S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Demolarea Chisinaului

Fiecare casa din Chisinaul vechi are o identitate, un nume, o adresa pe harta orasului, o istorie cladita piatra cu piatra.

Cei care demoleaza Chisinaul au un nume de familie, o adresa, un telefon. Ei sunt oameni reali, cu nume concrete, cu semnaturi frumoase si cu conturi in banca. Ei sunt adevarati profeSSionisti ai meseriei lor.

Ei au birouri si oficii platite din banii publici, ei ne scriu rapoarte frumoase si statistici, ei ne semneaza orice document de care este nevoie pentru a demola Chisinaul.

Ei scriu istoria cu buldozerele. În doar două decenii, în oraşul Chişinău ei au demolat 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală.

Cine sunt ei?

Construim ca să demolăm: Centrul istoric al Chişinăului, pe cale de dispariţie.

În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. Una dintre acestea a fost conacul familiei Theodosiu de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 160, situat vizavi de preşedinţie şi demolat într-o noapte în 2004, din simplul motiv că-i încurca lui Vladimir Voronin, pe când acesta era preşedinte al RM.

În registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat prezentat la Legea privind ocrotirea monumentelor, aprobat de Parlament la 22 iunie 1993, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală circa 400 de clădiri istorice. La şedinţa Primăriei municipiului Chişinău din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău fiind acum 973, dintre care cca 300 au fost incluse în respectivul registru la iniţiativa Departamentului cultură.

Acestea şi alte date le găsim în albumul „Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură”, apărut la Editura „Arc” din Chişinău şi lansat la sfârşitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Din grupul de autori fac parte arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului SITe, coordonator general de proiect; Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor; istoricii Eugenia Râbalco, Petru Starostenco ş.a.

Moderatorul evenimentului, criticul Eugen Lungu, redactor-şef al editurii, a specificat faptul că acesta nu este un album de artă, ci un catalog în care au fost fixate cele mai importante monumente de arhitectură, lucrarea fiind rezultatul unei munci titanice a autorilor şi editorilor. Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.

Coordonatorul ediţiei, Boris Gangal, a spus că acest album a fost un vis, realizat după mai bine de zece ani. „Încă în 2000, ne-am propus să facem un stop-cadru al centrului istoric al Chişinăului”, a menţionat el, afirmând că lucrul asupra albumului a durat din 2003 până în 2010. În decembrie 2006, toate materialele au fost plasate pe un site special -www.monument.sit.md, acesta fiind accesat tot mai mult de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

La rândul ei, Tamara Nesterov a amintit că Chişinăul, împreună cu oraşele Bender şi Soroca au fost incluse pe lista oraşelor istorice ale URSS încă în 1986, iar în 1987 a fost făcută, de către Olga Rudenco, prima listă a monumentelor istorice din capitala RSSM. Fondul istoric al oraşului cuprindea 52 de străzi şi opt stradele, iar lista obiectivelor patrimoniului istoric – 1540 de clădiri şi construcţii istorice.
Tudor Stăvilă, doctor în studiul artelor, a constatat că acest album-catalog de excepţie atrage atenţia asupra unui subiect dureros – în ultimii ani, o mare parte din clădiri a dispărut de pe harta istorică a oraşului. Directorul editurii, Iurie Bârsa, a precizat că volumul cuprinde 2200 de imagini, acesta fiind tipărit în Ungaria. „De fapt, aceasta este ocarte roşie a monumentelor de arhitectură”, a mai spus el.
Pe marginea volumului s-au mai pronunţat criticul de artă Tudor Braga, arhitecţii Nicon Zaporojanu şi Mihai Careţchi, profesorul Aurel Marinciuc ş.a. Ei au atras atenţia asupra necesităţii stopării distrugerii patrimoniului istoric al Chişinăului.

Nicolae Roibu, Timpul

Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură

Pe data de 10 martie ora 15:00 la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va avea loc lansarea albumului “Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură”.
Albumul conţine rezultatele unor noi investigaţii asupra situaţiei actuale a zonei istorice din Chişinău şi a clădirilor păstrate în procesul evoluţiei urbane. Cartea pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.
Conţinutul albumului, prin punerea în valoare a calităţii artistice a patrimoniului construit, ar putea stopa degradarea unui spaţiu menit să-i bucure atât pe locuitorii şi oaspeţii capitalei, cât şi privirea curioasă a turistului ajuns pentru prima dată pe meleagurile noastre.

Cine construieşte pe monumente?

De la proclamarea Independenţei R. Moldova încoace, vestigiile arheologice au fost ignorate şi distruse în urma săpăturilor pentru construcţii.

Ion Tentiuc, arheolog şi istoric, şeful sectorului de arheologie de la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei, afirmă că, de la proclamarea Independenţei, obligativitatea de a prezenta proiectele de construcţii pentru autorizare arheologilor şi de a asigura asistarea lor la săpături în eventualitatea descoperirii unor vestigii arheologice a fost ignorată cu desăvârşire.

Legislaţie cu lapsusuri intenţionate

Tentiuc susţine că în legislaţie au fost admise intenţionat lapsusuri care înlesnesc evitarea răspunderii pentru astfel de fapte. De exemplu, Registrul monumentelor de cultură de importanţă naţională nu a fost publicat până în februarie 2010, deşi era pregătit încă din 1993, iar Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor şi-a reînceput activitatea doar în 2009.

Alexandru Corduneanu, consilier municipal Chişinău şi preşedinte al Grupului Civic pentru Protecţia Centrului Istoric, afirmă că, deşi R. Moldova a adoptat legi importante privind protecţia descoperirilor arheologice, acestea sunt ignorate. «Sub aspect organizatoric, la nivelul administraţiei pubice locale (APL) avem o restanţă de peste 17 ani la acest capitol. Administraţia publică Chişinău nu a avut şi nici nu are o instituţie specializată care ar proteja şi ar revitaliza monumentele de istorie, arhitectură şi arheologie. Avem un patrimoniu bogat, pe care nici nu-l protejăm şi nici nu-l utilizăm sub aspect cultural, economic sau turistic».

Şi Vlad Modârcă, arhitect-şef al Chişinăului, ne-a declarat că Primăria nu are o instituţie responsabilă de cercetări arheologice, iar legislaţia actuală nu obligă efectuarea acestora la momentul săpării gropilor pentru fundamente. Doar la 24 noiembrie 2010, a fost promulgată Legea privind protejarea patrimoniului arheologic, care va intra în vigoare după trei luni de la publicarea, pe 3 decembrie, curent, în Monitorul Oficial. Modârcă a mai declarat că, în consecinţă, la proiectări se va ţine cont de această lege. Arhitectul-şef mai spune că, până acum, Academia de Ştiinţe, alte instituţii competente ar fi trebuit să reglementeze efectuarea cercetărilor arheologice. «Despre legea veche nu cunosc prea multe. Nu-i domeniul meu. Cei care muncesc în domeniul arheologiei trebuiau să respecte legea, să adreseze vreo iniţiativă la Primărie. Nu ţin minte să fi fost vreo astfel de adresare sau petiţie.»

Constructorii descoperă diverse vestigii

Valeriu Dobrovolschi, constructor cu experienţă de muncă în UE, cunoaşte mai multe cazuri în R. Moldova când constructorii, săpând gropi pentru fundaţii, descopereau diverse vestigii arheologice. În astfel de cazuri, în alte ţări, construcţia este stopată imediat, până la finalizarea cercetărilor arheologice. La noi, nu se practică cel puţin informarea arheologilor, iar construcţia continuă peste vestigii. Singurul caz de stopare şi de abandonare a planului de construcţie despre care a auzit este cel de la Buiucani (în apropierea întreprinderii «Zorile»), unde, în urma săpăturilor, a fost descoperit un cimitir evreiesc. De obicei, constructorii îţi motivează ignorarea prin eventualele pagube care ar fi suportate odată cu suspendarea sau cu interzicerea construcţiei.

Din 2002, R. Moldova este parte la Convenţia Europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) la Valetta, în 1992, care îşi propune «protejarea patrimoniului arheologic ca sursă a memoriei colective europene». Articolul 2 al acestei convenţii prevede că părţile semnatare «se angajează să pună în aplicare, potrivit modalităţilor specifice fiecărui stat, un regim juridic de protecţie a patrimoniului arheologic, care să prevadă: asigurarea inventarierii patrimoniului său arheologic şi clasarea unor monumente sau zone protejate; obligaţia pentru descoperitor de a semnala autorităţilor competente descoperirea întâmplătoare a unor elemente ale patrimoniului arheologic şi de a le pune la dispoziţie pentru examinare.»

Încălcări fără modalităţi de sancţionare

Relaţiile dintre proiectele de amenajare şi protejarea patrimoniului arheologic sunt stipulate în art. 5: «Statul este obligat să asigure participarea arheologilor la procesul de planificare şi să vegheze ca arheologii, urbaniştii şi specialiştii în amenajarea teritoriului să întreţină o colaborare strânsă, în scopul protejării siturilor arheologice şi a cadrului lor. Doar în acest mod siturile cunoscute sau ipotetice pot fi luate în considerare la elaborarea proiectelor de construcţie. Este uşor să se intervină la stadiul de planificare, deoarece mai târziu pierderea de timp şi de bani va fi mult mai importantă.»

Art. 4 presupune instituirea procedurilor «de autorizare şi de control al săpăturilor şi al altor activităţi arheologice». Punctul «b» oferă soluţii «ca elementele patrimoniului arheologic să nu fie exhumate în timpul săpăturilor sau lăsate expuse în timpul sau după efectuarea acestora fără luarea unor măsuri corespunzătoare pentru prezervarea, conservarea şi gestiunea lor». Art. 6 se referă la pregătirile prealabile.

În capitolul 3, «Evidenţa, studierea şi punerea în valoare a monumentelor», art. 20 din Legea privind ocrotirea monumentelor, se prevede că «persoanele fizice/juridice care în cursul lucrărilor de orice natură pe teren descoperă vestigii arheologice cărora li se poate atribui calitatea de monument sunt obligate să sisteze lucrările şi să informeze despre aceasta în scris, într-un termen de 48 de ore, organele de administraţie locală pe al căror teritoriu se află vestigiile, precum şi Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea protejării şi conservării».

Din păcate, spun specialiştii, nu sunt stipulate modalităţi clare de sancţionare a unor astfel de încălcări. «Legea ar trebui să conţină sancţiuni adecvate, proporţionale infracţiunilor», se spune în Carta pentru protecţia şi gestiunea patrimoniului arheologic, ICOMOS, 1990.

În zona Bisericii Măzărache — cea mai veche necropolă din oraş

Doar două săpături arheologice au fost înregistrate la Chişinău după proclamarea Independenţei – la Valea Morilor şi la Biserica Măzărache. Tentiuc a declarat că vatra veche a Chişinăului a început în zona Bisericii Măzărache, unde a fost găsită în această vară cea mai veche necropolă din oraş. În 1997, în timpul unor construcţii în zona bisericii, cunoscutul arheolog Ion Hâncu a anunţat autorităţile despre necesitatea de a face cercetări. Semnalul său însă a fost ignorat, iar acum s-a constatat că edificiul construit a distrus a patra parte din necropola de acolo. În acest an s-a obţinut cu multă dificultate permisiune pentru a cerceta o suprafaţă de doar 10 metri pătraţi.

Savanţii sunt siguri că, în apropierea Bisericii Măzărache, s-ar afla prima aşezare din secolul XV a Chişinăului. Dar săpăturile care se impun nu sunt încă nici acceptate, nici finanţate de autorităţi. Descoperirea în vatra veche a unor tezaure monetare sau mixte din epoca romană, a evului mediu timpuriu şi a Hoardei de Aur, secolul XIV, a multor monede izolate, demonstrează că înainte de prima menţiune oficială a Chişinăului (1436) aici existau aşezări umane. În aceste circumstanţe, responsabilii de construcţii avizează proiecte fără ca acestea, în prealabil, să fie verificate de către arheologi şi în felul acesta distrug mărturiile istorice ale trecutului nostru.

Sumă modestă pentru cercetări

Vatra istorică a Chişinăului este un monument de importanţă naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie protejate de stat sub numărul 308. Ion Tentiuc spune că toate intervenţiile, construcţiile în vatra istorică trebuie efectuate neapărat doar după cercetări prealabile arheologice. Dacă se identifică straturi culturale, beneficiarul construcţiei e obligat să aloce o sumă, prevăzută în proiectele de construcţie, pentru investigaţii arheologice. Ceea ce nu s-a mai realizat după 1945 până la intervenţia Ministerului Culturii, în anul curent, când beneficiarul construcţiilor din zona bisericii Măzărache, Compania «Moldova-Gaz», a alocat o sumă modestă pentru cercetări.

Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a întocmit o hartă arheologică a municipiului Chişinău, pe care a oferit-o Primăriei, oficialilor responsabili şi specialiştilor în domeniu. Serghei Agulnicov a descoperit în zona aeroportului, la Băcioi, Coloniţa şi în alte localităţi mulţi tumuli (movile de pământ care protejau mormintele în trecut).

Şi pe acestea se construiesc diverse edificii. Agulnicov a avut cazuri când a anunţat administraţia publică despre vestigii chiar ieşite la suprafaţă, dar care oricum nu au fost recuperate.

La Valea Morilor — vestigii din eneolitic

Sergiu Bodean a declarat că cercetările de salvare din parcul Valea Morilor efectuate în 2009 de colaboratorii Institutului au descoperit pentru prima dată vestigii din eneolitic, din mileniul V î.e.n. În municipiul Chişinău epoca antică e mai bine cunoscută, însă evul mediu timpuriu nu a fost cercetat. Cercetările arată că teritoriul dispunea de condiţii favorabile pentru habitatul uman în epoca medievală. Mai multe niveluri istorice descoperite au oferit vestigii precum ceramică, fragmente de amfore romane, statuete antropomorfe, gropi de cult, obiecte de cult, vase, un bordei cu cuptor pietrar, gropi menajere ş.a. În mileniul V î.e.n. teritoriul nostru aparţinea unui larg areal de la Carpaţi până la Nipru în care îndeletnicirea principală era agricultura şi creşterea vitelor, cunoscută sub numele de cultura Precuteni-Tripolie şi Cucuteni-Tripolie.

Calea ferată Cahul-Giurgiuleşti — caz excepţional de distrugere a patrimoniului

Arheologul Veaceslav Bicbaiev se specializează în analiza imaginilor aerofotogramice. Acestea evidenţiază de la înălţimi mari aşezările arheologice prin reliefarea lor pe planuri. Şi în acest caz lucrarea intensă a pământului le poate distruge sau le face mai greu de recunoscut. Bicbaiev spune că în nord câmpurile sunt mai puţin parcelate, fapt ce face mai lesne descoperirea lor, dar nu se găseşte finanţare nici pentru deplasare, nici pentru a face noi poze. Majoritatea aşezărilor sunt circulare şi au uneori până la 500 de case, reprezentând eneoliticul. La fel de evidente sunt şi cele din epoca bronzului.

Un caz excepţional de distrugere a patrimoniului naţional e cel al construcţiei în 1997 a căii ferate Cahul-Giurgiuleşti, efectuate sub direcţia lui Miron Găgăuz. Constructorii au utilizat solul singurei cetăţi de pământ construite de Ştefan cel Mare şi Sfânt pe teritoriul nostru pentru terasamentul căii ferate. Tractoarele au demolat cetatea, care era departe de traiectoria căii ferate, utilizând pământul din care era făcută şi valurile de fortificaţie din jurul ei la înălţarea terenului pentru a pune şinele. Era mai comod şi mai ieftin să utilizezi cetatea voievodului. Deşi arheologii alergau după tractor să-l oprească, nu au reuşit, iar cetatea domnitorului a dispărut împreună cu numeroase alte vestigii arheologice din zonă.

Arheologia neagră — un fenomen alarmant în R. Moldova

Pare nedrept că un domeniu important cum e cel al construcţiilor a exclus cercetătorii, pe când înainte de apariţia valului de construcţii efectuate şi în zone cu potenţial arheologic până în anii ‘90 salariile de bază ale arheologilor se formau şi din monitorizarea lucrărilor în teren.

Decizia de a ignora patrimoniul cultural, care doar sporeşte prestigiul ţării, e cu atât mai uimitoare în cazurile unor construcţii vădit foarte scumpe, voluminoase, care mai ales realizează fundaţii foarte adânci şi pot oferi informaţii importante despre straturile culturale antice şi, respectiv, despre istoria neamului din care ne tragem în diferite perioade ale evoluţiei sale.

O situaţie alarmantă este practicarea arheologiei negre în Moldova. Vestigii din teritoriu precum coifuri, vase, obiecte preţioase se vând prin ţări ca Germania, S.U.A. etc. Se poate presupune că efectuarea săpăturilor în scopuri gospodăreşti fără supraveghere creează condiţiile pentru dezvoltarea acestui fenomen. Ion Ştefăniţă, directorul general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii al RM, a declarat că în trei luni îşi va începe activitatea Agenţia Naţională Arheologică, care se va ocupa de aceste probleme.

Iuliana Pârţac, ZdG

“Haos” urbanistic în centrul Chișinăului

HAOS Planul General de dezvoltare al Capitalei este ignorat chiar şi de arhitectul-şef al municipiului. Partea istorică a oraşului este sluţită de blocuri înalte şi de vitrinele magazinelor care mai de care mai colorate.

Printre blocurile înalte ridicate în zona istorică a Chişinăului abia de pot fi observate casele construite cu sute de ani în urmă, multe din ele având valoare de monument de arhitectură.

„În centrul Chişinăului avem clădiri de toate culorile curcubeului: galbene, roze, verzi…, cu geamuri termopan, cu acoperiş din ţiglă metalică. Acestea însă nu corespund Planului Urbanistic General elaborat cu câţiva ani în urmă”, a declarat primarul Dorin Chirtoacă, nemulţumit de degradarea părţii istorice a oraşului.

Primarul este revoltat de faptul că, mulţi ani la rând, Direcţia arhitectură a eliberat certificate de urbanism fără a ţine cont de anumite rigori la construcţia edificiilor noi. Astfel, într-un timp-record, în centru au apărut ca ciupercile după ploaie blocuri înalte, de toate culorile, în contrast cu edificiile cu valoare istorică.

Vladimir Modârcă, arhitect-şef al oraşului, are o explicaţie pentru această situaţie. „Arhitectura este o artă şi fiecare autor o înţelege diferit. Chiar dacă e zonă istorică, nu înseamnă că aici trebuie să fie doar clădiri de o singură culoare sau toate să aibă aceeaşi înălţime”, a fost replica lui Vladimir Modârcă la observaţia primarului privind aspectul oraşului.

16 MILIOANE DE LEI ŢINUTE ÎN SERTAR

În Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, elaborat în 2007, există un regulament în care sunt stipulate restricţii la construcţia imobilelor în partea istorică a oraşului. În acest plan este indicat în detalii unde şi ce clădiri pot fi construite, cât de înalte să fie, chiar şi ce culoare să aibă. Dar niciodată nimeni n-a ţinut cont de rigori.

„Planul Urbanistic General a fost elaborat timp de patru ani şi s-au cheltuit 16 milioane de lei. Însă autorităţile municipale au uitat imediat de el”, spune Mihai Roşcovan, director Business Consulting Institute, care a elaborat documentul.

„Atunci s-a discutat foarte mult despre partea veche a Chişinăului. Experţii independenţi doreau să păstreze stilul istoric al acestei zone, dar conducerea de atunci a primăriei vroia cu orice preţ să o distrugă”, a adăugat Roşcovan. Planul a fost elaborat în perioada în care interimatul la Primăria Capitalei a fost deţinut de Vasile Ursu şi, mai apoi, de comunistul Veaceslav Iordan.

În acea perioadă se vindeau masiv loturi în centrul Capitalei, unde astăzi sunt înălţate blocuri.

Ghenadie Ivaşcenco, manager de proiect PNUD, a declarat că după ce a fost elaborat Planul General, urma să fie elaborat un document în detalii, inclusiv pentru centrul Capitalei. „Pentru aceasta a fost selectată întreprinderea municipală «Chişinău-Proiect». Finanţarea a fost făcută, dar lucrarea încă nu a fost prezentată, deşi termenul-limită a expirat”, a spus Ghenadie Ivaşcenco.

Specialistul susţine că multe construcţii noi din oraş se fac cu mari devieri de la planul urbanistic aprobat de primărie. „Există nenumărate cazuri când Direcţia Arhitectură aprobă un proiect, dar mai apoi proprietarul construieşte altceva”, a zis Ivaşcenco. Uneori, primăria decide să dea în judecată persoana care a încălcat legea. Dar, de fiecare dată pierde procesul.

După ce a cheltuit milioane de lei pentru elaborarea diferitor strategii de dezvoltare a oraşului care, mai târziu, nu au fost luate în calcul, acum autorităţile municipale lucrează la elaborarea unui alt document: Planul pentru zona Centru a Capitalei.
„Nu arată bine când o clădire este mai înaltă, alta mai joasă, una e nouă, alta e veche. E prea mare contrastul.” – Ludmila Varvarici, casnică

„Mie îmi plac clădirile noi. Casele vechi, neîngrijite, chiar dacă au valoare arhitecturală, arată urât.” – Constantin Popa, muncitor

„Pe mine nu mă interesează cum arată clădirile din Chişinău. Important este ca înăuntru să fie condiţii bune de trai.” – Ion Vasilov, student
DEZARMAŢI DE LEGE

Toate clădirile din centrul Capitalei au fost examinate recent. Specialiştii au consemnat înălţimea acestora, culoarea, gradul de uzură, importanţa arhitectural-istorică. În baza informaţiilor adunate va fi elaborat Planul urbanistic zonal Centru. Apoi, Primăria va cere Guvernului adoptarea unei legi prin care să fie stabilite restricţii la construcţiia edificiilor noi în această zonă.
PIATRA NEAMȚ, UN ORAȘ EXEMPLU

Edilii Capitalei ar avea ce învăţa de la colegii lor din Piatra Neamţ, România. Acesta este considerat unul din cele mai frumoase oraşe din România, fiind numit şi „Perla Moldovei”.

Chiar dacă în Piatra Neamţ a fost dezvoltată infrastructura, au fost construite edificii noi, între trecut şi modern există o mare armonie. Sunt străzi mici, dar nu aglomerate, clădiri cochete.

În Piatra Neamţ au ce vedea atât iubitorii de istorie, cât şi cei cărora le plac locurile moderne. Iarna, acest oraş are un farmec aparte, fiind considerat un adevărat paradis al pasionaţilor sporturilor de iarnă.

Natalia Hadârcă,  Adevarul .ro

Centrul istoric al Chisinaului este in pericol

Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor , impreuna cu Biblioteca Nationala, Primaria Mun Chisinau, Ministerul Culturii, Universitatea de educatie fizica si sport , organizeaza o conferinta de presa , 22 decembrie , miercuri , ora 11, in incinta Bibliotecii Nationale, cu subiectul , privind constructia unui centru multifunctional de catre Green Hills Nistru , un proiect care incalca toate normele legale din Centrul Istoric al Chisinaului.
Va asteptam miine pe adresa str 31 august 1989, nr 78

Cu respect , Ștefăniță Ion

Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor

Cartea Neagra a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun

Cartea Neagra A Patrimoniului Cultural Al mun. …, posted with vodpod

Încă o problemă pentru R. Moldova: „arheologia neagră”

Vineri, Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Mariana Şlapac, vicepreşedintă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, că legea are drept scop să combată „arheologia neagră” sau săpăturile arheologice ilegale.

În acest context, Sergiu Musteaţă, directorul Centrului de Cercetări Arheologice din R. Moldova, a ţinut să sulbinieze faptul că legea a fost aprobată după un efort de cinci ani de zile al specialiştilor în materie. Potrivit lui, proiectul de lege a fost respins din varii motive, deşi fusese expertizat de specialişti din SUA, Franţa, Ucraina şi alte ţări. Acum legea adoptată va fi implementată prin acte normative care vor stipula un şir de sancţiuni pentru cei ce vor încerca să o încalce. El a precizat că în aşa-numita „arheologie neagră” sunt implicaţi peste 150 de căutători de comori, care nu au nimic în comun cu cercetările arheologice.

La rândul său, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a constatat că noua lege prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va lua în evidenţă strictă patrimoniul arheologic şi la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice. Totodată, va fi fondată Agenţia Naţională Arheologică, organ de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului respectiv.

În cadrul conferinţei, a fost lansată „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Ion Ştefăniţă, coordonatorul volumului, director general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a spus că lucrarea pune în faţa cititorului cazuri de demolare, intervenţii degradante ilicite asupra obiectelor de patrimoniu istoric şi monumentele care se ruinează de la o zi la alta.

În urma inspectării monumentelor de arhitectură de importanţă naţională şi locală, au fost inventariate 977 de monumente din partea centrală a Chişinăului. Dintre acestea, în ultimii ani, 77 au fost demolate, iar 155 au suferit serioase intervenţii structurale ilicite. Un caz răsunător l-a constituit demolarea Conacului Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 160.

Timpul (N.R)

Cartea Neagră a Chişinăului

1st collector for Cartea Neagră a Chişinăului
Follow my videos on vodpod

Cartea Neagră a Patrimoniului cultural al mun. Chişinău

Pictor: Ghenadie Sontu - Primaria Chisinau

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” va fi prezentată luni, 20 septembrie, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, anunţă Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor.

“Cartea” cuprinde numeroase materiale – documente, imagini, materiale din presa scrisă, publicaţii ştiinţifice – care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chişinău este supusă unei continue degradări.

Potrivit sursei, din cele 977 de edificii de arhitectură, ce reprezintă “Centrul istoric al Chişinăului”, 76 sunt demolate, 155 de monumente – au suferit intervenţii neautorizate de reconstrucţii, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural, necesităţii luării unor măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia.

Unimedia

Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, în colaborare cu Ministerul Culturii, Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, expoziţia Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010, ediţia a XV – a, etapa a II – a. Acţiunea este realizată la iniţiativa Consiliului Europei. Cele mai reuşite imagini realizate de tineri cu tematica: patrimoniul cultural – istoric şi natural, din cele 59 de state participante la concurs, vor fi expuse în cadrul expoziţiilor care au loc cu acest prilej în toate ţările participante. Numărul tinerilor prezenţi în cadrul concursului la această ediţie a fost de 19 240, cu un număr de 112 304 imagini foto, dintre care au fost desemnate doar 190 de imagini, care au fost selectate de juriul din aceste state. Aceste imagini vor fi prezentate şi în cadrul expoziţiei comune, ce va fi vernisată în Palatul Europei, Strasburg, Franţa, pe data de 6 decembrie 2010.
Cine sunt laureaţii, care reprezintă Republica Moldova la acest concurs internaţional, aflaţi la vernisarea expoziţiei şi la lansarea catalogului foto Experience Photographique Internationale des Monuments/International Heritage Photographic Experience 2010, care va avea loc în cadrul Centrului Expoziţional Constantin Brâncuşi, Sala Mică, pe data de 16 septembrie, ora 15:00, Chişinău, str. Ştefan cel Mare Nr. 3.

Alte detalii site web: http// ihpe.mhcat.cat

Interesul economic bate patrimoniul naţional?

În umbra duelului dintre un fost consilier prezidenţial şi un „influent om de afaceri”, la Chişinău se întâmplă lucruri, alarmante cel puţin, cu participarea autorităţilor locale. Miercuri, capitala a rămas fără încă un edificiu de importanţă naţională şi municipală. Este vorba despre casa individuală din strada Petru Movilă, 10, colţ cu strada Corobceanu, construită în sec. al XIX-lea în spiritul neoclasicismului, cu influenţe moderne. Considerată un monument de arhitectură, clădirea figura în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale mun. Chişinău.

Potrivit lui Ion Ştefăniţă, directorul interimar al Agenţiei pentru inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice nu a dat niciun aviz pozitiv pentru demolarea edificiului dat, ceea ce este necesar pentru orice intervenţie asupra oricărui monument. „Acei care au semnat autorizaţiile şi-au depăşit atribuţiile”, a mai spus Ştefăniţă. De asemenea, directorul Agenţiei susţine că, pe 5 august curent, firma care se ocupă de construcţii, „Acar-Cantarajiu”, a fost avertizată să oprească lucrările de demolare. Deşi reprezentantul acesteia, Ion Cantarajiu, s-a obligat să stopeze demolarea imobilului dat, peste o săptămână s-a întâmplat exact invers. „Din păcate, interesul economic depăşeşte norma legală”, a comentat situaţia Ion Ştefăniţă.
n acelaşi timp, arhitectul-şef al capitalei, Vlad Modârcă, ne-a spus că Ministerul Culturii (MC) nu are nicio atribuţie asupra acestui edificiu, pentru că el nu figurează în Registrul naţional al monumentelor: „Clădirea este din patrimoniul municipal şi municipalitatea a hotărât în felul ăsta”. Întrebat de ce totuşi s-a decis demolarea edificiului, dacă acesta este considerat un monument arhitectural de însemnătate locală, inclus în Registrul local de examinare, Modârcă a răspuns că acesta (registrul – n.n.) este unul „convenţional”. „Există avizul Ministerului Construcţiilor, care a constatat că edificiul e avariat, şi avizul Direcţiei cultură a primăriei, care permite restaurarea, dar cu păstrarea celor doi pereţi laterali. În baza acestor două avize noi am emis autorizaţia de desfiinţare”, a comentat şeful Direcţiei arhitectură din cadrul primăriei, V. Modârcă. Uluitor este însă că pe locul respectiv nu a rămas niciun perete lateral, încălcându-se, în acest mod, şi cerinţele experţilor tehnici. L-am rugat să comenteze şi acest lucru pe arhitectul-şef al oraşului: „Ei au autorizaţia la mână unde scrie negru pe alb ce să facă. Dacă pereţii n-au rămas, o să trebuiască de restabilit”.

La rândul său, viceprimarul Nistor Grozavu, nici nu ştia că oraşul a rămas fără clădire: „Care edificiu, când s-a demolat? Dacă este semnătura mea, atunci totul este legal”.

Astfel, conform autorizaţiilor, în locul acestui edificiu de importanţă locală, ar urma să fie ridicat un „obiectiv public multifuncţional”, care de fapt va fi un hotel. Solicitanţii autorizaţiilor sunt două doamne – Svetlana Petraşcu şi Mariana Cucu, iar firma care se ocupă de lucrări este „Acar-Cantarajiu”, aceeaşi care s-a angajat să încheie reparaţiile preşedinţiei. S. Petraşcu ne-a spus că „noi nu putem lăsa baza ceea de o sută de ani, dar exteriorul o să fie păstrat”. Iar directorul companiei a explicat că „noi am încercat să păstrăm pereţii, dar s-au prăvălit. Executanţii nu au îndeplinit întocmai proiectul, pentru că sub peretele cela mai este încă un etaj în pământ. Dar noi o să restabilim pereţii laterali întocmai”

Ion Surdu, Timpul

Ministerul de Externe italian va restaura o clădire din centrul istoric al Chişinăului

Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, prin intermediul Biroului

UNESCO  de la Veneţia, va restaura o clădire din centrul Chişinăului în care îşi va avea sediul Agenţia pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor. Este vorba de un imobil de pe str. Şciusev 103, colţ cu str. Sfatul Ţării.

Este al doilea caz în care europenii restaurează o clădire din centrul vechi al capitalei, după restaurarea din anul trecut a Vilei Mimi, actualmente Spitalul municipal nr. 1 pentru copii, cu suportul Comisiei Europene.

După finalizarea etapei de proiectare, în septembrie urmează să înceapă reconstrucţia propriu-zisă. „Este o clădire care a aparţinut anterior Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală sau Muzeului Zemstvei din Basarabia, cel mai vechi muzeu de la noi. Ulterior a fost cedată Ministerului Agriculturii, iar pe timpul guvernării comuniste a fost transmisă Agenţiei Sportului. Acest cartier urban este singurul neatins din cele 187 din centrul istoric şi care n-a suferit intervenţii de tot felul”, spune Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor de pe lângă Ministerul Culturii.

Costul total al proiectului este de 110 mii dolari, dintre care 64 mii vor fi direcţionate pentru restaurare, iar suma rămasă – pentru mobilier şi echipament tehnic. În februarie curent, printr-o hotărâre a sa, guvernul a reîntors această clădire Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală.

Potrivit lui Ştefăniţă, imobilul va fi readus la forma iniţială, fiind înlăturate anexele apărute în perioada sovietică. „Vrem să-i motivăm şi pe ceilalţi proprietari de clădiri vechi din centrul capitalei să restaureze casele aşa cum au fost altădată. Doar astfel vom putea avea un centru istoric veritabil”, conchide responsabilul pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor.

Valentina Baciu, Timpul.md

Monumente ocrotite de stat distruse cu acordul unor functionari corupti

Patrimoniul arhitectural al capitalei este intr-o continua degradare. Monumentele sunt demolate sau reconstruite fara a pastra autenticitatea lor, iar toate aceste lucrari au loc cu acceptul autoritatilor locale, care pun semnatura pe proiecte de urbanism din nestiinta sau pentru anumite recompense. Aceasta constatare apartine Agentiei de inspectare si restaurare a monumentelor, care a pornit o campanie de monitorizare a patrimoniului arhitectural din centrul istoric al Chisinaului.

„O treime din monumentele ocrotite de stat au fost demolate sau au suferit interventii in structura sa, fiindu-le prejudiciata autenticitatea si integritatea”, a declarat directorul organizatiei, Ion Stefanita.

Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor a facut si un apel catre autoritatile centrale si locale sa intervina in stoparea proceselor de distrugere a patrimoniului. Ion Stefanita a precizat ca deseori Inspectia de stat in constructii nu cerceteaza cazurile semnalate de catre specialisti.

Degradarea centrului istoric al Chisinaului a fost semnalata inca in 2003, atunci cand a fost desfasurat un proiect de inspectare a monumentelor din capitala. Arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului de arhitectura, patrimoniu si design SITE, spune ca prin aceste demolari si reconstructii gresite este incalcata grav legislatia.

Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor a inceput monitorizarea patrimoniului din centrul istoric al capitalei in luna decembrie 2009, reusind pana acum sa inspecteze 500 din cele 977 de monumente inscrise in Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Sursa: Info-Prim Neo

SOCIETATEA ESTE ÎNGRIJORATĂ ÎN PRIVINŢA DISTRUGERII CHIŞINĂULUI ISTORIC

Grupul civic pentru patrimoniu cultural din Chişinău este îngrijorat în privinţa distrugerii monumentelor istorice şi siturilor din centrului capitalei.
Joi, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, membrul grupului, consilierul municipal Alexandru Corduneanu, şi-a exprimat îngrijorarea de faptul că la nivelul municipiului nu există o structură pentru protecţia şi restaurarea patrimoniului istoric, arhitectural şi arheologic al Chişinăului.
„Centrul istoric al oraşului, declarat monument arhitectural între străzile Albişoara – Alexei Mateevici – Izmail – Mihai Viteazul, se află pe cale de dispariţie”, a spus Corduneanu.
Directorul interimar al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, îndeamnă autorităţile centrale şi locale să-şi unească eforturile pentru a proteja patrimoniul arhitectural istoric al Chişinăului.
Preşedintele Secţiei din RM a Consiliului internaţional al monumentelor şi siturilor (ICOMOS Moldova), doctorul în arhitectură Sergius Ciocanu, consideră că Planul general de dezvoltare a Chişinăului, adoptat în 2007, încalcă prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul protejării monumentelor.
„Acest lucru a fost confirmat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a efectuat o investigaţie specială, consacrată stării Chişinăului istoric”, a spus Ciocanu.
În opinia arhitectului-şef al Institutului de Arhitectură, Anatolii Gordeev, legislaţia naţională în acest domeniu se respectă selectiv. El a menţionat că unele edificii din Chişinău, care corespund tuturor criteriilor monumentelor istorice şi siturilor, nu au fost luate sub pază.
Gordeev propune ca aceste omisiuni să fie excluse din Planul general din 2011, cînd expiră termenul de valabilitate a documentului în redacţia actuală.
„Sîntem cu 30 de ani în urmă de ţările europene în ceea ce priveşte planurile de protejare a monumentelor”, susţine Gordeev.
Potrivit datelor Grupul civic pentru patrimoniu cultural din Chişinău, din anul 1993 au fost demolate 76 de edificii incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, dintre care aproape jumătate au fost distruse în ultimii cinci ani. Alte 17 edificii, declarate de lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece.

Patrimoniului arhitectural degradează catastrofal

Ne plângem că turiştii ocolesc R. Moldova şi ne căznim să facem strategii pentru a-i atrage în ţara noastră, dar nu ne îngrijim de păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, istoric, arheologic. Un control realizat de Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, instituţie subordonată Ministerului Culturii, a arătat că situaţia este cu adevărat gravă. Aflaţi mai multe din interviul de mai jos. Totodată, TIMPUL, în comun cu Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, anunţă lansarea unei campanii de sensibilizare a opiniei publice şi autorităţilor privind salvarea patrimoniului arheologic şi arhitectural al RM.

- Dle Ion Ştefaniţă, ce aţi reuşit să inspectaţi şi care sunt primele concluzii?
- Am pornit de la centrul istoric al capitalei. Din ianuarie şi până la mijlocul lui martie, am reuşit să verificăm toate cele 977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi naţională înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Constatările sunt foarte triste: continuă degradarea catastrofală a patrimoniului arhitectural. 76 de edificii nu mai există deloc, dintre care 40 au fost demolate în ultimii patru ani (de exemplu, cele de pe str. Bucureşti 81, str. A. Şciusev 101, str. Sfatul Ţării 15). În alte 127 de cazuri, edificiile au suferit intervenţii ce au prejudiciat autenticitatea şi integritatea acestora şi a zonei lor de protecţie.

- La ce vă referiţi?
- Intervenţii în faţadele clădirilor, aşa-numitele „reparaţii euro”, apariţia mansardelor pe clădirile istorice, construcţia unor imobile moderne cu multe etaje – din sticlă, aluminiu, plastic, alături de edificii de epocă cu un nivel-două. Un alt aspect negativ este publicitatea amplasată pe edificiile istorice, un lucru nemaiîntâlnit în alte capitale europene. Toate astea ştirbesc armonia arhitecturală a centrului istoric al Chişinăului. Totodată, după astfel de „modernizări”, multe edificii îşi pierd calitatea de monument. Că doar nu poate fi numit monument de arhitectură o clădire din secolul 19 care are montate ferestre termopan din plastic!

- Dle Ştefaniţă, cine poartă vina pentru toate astea?
- Sunt mai multe aspecte. Este vorba şi de indiferenţă, şi de lipsa unei culturi de păstrare a patrimoniului, şi de insuficienţa resurselor bugetare pentru restaurarea monumentelor. Dar există şi responsabilitatea unor instituţii şi persoane concrete. În cadrul Ministerului Culturii există Consiliul naţional de experţi pentru protecţia monumentelor, care trebuie să dea aviz în toate cazurile ce ţin de construcţii, reconstrucţii, restaurări. Mai mult, în zona istorică a Chişinăului nicio intervenţie nu poate fi făcută fără avizul Consiliului. Realitatea însă este mult prea departe de lege. În multe cazuri conştient, cu semnături şi avize, s-a autorizat degradarea sau chiar nimicirea unor monumente de arhitectură. În aceste cazuri, bănuiesc, interveneau alte interese. Datorită presei, unele edificii au fost salvate. Este vorba de imobilul de epocă de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, bunăoară, care avea să fie demolat, dacă nu era mediatizat cazul, în loc urmând să apară un centru de business. Considerăm că structurile specializate ale Primăriei Chişinău (Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţia autorizări şi disciplină în construcţii), precum şi Inspecţia de stat în construcţii ar trebui să monitorizeze mai exigent procesele de desfăşurare a lucrărilor de reparaţii, construcţii, readaptări sau restaurări ale monumentelor şi să conlucreze mai eficient cu structurile specializate ale Ministerului Culturii la etapele de elaborare şi coordonare a proiectelor.

- Ce poate face Agenţia pe care o conduceţi pentru a nu mai admite astfel de ilegalităţi?
- Am făcut demersuri la Direcţia urbanism, cerând ca orice certificat de urbanism să fie avizat iniţial de agenţie, pentru a preîntâmpina din start procesele de degradare. Am făcut demers la Direcţia arhitectură pentru acces la documente şi am creat primele 20 de dosare în cazuri de demolări şi intervenţii degradante. Am început să adunăm alte vreo 40. Vom mediatiza aceste cazuri, opinia publică trebuie să ştie cine sunt „eroii” care au autorizat distrugerea monumentelor arhitecturale. În cazuri grave, vom sesiza organele procuraturii. De asemenea, în baza materialelor acumulate, ne propunem să edităm „Cartea neagră a patrimoniului”. Presupunem că aceasta va provoca scandal şi va fi incomodă pentru unii, dar sperăm să aibă efect şi să contribuie la protejarea patrimoniului.

- Şi cum poate fi stopată degradarea continuă a edificiilor de arhitectură?
- Inspectarea a arătat că circa 80% dintre imobilele de epocă din Chişinău sunt în stare deplorabilă şi necesită restaurare urgentă. Este vorba de sute de clădiri care datează de la sfârşitul sec. 19 – începutul sec.20. Statul ar trebui să aloce bani pentru restaurarea faţadelor acestor edificii, cum se face în alte ţări sau măcar să suporte o parte din cheltuieli, iar restul să achite proprietarul. O soluţie ar fi şi vinderea monumentelor de arhitectură unor investitori, cu condiţia ca ei să le restaureze. Un caz fericit, sperăm, este transmiterea clădirii din str. A. Mateevici 53 Ambasadei Germaniei, care va restabili edificiul în forma sa iniţială. Totodată, ar trebui să căutăm finanţări externe, căci restaurările necesită sume enorme, pe care ţara noastră, din păcate, nu le are.

- De ce Agenţia sună alarma abia acum?
- Agenţia a fost creată la 25 septembrie 2006, dar, din păcate, a existat mai mult pe hârtie, cu rol de ajutor pentru Ministerul Culturii la rezolvarea unor petiţii. Dar de inspectarea monumentelor nu s-a ocupat. N-am găsit aici nici arhivă, nici foaie cu antet, nimic. Agenţia a început să funcţioneze din noiembrie anul trecut, după schimbarea guvernării. Abia recent a fost aprobat regulamentul ei, am fixat o strategie… Avem un volum enorm de lucru, iar finanţarea este mai mult decât modestă şi suntem doar şase persoane. În următoarele luni, vom extinde activitatea la nivelul întregii republici, urmând să vedem în ce stare sunt toate cele peste 10 mii de monumente – arheologice, naturale, de arhitectură, istorice – incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Din 1993, când a fost aprobat registrul, multe monumente au fost deteriorate, altele au dispărut cu totul. Trebuie să întreprindem măsuri urgente, altfel vom continua să pierdem, irecuperabil, valorile de patrimoniu.

- Anterior nu s-a făcut nicio inspectare?
- A existat un proiect bun, realizat de o echipă de arhitecţi în frunte cu Boris Gangal, în 2003-2006, care a inclus o inspectare a zonei Centru. Ne-au ajutat foarte mult hărţile elaborate de ei şi pozele făcute. Avem cu ce compara situaţia. Putem analiza evoluţiile şi putem demonstra multe ilegalităţi în baza fotografiilor.

Alina Ţurcanu, Copyright © 2010 Timpul.