentelor culturale, or cultura nu ar trebui să reprezinte un mijloc de promovare a intereselor politice. Semnarea Convenţiei „Cultura 2015” vrea să elimine politicului din spectrul cultural. Cultura şi politica vor avea doar interferenţe tangenţiale.

Potrivit regizorului, acordul în cauză va facilita protejarea şi integrarea patrimoniului cultural în sistemul valorilor europene. Totodată, va fi perfectat cadrul legal pentru facilitarea activităţilor culturale, fiind reformat şi sistemul de finaţare a culturii.

„Scopul Convenţiei este de a da un vector nou de dezvoltare culturii Republicii Moldova. Pentru că atunci când vorbim despre cultură, în special când aceasta o fac politicienii, se vorbeşte doar la mod declarativ. Iar pentru dezvoltarea culturii este nevoie de un plan de acţiuni concrete. Avem nevoie de implicarea comunităţii culturale în procesul decizional asupra problemelor culturale” a declarat directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi.

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015” a fost semnată de partidele Alianţei pentru Integrare Europeană şi mai multe instituţii culturale. Printre acţiunile de bază prevăzute sunt: aprobarea de legi privind Fondul Cultural,Uniunile de Creaţie şi Statutul Omului de Creaţie. De asemenea, urmează să fie lansat Centrul de instruire a angajaţilor din cultură şi Programul privind susţinerea mobilităţii produselor culturale din ţară.

Info-Prim Neo.

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova – „Cultura 2015″

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltar…, posted with vodpod

Vlad Filat, îngrijorat de implicarea fundaţiei „Edelweiss” în domeniul culturii

„Dacă aprobăm acest proiect, atunci rămân doar două instituţii în stat care administrează cultura – Fondul Culturii şi «Edelweiss»”, a fost replica premierului Vlad Filat la adresa ministrului Culturii, Boris Focşa.

Aceasta a fost reacţia premierului la un proiect de lege cu privire la Fondul Culturii, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de un grup de deputaţi în Parlament.

„Guvernul nu se pronunţă, în principiu, contra ideii de creare a unui fond al culturii care ar avea menirea să susţină sferele neacoperite până acum de bugetul de stat. Proiectul respectiv are dezavantajul de a dubla organul legal, împuternicit cu elaborarea, promovarea şi finanţarea politicilor şi strategiilor culturale în persoana Ministerului Culturii”, se arată în avizul negativ al executivului.

Ministrul Boris Focşa a încercat să explice de ce proiectul nu este aşa cum ar trebui. „Eu am fost în concediu, iar proiectul a fost elaborat în lipsa mea. Propun să-l retragem de pe ordinea de zi pentru consultaţii suplimentare”, a spus Focşa.

„Dar aţi citit proiectul? Dacă aprobăm acest proiect, atunci rămân două instituţii în statul acesta care o să administreze cultura – Fondul Culturii şi «Edelweiss»”, a menţionat premierul, făcând referire la fundaţia omului de afaceri Vlad Plahotniuc care a devenit foarte activă în susţinerea culturii.

În plus, Filat vrea unele explicaţii de la Focşa pe marginea implicării fundaţiei respective în domeniul culturii. „Noi încă vom discuta la acest subiect atunci când veţi raporta cu privire la unele decizii pe care le luăm la guvern”, a conchis Vlad Filat. (jurnal.md)

Când va fi creat Fondul Culturii în R. Moldova?

Cultura e îngropată la propriu şi la figurat Cea mai săracă ţară din Europa îşi lasă cultura de izbelişte, iar pe oamenii de cultură îi îngroapă, la propriu şi la figurat, vărsând lacrimi de crocodil. De salvarea spiritualităţii depinde avansarea societăţii noastre, dar cine e preocupat la modul serios de starea reală a culturii în Republica Moldova? Cea mai săracă ţară din Europa are nevoie de un Fond al Culturii Se pare că una dintre soluţii a fost identificată la finele secolului trecut – vorbim de crearea unui Fond al Culturii din care să fie finanţate proiecte artistice orginale, de perspectivă. Despre acest Fond se discută de aproape douăzeci de ani, dar abia la Congresul oamenilor de cultură din 12 decembrie 2009 s-a decis că unul dintre cele mai importante obiective ale participanţilor la congres ar fi „Crearea Fondului Culturii care să includă mijloace bugetare şi extrabugetare destinate proiectelor cultural-artistice” (am citat din rezoluţia Congresului oamenilor de cultură – n.a.). A fost elaborat şi un proiect de lege cu privire la Fondul Culturii, în care se stipulează: „Fondul Culturii este persoană juridică de drept public şi dispune de un patrimoniu, în condiţiile legii, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în Regulamentul său (Articolul 6); Fondul Culturii acordă sprijin financiar sub formă de granturi persoanelor juridice de drept public şi privat, precum şi persoanelor fizice în condiţiile prezentei legi şi regulamentelor. Granturile se acordă pentru: a) realizarea de proiecte şi programe din toate domeniile culturii şi artei în funcţie de priorităţile anuale stabilite de către Consiliul de administrare; b) dezvoltarea de proiecte artistice individuale; c) susţinerea activităţilor de studii, formare profesională, cercetare sub formă de burse de studii (Articolul 9); Fondul Culturii este subordonat Guvernului Republicii Moldova (Articolul 15)”. Aviz negativ din partea Guvernului Acest proiect de lege a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de un grup de deputaţi în Parlament, dar Guvernul i-a dat aviz negativ. „Guvernul nu se pronunţă, în principiu, contra ideii de creare a unui fond al culturii care ar avea menirea să susţină sferele neacoperite până acum de bugetul de stat. Proiectul respectiv are dezavantajul de a dubla organul legal, împuternicit cu elaborarea, promovarea şi finanţarea politicilor şi strategiilor culturale în persoana Ministerului Culturii”, se arată în avizul negativ al executivului. Aşadar, nici actuala guvernare nu a găsit de cuviinţă să aprobe înfiinţarea unui Fond al Culturii, fapt ce a nemulţumit uniunile de creaţie, oamenii de cultură şi de artă, profesioniştii din domeniul politicilor culturale, astfel încât se impune o dezbatere a problemei date, o confruntare a diferitor puncte de vedere. Nu vom putea asimila fondurile internaţionale fără un Fond Naţional al Culturii Pentru Veaceslav Reabcinschi, director al Centrului de Politici Culturale din R. Moldova, crearea Fondului Naţional al Culturii ar fi o dovadă de sincronizare cu politicile culturale ale altor state europene, de exemplu, ţările baltice, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, România, unde astfel de fonduri există demult „Ideea înfiinţării Fondului Culturii nu este originală, nu e invenţia noastră. Fonduri culturale există în toate ţările Uniunii Europene, ele sunt susţinute de stat şi chiar funcţionează ca instituţii de stat. În R. Moldova a fost elaborat un proiect de lege privind Fondul Culturii încă în 2006, la acest proiect au lucrat cunoscuţi oameni de cultură de la noi, sub îndrumarea unor experţi din Uniunea Europeană. Din păcate, guvernarea de atunci, comunistă, nu a înţeles rostul Fondului Culturii, proiectul a fost modificat foarte mult, în dezavantajul oamenilor de cultură, de aceea noi l-am retras”, relatează Veaceslav Reabcinschi, făcând următoarele precizări: „Am depus proiectul şi în actualul Parlament. În proiect se stipuleză că Fondul Culturii se constituie din resurse din partea statului, din partea societăţii (agenţi economici, stabilirea de accize) şi din fondurile internaţionale, majoritatea mijloacelor urmând să vină din fondurile internaţionale. UE va îndrepta spre Moldova sume importante de bani pentru cultură, dar noi nu îi vom putea asimila, dacă nu vom crea un mecansim special, şi anume Fondul Culturii din RM. Am avut noroc că în noul Legislativ avem personalităţi remarcabile din sfera culturii – Ghenadie Ciobanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu, Oleg Serebrian, ei au participat la actualizarea proiectului de lege şi la promovarea lui în Parlament. Dar în Executiv proiectul nu a fost aprobat, acest lucru provocând o dezamăgire printre oamenii de cultură”. Certitudini şi dubii Pe de altă parte, Dina Ghimpu, şef al Direcţiei Strategii Culturale de la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, explică: „Ideea creării Fondului Culturii a apărut cu vreo 17 ani în urmă. De fapt, noi am preluat-o de la alte ţări europene, e o idee foarte bună. Am ţinut cont de ea la elaborarea Legii Culturii, am ataşat la această lege un regulament cu privire la funcţionarea Fondului Culturii. Era un regulament bine articulat, dar până la urmă nu a mers, pentru că şi atunci, în 2006, era criză, şi acum e criză. În 2010, s-a revenit la ideea înfiinţării Fondului Culturii, ea a venit din partea uniunilor de creaţie, care au propus o variantă a unui proiect de lege. Noi (la Ministerul Culturii – n.a.) am pregătit o variantă a noastră, de fapt, am revigorat-o pe cea veche, am refăcut-o substanţial. Când am examinat varianta propusă de uniunile de creaţie, am observat că, în versiunea lor, Fondul Culturii ar fi trebuit să aibă statutul de organizaţie nonguvernamentală”. Dina Ghimpu subliniază că „faptul acesta a stârnit dubii foarte mari, deoarece, dacă banii se iau din bugetul de stat, adică de pe spatele contribuabililor, o astfel de organizaţie nu mai poate fi nonguvernamentală. Oare o organizaţie nonguvernamentală, care nu e controlată financiar, poate gestiona banii mai bine decât un minister, care e supus atâtor controale?”. Potrivit Dinei Ghimpu, „actualul guvern a dat aviz negativ respectivului proiect de lege, pentru că au apărut aceste dubii. Şi Ministerul Justiţiei, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul Culturii s-au întrebat de ce mai trebuie creată o suprastructură pe lângă Ministerul Culturii, adică în afara Ministerului Culturii? Nu avem nevoie de astfel de paralelisme, de organizaţii care ar dubla activitatea Ministerului Culturii”. În opinia lui Ghenadie Ciobanu, preşedinte de onoare al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, parlamentar, „un Fond Naţional al Culturii este foarte necesar în Republica Moldova, ţine de strategia şi politica culturală majoră. Un astfel de Fond ar acumula banii pe care nu reuşeşte să-i acumuleze Ministerul Culturii”. Ghenadie Ciobanu a comunicat pentru JURNAL de Chişinău: „Noi mai întâi am discutat proiectul Legii privind Fondul Culturii în Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, l-au susţinut toţi oamenii de cultură din Legislativ – Corina Fusu, Iurie Colesnic, Ion Hadârcă, Oleg Serebrian. Apoi am propus proiectul Legii privind Fondul Culturii în actualul Parlament, dar nu a fost aprobat. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament, trebuie să mai lucrăm la el împreună cu Ministerul Finanţelor, în vederea adaptării acestuia la legislaţia noastră, în special privind mecanismul de percepere a taxelor”. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament „Fondul Naţional al Culturii trebuie să fie un parteneriat între societatea civilă şi reprezentanţii statului, adică să fie nemandatar. Dacă ar fi o organizaţie de stat, degeaba s-ar face, pentru că bugetul e una, iar posibilităţile nebugetare sunt cu totul altceva. Ca să accesăm fonduri europene, avem nevoie de un astfel de Fond al Culturii, nemandatar, căci fundaţiile străine nu colaborează cu organizaţii de stat”, a mai accentuat Ghenadie Cobanu, care consideră că „nu ar exista nici un fel de paralelisme cu Ministerul Culturii – lucrul acesta e confirmat de activitatea de succes a Fondurilor Culturii din ţările UE. Proiectul legii privind Fondul Culturii trebuie neapărat sprijinit în viitorul Parlament. Ar fi pentru noi o premieră”. O premieră amânată de douăzeci de ani şi pe care mulţi oameni de cultură nu vor apuca s-o mai vadă transpusă de pe hârtie în realitate.

Irina Nechit

Cartea Neagra a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun

Cartea Neagra A Patrimoniului Cultural Al mun. …, posted with vodpod

Centrul de politici culturale propune schimbarea mecanismului de finanţare a caselor de cultură

Centrul de Politici Culturale (CPC) propune schimbarea mecanismului de finanţare a caselor de cultură prin crearea unui Fond al Culturii, unde, în rezultatul desfăşurării unor proiecte, vor fi acumulate surse financiare pentru susţinerea activităţilor caselor de cultură.

Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la agenţia INFOTAG, Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului, a menţionat că la moment starea caselor de cultură din R.Moldova este una dezastruoasă, iar potrivit legislaţiei finanţarea acestor instituţii se realizează exclusiv din partea statului.

„Banii obţinuţi de la stat pentru susţinerea activităţilor din domeniul culturii nu doar că sînt insuficienţi, dar de multe ori sînt direcţionaţi către alte priorităţi şi nimeni nu poartă răspundere pentru acest fapt. Din acest considerent, credem că adoptarea Legii cu privire la crearea fondului culturii va permite crearea pe lîngă instituţiile de cultură din localităţi a unor cercuri de activitate artistică, centre de informare sau de desfăşurare a concertelor contra plată. În acest mod vor fi colectate surse suplimentare pentru întreţinerea edificiilor de cultură din localităţi”, a spus Reabcinschi.

El a menţionat că în rezultatul realizării în perioada martie-mai 2010 a cercetării „Rolul caselor de Cultură din R.Moldova în politicile culturale locale, raionale, naţionale” s-a stabilit că la începutul anului 2010 în Moldova existau 1228 de case de cultură, dintre care necesitau reparaţie capitală 50,3%. În perioada 2006-2009 cu susţinerea Fondului de Investiţii au fost renovate 38 de case de cultură.

„Pentru reabilitarea integrală a tuturor caselor de cultură este nevoie de circa 2 mlrd. lei, echivalentul a 10 bugete anuale ale Ministerului Culturii. Evident că în aceste condiţii problema nu poate fi soluţionată doar din bugetul de stat. Pentru aceasta este nevoie de crearea condiţiilor pentru atragerea altor mijloace financiare – particulare sau din fonduri internaţionale”, a spus Reabcinschi.

Totodată, el se pronunţă pentru elaborarea şi adoptarea la nivel naţional a unei strategii de renovare a activităţii caselor de cultură, stabilirea normei obligatorii de 1% de alocaţii pentru cultură la toate nivelele de buget – central, regional şi local, modificarea legislaţiei, astfel încît agenţii economici să fie motivaţi să sponsorizeze activităţile culturale, trecerea caselor de cultură de la instituţii din cadrul primăriei la instituţii publice cu statut juridic independent, cont în bancă şi ştampilă.

Directorul Centrului a mai menţionat că, spre regret, politicienii se uită la cultură ca la un domeniu al distracţiilor.

„Credem că în momentul în care politicienii noştri îşi vor schimba atitudinea faţă de cultură şi vor conştientiza că o societate este bogată în primul rînd prin cultură, lucrurile de vor îmbunătăţi în acest domeniu”, a spus sursa citată.

Elena Frumosu, şefa Secţiei Cultură Criuleni, a menţionat că din cauza salarizării insuficiente, oamenii nu doresc să activeze în domeniul culturii, alegînd de regulă calea străinătăţii.

Salariul lunar al unui angajat în domeniul culturii variază între 600-1200 lei.

În afara procesului cultural european

Sâmbătă, la Palatul Republicii din capitală, primul Congres al oamenilor de cultură s-a desfăşurat cu sala arhiplină. Statutul artistului în societate, schimbarea mecanismelor de finanţare a culturii, prin instituirea unui fond naţional – au fost chestiuni de prim-plan ale congresului. După investiţiile oamenilor de afaceri în ultimii opt ani, prin presiuni şi şantaj în interesul ideologiei comuniste, ei sunt îndemnaţi să sprijine adevărata cultură.

R. Moldova continuă să se afle în afara procesului cultural european. Statul nu are politici culturale coerente, asta în condiţiile în care foste ţări socialiste şi ex-republici sovietice au devenit încă pe la începutul anilor `90 parte a agendei UE şi în domeniul culturii. Congresul a fost precedat de dezbateri naţionale la Cahul, Bălţi şi Chişinău. În ultimii opt ani, structurile de stat de profil au fost transformate în secţii de propagandă politico-ideologică ale partidului de guvernământ. Statul a impus un control absolut asupra finanţării produselor culturale. Participanţii la congres au acuzat fosta guvernare de alocări bugetare iraţionale, în proiecte anticulturale, precum „Caravela Culturii”.

Compozitorul Ghenadie Ciobanu, ministru al Culturii în perioada 1997-2001, susţine că n-a fost continuat primul raport naţional privind politicile culturale, prezentat Consiliului Europei în perioada sa. „Vrem să fim cei care vom sensibiliza toate organele puterii, pentru a face schimbările necesare. Ne referim la recomandările agendelor culturale ale forurilor politice naţionale, ale Parlamentului European şi UNESCO. Doar instituţiile competitive pot avea acces la proiecte culturale internaţionale”.

Ministrul Boris Focşa nu înţelege ce are de făcut

Pe de altă parte, ministrul Culturii, Boris Focşa, nu ştie dacă „e vorba doar de o criză financiară, de una spirituală sau de o perioadă de trecere. E nevoie de un studiu profund al situaţiei, ca să pot întreprinde nişte măsuri nu doar superficiale”.

Mai mulţi oameni de cultură sunt sceptici vizavi de speranţa că problemele din cultură ar putea fi rezolvate, în contextul „lipsei unui ministru competent”. Scriitorul Vladimir Beşleagă susţine că „Boris Focşa e total deplasat în totul ce discută. E un om întâmplător în funcţia de ministru al Culturii şi n-o să facă nimic”.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al statului, a promis că nu „va lăsa oamenii de cultură şi artiştii în mizerie”. El a făcut un apel către businessmeni să sprijine această sferă şi să fie primii în formarea Fondului culturii. În context, Philipp Dietachmair, directorul Programe de vecinătate europeană al Fundaţiei Culturale din Amsterdam, a promis un sprijin consistent R. Moldova.

“Timpul”, 14 Decembrie, 2009

Angelina Olaru

Congresul oamenilor de cultura

Congresul oamenilor de cultura

more about “Congresul oamenilor de cultura“, posted with vodpod

La Chişinău, a avut loc Congresul oamenilor de cultură şi artă

Peste 500 de personalităţi, dar şi funcţionari din domeniul culturii, au participat, astăzi, la lucrările Congresului oamenilor de cultură şi artă, unde au discutat probleme cu care se confruntă acest domeniu şi au conturat un set de propuneri de remediere a situaţiei date, comunică MOLDPRES. Dramaturgul Constantin Cheianu, unul din coorganizatorii acestui forum, a menţionat că, după ce pe timpul guvernării comuniste intelectualitatea din ţară a fost “trecută pe linie moartă”, o dată cu schimbarea noii guvernări la Chişinău, a venit şi timpul să se pună o bază normală de colaborare şi parteneriat între oamenii de artă şi putere. În acelaşi timp, participanţii la congres au remarcat că oamenii de artă sînt conştienţi de faptul că problemele din sector nu vor putea fi soluţionate imediat, însă un prim pas în acest sens a fost făcut prin organizarea congresului respectiv. Asfel, oamenii de artă, participanţi la acest eveniment, au menţionat că printre problemele principale cu care se confruntă cultura în acest moment figurează lipsa unor programe complexe şi a mijloacelor financiare pentru dezvoltarea acestui sector, carenţe de ordin legislativ, necesitatea racordării legislaţiei autohtone la standardele internaţionale. În context, participanţii au decis să propună conducerii ţării organizarea unui fond naţional al culturii, destinat proiectelor cultural-artistice, care să includă anumite mijloace acumulate de la comercializarea ţigărilor, a băuturilor alcoolice sau a produselor petroliere. De asemenea, ei au solicitat autorităţilor centrale să susţină asociaţiile artistice şi să înlesnească accesul la bunurile cultural-artistice, să creeze obiective de infrastructură cultural-artistică ş.a. Totodată, aceştia au decis organizarea, cu o anumită periodicitate, a congreselor similare, pentru a monitoriza situaţia în domeniu. În context, Boris Focşa, ministru al Culturii, a precizat pentru MOLDPRES că congresul oamenilor de cultură şi artă va permite în primul rînd identificarea unor căi de soluţionare a problemelor cu care se confruntă acest sector, iar în acest sens, în viitor, în republică urmează a fi puse bazele unui management artistic. Totodată, Focşa a precizat că structura Ministerului Culturii urmează a fi modificată, acesta incluzînd experţi care se vor ocupa de atragerea resurselor internaţionale pentru finanţarea unor proiecte culturale. La eveniment au participat Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului, Corina Fusu, preşedinte al comisiei parlamentare de profil, notează MOLDPRES., ministru al Culturii, a precizat pentru MOLDPRES că congresul oamenilor de cultură şi artă va permite în primul rînd identificarea unor căi de soluţionare a problemelor cu care se confruntă acest sector, iar în acest sens, în viitor, în republică urmează a fi puse bazele unui management artistic. Totodată, Focşa a precizat că structura Ministerului Culturii urmează a fi modificată, acesta incluzînd experţi care se vor ocupa de atragerea resurselor internaţionale pentru finanţarea unor proiecte culturale. La eveniment au participat Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului, Corina Fusu, preşedinte al comisiei parlamentare de profil, notează MOLDPRES.

Congresul Oamenilor de Cultura

Centrul de Politici Culturale si Asociatia Nationala a Uniunilor de Creatie – Privind desfăşurarea congresului oamenilor de cultură

more about “Congresul Oamenilor de Cultura“, posted with vodpod

ANUC SPERĂ LA O COLABORARE EFICIENTĂ CU MINISTERUL CULTURII

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC), fondată recent, speră la o colaborare eficientă cu actualul Minister al Culturii, în persoana ministrului Boris Focşa.

Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la INFOTAG, Ghenadie Ciobanu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din R.Moldova, membră a Asociaţiei, a menţionat că iniţial ministrul culturii a salutat crearea ANUC, iar ulterior a declarat că priveşte activitatea acesteia ca „ceva identic cu colhozurile de altă dată”.

„Cred că fiecare Asociaţie s-ar simţi sfidată de astfel de declaraţii. Considerăm că este o abordare greşită din partea ministrului, care nu înţelege că noi venim în spijinul ministerului pentru a soluţiona problemele acestui domeniu extrem de important pentru ţară. Am fi interesaţi să aflăm dacă aceasta este opinia personală a ministrului sau ea reprezintă şi poziţia oficială a Guvernului faţă de ANUC”, a spus Ciobanu, precizînd că speră totuşi ca pe viitor să aibă un bun dialog cu instituţia vizată.

În opinia publicistului Constantin Cheianu, ministrul culturii „vede Uniunile de Creaţie drept un factor de subminare a activităţii Minitserului”.

Membrii ANUC au anunţat că pe data de 12 decembrie la Palatul Naţional va avea loc Congresul Oamenilor de Cultură din R.Moldova, la care sînt aşteptaţi peste 700 de delegaţi din întreaga republică.

„Venim la acest Congres nu doar pentru a vorbi despre problemele culturii, dar şi pentru a oferi soluţii pentru rezolvarea acestora. Spre regret, 90% din evenimentele culturale din R.Moldova au loc la Chişinău, satele fiind practic scoase în afara circuitului cultural al ţării”, a spus regizorul Mihai Fusu.

Constantin Cheianu a spus că în ultimii 20 de ani R.Moldova a trecut dintr-o criză în alta, guvernul fiind practic absorbit de problemele politice şi economice, lăsînd problemele culturii la o parte.

„În argumentarea acestei idei am să aduc doar un simplu exemplu: în ultimii patru ani asociaţiile de cultură din UE au investit 500 mii euro pentru susţinerea creaţiei unui talent din R.Moldova – dramaturgul Nicoleta Esinencu. În acelaşi timp, statul R.Moldova a acordat doar 5000 de lei pentru montarea unui spectacol de-al Nicoletei Esinencu”, a spus Cheianu.

Ghenadie Ciobanu a declarat că dispune de informaţii potrivit cărora în anul 2010 UE va pune la dispoziţia R.Moldova, Ucrainei şi Belarusului un fond de 27 mil. euro pentru susţinerea culturii.

„Am anumite rezerve că R.Moldova va aputea accesa aceşti bani, deoarece nu avem deocamdată mecanismele de recepţionare a acestor bani”, a spus Ciobanu.

Chişinău, 9 decembrie. (INFOTAG).

Dezbateri Nationale in domeniul culturii – Ghenadie Ciobanu

Ghenadie Ciobanu (Uniunea Compozitorilor şi Muzicienilor) in cadrul dezbaterilor publice in domeniul culturii. (Chisinau, Sala Teatrala, 14 Noiembrie 2009).

more about “Dezbateri Nationale in domeniul cultu…“, posted with vodpod

 

Campanie pentru crearea unui fond al culturii

Pledoarie pentru Cultura in Republica Moldova

more about “Campanie pentru crearea unui fond al …“, posted with vodpod

 

Un vot pentru cultură

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale au lansat astăzi campania ”Un vot pentru cultură”.

more about “Un vot pentru cultură“, posted with vodpod

Campania – Un vot pentru Cultura

Dezbateri privind starea culturii din Republica Moldova şi necesitatea reformelor în domeniu.

more about “Campania – Un vot pentru Cultura“, posted with vodpod

Campanie naţională pentru crearea Fondului Culturii

Ediţia de Vineri Nr.200993 din 06 noiembrie 2009

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC), în parteneriat cu Centrul de Politici Culturale (CPC) au lansat campania „Un vot pentru cultură”, care are drept obiectiv sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor culturii din Republica Moldova, iniţierea unor modificări ale legislaţiei în domeniul culturii şi crearea Fondului Culturii.

 

 

La conferinţa de presă desfăşurată miercuri, 11 noiembrie, reprezentanţii comitetului de organizare – compozitorul Ghenadie Ciobanu, regizorul Mihai Fusu, dramaturgul Constantin Cheianu, Veaceslav Reabcinschi (directorul CPC) au menţionat că pentru prima dată s-a produs o solidarizare a oamenilor de cultură. Potrivit lor, schimbările din societate au provocat aşteptări şi din partea oamenilor de cultură, care solicită reforme pentru a schimba situaţia din domeniu. Reprezentanţii ANUC au participat, la 11 noiembrie, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru cultură, iar zilele acestea au avut întrevederi la Ministerul Culturii.

Ghenadie Ciobanu a spus că este esenţială crearea unui mecanism eficient de distribuire a banilor pentru cultură. De multe ori, administraţiile locale nu aveau prevăzut în buget nici un ban pentru cultură, ceea ce duce la distrugerea patrimoniului local, dar şi la indiferenţă şi neglijenţă faţă de activităţile culturale.

Potrivit lui, campania naţională are drept scop solidarizarea oamenilor de cultură, propunerea unor căi de depăşire a situaţiei actuale etc.

În acest scop, în Republica Moldova vor fi organizate dezbateri naţionale. La Chişinău va avea loc la 14 noiembrie, la Uniunea Teatrală din Moldova, o masă rotundă cu participarea reprezentanţilor uniunilor de creaţie, instituţiilor de cultură din Chişinău, ONG din domeniu şi reprezentanţilor secţiilor de cultură din raioanele de centru. În cadrul dezbaterilor se va discuta despre starea culturii din Republica Moldova şi necesitatea reformelor în domeniu.

Astfel de dezbateri vor fi organizate la Bălţi, la 21 noiembrie, unde vor participa reprezentanţi ai raioanelor de nord, precum şi la Cahul (28 noimbrie) – pentru raioanele de sud. În cadrul dezbaterilor vor fi puse în discuţie propunerile cu privire la modificarea sistemului de finanţare a instituţiilor de cultură, crearea Fondului Culturii, modificarea cadrului legislativ etc. În cadrul campaniei vor fi difuzate emisiuni televizate şi de radio cu personalităţi din domeniul culturii.

La 12 decembrie, la Chişinău va avea loc un Congres naţional al oamenilor de cultură, la care au fost invitaţi şi reperz conducerii de vârf, spec de peste hotare. În această zi, insist cultrale li s-a propus să organ Ziua uşilor deschise, în cadrul căreia va fi asigurat accesul liber al populaţiei la spectacole, expoziţii, concerte. Campania este susţinuta de Fondul Cultural European (Amsterdam).

ANUC a fost fondată la 28 octombrie curent, declaraţia de constituire fiind semnată de preşedinţii a 6 uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea cineaştilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicienilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici şi Uniunea Jurnaliştilor.

Ecaterina DELEU

ШЕСТЬ ТВОРЧЕСКИХ СОЮЗОВ ОБЪЕДИНИЛИСЬ ДЛЯ РЕШЕНИЯ ПРОБЛЕМ КУЛЬТУРЫ

Кишинев. Творческие союзы Молдовы – писателей, художников, театральных деятелей, композиторов и музыкальных деятелей, кинематографистов, журналистов объединились в Национальную ассоциацию творческих союзов (ANUC), чтобы совместно решить проблемы культуры.

Председатель Союза композиторов и музыкальных деятелей Генадие Чобану отметил в понедельник на пресс-конференции в «ИНФОТАГ», что  проблемы культуры прежняя власть оставляла на второй план, а просьбам деятелей культуры не придавала значения.

«Сейчас мы решили сконцентрировать усилия на повышении престижа культуры в стране и на защите интересов ее служителей», – сказал Чобану.

Председатель Союза писателей Михай Чимпой подчеркнул, что ANUC выступает как Совет по решению проблем культуры.

«Надеемся, что правительство учтет мнения Ассоциации, и будет с нами консультироваться при разработке политик в области культуры», – сказал Чимпой.

Председатель Союза театральных деятелей Санду Греку считает, что из-за проводимых прошлой властью политик, ситуация в культуре оказалась плачевной.

«Сельские дети не знают, что такое театр, книга, кинофильм, поэтому их культурное развитие оставляет желать лучшего. ANUC предложит правительству в ближайшем будущем конкретный проект действий». – сказал Греку.

Председатель Союза кинематографистов Еуджен Собор считает, что главной задачей государства является поддержка культуры, а не управление культурой.

По его мнению, в последние годы кинематографисты исполняли политические заказы бывшего правительства, выпустив продукции более чем на 15 млн. леев невостребованной продукции.