Simulare de discuţii publice la Planul urbanistic zonal

Ziua Culturii Naționale sărbătorită de ICR Chișinău: Prelegere Horia-Roman Patapievici “Eminescu și viziunea paradiziacă” și Expoziție de covoare basarabene

Domnul Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român, invitat de onoare al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău pentru sărbătorirea Zilei Culturii Naționale, va susține pe data de 16 ianuarie la ora 17.00 în sala Răut a hotelului Leogrand prelegerea „Eminescu și viziunea paradiziacă”. Cu această ocazie va inaugurată Expoziția de covoare basarabene – țesute de-a lungul anului 2011 în cadrul proiectului inițiat și susținut financiar de către ICR Chișinău, urmărind promovarea culturii și tradițiilor românești autentice de pe teritoriul Republicii Moldova intutulat „Covorul basarabean – valoare de patrimoniu mondial”. Accesul publicului în sală se va face pe bază de invitație.

Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale va debuta pe data de 15 ianuarie, la orele 16.30 cu două evenimente găzduite de Teatrul Național de Operă și Balet: o expoziție de carte pentru copii cu tematică eminesciană și concertul „Dor de Eminescu”.

След в истории. Архитектор Валентин Войцеховский

Zilele Literaturii Române la Chișinău

În perioada 18-20 mai 2011 la Chişinău şi Bălţi va avea loc a doua ediţie a Zilelor Literaturii Române (ZLRC2011). Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România, anunță organizatorii.

Potrivit sursei, evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice, dezbateri şi spectacole la care vor participa: Emil Brumaru, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Mihai Fusu, Bogdan Georgescu, Radu Pavel Gheo, Ion Mureşan, Alina Nelega, Nicolae Popa, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Cristian Teodorescu, Ion Vianu. Invitat special: Victor Rebengiuc.

„Prin acest proiect ce reuneşte scriitori “de pe ambele maluri” ne propunem să facem un prim pas spre încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce. La acest eveniment vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem atît de puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi, cu poezia şi literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanţi scriitori de limbă română, din ambele ţări, vor citi pentru publicul larg fragmente din cărţile lor, vor discuta şi vor încerca să ofere soluţii pentru o mai bună înţelegere a fiecăruia dintre noi”, declară Vasile Ernu, coordonator al proiectului.

Cer demisia arhitectului-şef, Vladimir Modârcă

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au pichetat, luni, 28 martie sediul Primăriei Chişinău, cerând demisia şefului Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Vlad Modârcă, transmite Info-Prim Neo.

Membrul asociaţiei „Pădurea-Râşcani”, Veaceslav Iordache a apus că au venit să protesteze, deoarece în fiecare lună se distruge câte un monument arhitectural din Centrul Istoric al Chişinăului. Veaceslav Iordache a spus că monumentele istorice trebuiesc păstrate şi restaurate. Acesta susţine că şeful de la arhitectură, Vlad Modârcă şi viceprimarul Nistor Grozavu trebuiesc demişi pentru neglijenţă în serviciu. De asemenea, protestatarii l-au acuzat şi pe primarul general, Dorin Chirtoacă pentru inacţiune în cazurile de demolare.

„Rămânem fără istorie, rămânem fără Chişinău”, a declarat membrul Grupului Civic pentru apărarea Patrimoniului Cultural, Anatolie Juraveli şi a spus că oraşul trebuie restaurat, dar nu demolat şi distrus.

Protestatarii au strigat lozinci, printre care ,,Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu”, ,,Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie”, ,,Arhitecţii au ucis Primarul”, ,,Stop demolare, start restaurare”, ,,Modârcă, nu distruge Chişinăul”.

Potrivit protestatarilor, de la începutul anului 2011, în Centrul Istoric al Chişiăului au dispărut 3 monumente: la 20 ianuarie din strada Petru Movilă, la 7 februarie din strada Vasile Alecsandri, la 14 martie din strada Bucureşti.

Clădire istorică, în bătaia vântului

1st collector for Clădire istorică, în bătaia vântului
Follow my videos on vodpod

Demolarea Chisinaului

Fiecare casa din Chisinaul vechi are o identitate, un nume, o adresa pe harta orasului, o istorie cladita piatra cu piatra.

Cei care demoleaza Chisinaul au un nume de familie, o adresa, un telefon. Ei sunt oameni reali, cu nume concrete, cu semnaturi frumoase si cu conturi in banca. Ei sunt adevarati profeSSionisti ai meseriei lor.

Ei au birouri si oficii platite din banii publici, ei ne scriu rapoarte frumoase si statistici, ei ne semneaza orice document de care este nevoie pentru a demola Chisinaul.

Ei scriu istoria cu buldozerele. În doar două decenii, în oraşul Chişinău ei au demolat 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală.

Cine sunt ei?

Protest stradal la Primărie – SALVAŢI Centrul istoric al Chişinăului!

Protest la Primarie, Vineri 18 Martie 2011 ora 9:00

Acțiune civilă de protest împotriva demolarii patrimoniului national al Chisinaului.

În Chişinău dispare câte un monument istoric pe lună.

Demolările ilegale continuă, criminalii-arhitecţi-şefi rămân în funcţie. SALVAŢI Centrul istoric al Chişinăului!

Demolările continuă, chiar dacă la 21 februarie 2011 Consiliul Municipal Chişinău a decis ca să nu mai elibereze autorizaţii de construcţie sau desfiinţare a monumentelor de arhitectură de importanţă naţională sau locală până la elaborarea noului Registru local al monumentelor. În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală

La 14 martie  Chişinăul a rămas şi fără clădirea din strada Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”. Această demolare a avut loc în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii.

http://www.monument.sit.md/bucuresti/71/

Construim ca să demolăm: Centrul istoric al Chişinăului, pe cale de dispariţie.

În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. Una dintre acestea a fost conacul familiei Theodosiu de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 160, situat vizavi de preşedinţie şi demolat într-o noapte în 2004, din simplul motiv că-i încurca lui Vladimir Voronin, pe când acesta era preşedinte al RM.

În registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat prezentat la Legea privind ocrotirea monumentelor, aprobat de Parlament la 22 iunie 1993, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală circa 400 de clădiri istorice. La şedinţa Primăriei municipiului Chişinău din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău fiind acum 973, dintre care cca 300 au fost incluse în respectivul registru la iniţiativa Departamentului cultură.

Acestea şi alte date le găsim în albumul „Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură”, apărut la Editura „Arc” din Chişinău şi lansat la sfârşitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Din grupul de autori fac parte arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului SITe, coordonator general de proiect; Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor; istoricii Eugenia Râbalco, Petru Starostenco ş.a.

Moderatorul evenimentului, criticul Eugen Lungu, redactor-şef al editurii, a specificat faptul că acesta nu este un album de artă, ci un catalog în care au fost fixate cele mai importante monumente de arhitectură, lucrarea fiind rezultatul unei munci titanice a autorilor şi editorilor. Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.

Coordonatorul ediţiei, Boris Gangal, a spus că acest album a fost un vis, realizat după mai bine de zece ani. „Încă în 2000, ne-am propus să facem un stop-cadru al centrului istoric al Chişinăului”, a menţionat el, afirmând că lucrul asupra albumului a durat din 2003 până în 2010. În decembrie 2006, toate materialele au fost plasate pe un site special -www.monument.sit.md, acesta fiind accesat tot mai mult de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

La rândul ei, Tamara Nesterov a amintit că Chişinăul, împreună cu oraşele Bender şi Soroca au fost incluse pe lista oraşelor istorice ale URSS încă în 1986, iar în 1987 a fost făcută, de către Olga Rudenco, prima listă a monumentelor istorice din capitala RSSM. Fondul istoric al oraşului cuprindea 52 de străzi şi opt stradele, iar lista obiectivelor patrimoniului istoric – 1540 de clădiri şi construcţii istorice.
Tudor Stăvilă, doctor în studiul artelor, a constatat că acest album-catalog de excepţie atrage atenţia asupra unui subiect dureros – în ultimii ani, o mare parte din clădiri a dispărut de pe harta istorică a oraşului. Directorul editurii, Iurie Bârsa, a precizat că volumul cuprinde 2200 de imagini, acesta fiind tipărit în Ungaria. „De fapt, aceasta este ocarte roşie a monumentelor de arhitectură”, a mai spus el.
Pe marginea volumului s-au mai pronunţat criticul de artă Tudor Braga, arhitecţii Nicon Zaporojanu şi Mihai Careţchi, profesorul Aurel Marinciuc ş.a. Ei au atras atenţia asupra necesităţii stopării distrugerii patrimoniului istoric al Chişinăului.

Nicolae Roibu, Timpul

Nesterova -Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG

Inaugurarea Albumului Centrul Istoric al Chisinaului la inceputul sec. al XIX-lea.

1st collector for Nesterova -Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG
Follow my videos on vodpod

Aurel Marinciuc Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG

Inaugurarea Albumului Centrul Istoric al Chisinaului la inceputul sec. al XIX-lea.

1st collector for Aurel Marinciuc Oameni-Enciclopedii ale Chisina…
Follow my videos on vodpod

Plăcuţe pe monumente

1st collector for Plăcuţe pe monumente
Follow my videos on vodpod

Chişinău, cea mai scumpă capitală europeană?

Mai multe publicaţii şi televiziuni de la Chişinău au citat zilele acestea fraza ex-premierului Ion Sturza, rostită într-un interviu pentru „Europa Liberă”. „Vă spun sincer, zice domnul Sturza, când am văzut facturile mele de la Chişinău pentru gaz am rămas absolut şocat. Pentru aceeaşi unitate de măsură – un metru pătrat de locuinţă eu plătesc la Chişinău practic dublu decât la Bucureşti şi triplu decât la Viena.”

Viena, dacă am reţinut bine dintr-un top al celor mai scumpe capitale europene, se situează pe unul din primele locuri. Să însemne, oare, că oraşul nostru întrece la preţuri cele mai scumpe capitale europene?
Şi nu e vorba doar de preţul la gaze. Am intrat în destule magazine alimentare şi nealimentare din Europa şi m-am convins cu ochii mei că preţurile noastre sunt mai mari. O verişoară stabilită cu familia de mai mulţi ani în Statele Unite îmi spune că nu îşi mai poate permite „luxul” să vină în vacanţă acasă, din cauza preţurilor din Moldova. „Cum se poate pulpele de găină să coste la Chişinău dublu cât în America, când salariile voastre sunt de câteva ori mai mici?”

Nu ştiu ce să-i răspund, nu mă pricep la economie. Aşa cum nu se pricep marea majoritate a concetăţenilor mei şi pe chestia asta suntem jefuiţi ca proştii. Ceea ce ştiu este că din când în când ni se spune că la vama cu Transnistria a mai fost reţinută o partidă de pulpe de contrabandă. Asta e ceea ce ni se spune, dar cu toţii ştim că, de fapt, a fost reţinută contrabanda cuiva care nu are voie să o practice, nefiind reţinute niciodată pulpele „contrabandiştilor în lege”. Aşa cum se întâmplă şi cu ţigările, şi cu peştele, şi cu carnea de porc.
Presupun că aceste preţuri înalte au şi o justificare economică, nu e vorba doar de un jaf curat. Aş vrea să mi se spună clar: cât e justificat economic şi cât e hoţie. Domnul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, pare un om priceput şi competent şi sunt convins că el mi-ar putea explica „pe degete” mie şi celorlalţi cetăţeni. Ar putea-o face, în primul rând, premierul Filat. Iar dacă nu mi se explică în termeni clari, eu nu am altă soluţie decât să deduc că este vorba de un fenomen de corupţie generalizat, protejat de guvern.
În această situaţie economică cumplită în care ne aflăm, în loc să ne preocupăm anume de ea, suntem siliţi să ne uităm la spectacole gen „Cum Voronin nu îl vrea preşedinte pe Marian Lupu”. Voronin spune că nu i-a promis postul de preşedinte lui Lupu, Mişin spune că i l-a promis. Bineînţeles, asta e mai important decât faptul că Voronin şi Mişin sunt principalii hoţi şi vinovaţi de preţurile pe care le avem, anume ei au instalat acest sistem corupt, din care continuă să se alimenteze.

Ce oameni de aur mai suntem noi, moldovenii! Noi nu producem mişcări populare masive ca şi grecii, românii sau tunisienii din cauza necazurilor economice. Noi nu jefuim şi nu dăm foc caselor şi vilelor unui Plahotniuc, Oleg Voronin şi ale altora, aşa cum am văzut la televizor că fac tunisienii cu vilele celor din clanul preşedintelui fugar Ben Ali. Noi dăm foc Parlamentului şi Preşedinţiei. Moldovenii, deşi trăiesc economic mai prost decât toţi, inclusiv decât tunisienii, fac revoluţii pe chestie de lipsă de democraţie.

Nu pot să nu mă adresez şi domnului primar Dorin Chirtoacă. Domnule primar, nu am absolut nicio îndoială în incoruptibilitatea şi buna D-voastră credinţă. Vă spun, însă, sincer că nu îmi face nici cald, nici rece să ştiu că am un primar cinstit într-o capitală care este printre cele mai scumpe din Europa. Foarte frumos că se mai (re)asfaltează o stradă şi s-a terminat (sper) povestea cu mirosul neplăcut din Chişinău. Dar „putoarea” preţurilor din capitală mi se pare copleşitoare. Ajutaţi-mă, spuneţi-mi ce să-i răspund verişoarei mele din America la întrebarea: „De ce pulpele de pui de la Chişinău sunt de două ori mai scumpe decât cele de la Washington?”.

Constantin Cheianu, Timpul

„Cultura gustului face parte din cultura înaltă”

Interviu cu Petre Guran, director al Institutului Cultural „Mihai Eminescu” din Chişinău (partea a 2-a)

- Ce presupune Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, sub egida ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău?

Pornind de la modelul american al Institute for Advanced Studies de la Princeton, fondat în 1930, dar mergând mai ales pe varianta europeană a acestui gen de instituţii (the Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Institut für Wissenschaften vom Menschen la Viena, Colegium Budapest sau Colegiul Noua Europă la Bucureşti, condus de prof. Andrei Pleşu), Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza” din Chişinău se va adresa cercetătorilor din disciplinele umaniste, sociale şi artistice, atât celor provenind din regiune (Moldova, România, Ucraina), cât şi celor din lumea largă interesaţi de istoria, cultura, arta acestei regiuni. Activităţile organizate de Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturza” vor urmări intensificarea contactelor specialiştilor moldoveni şi români cu colegii lor din alte ţări, promovarea abordărilor ştiinţifice de valoare existente la nivel local şi regional, precum şi  asigurarea unui context instituţional apt să încurajeze dezbaterea interdisciplinară. Beneficiarii acestor burse vor fi atât proaspeţi absolvenţi, cât şi specialişti consacraţi din diverse domenii. Bursa este gândită ca o perioadă de răgaz oferită unei persoane pentru a-şi realiza un proiect (o cercetare, o carte, pregătirea unui spectacol, unei lucrări de artă) pentru care vor avea ocazia să coexiste într-un spaţiu amenajat cu eleganţă, bucurându-se de calitatea artistică a acelui spaţiu.

- Ştiu că sunteţi în tratative pentru a derula acest proiect în fosta Casă a Zemstvei de pe strada Şciusev din Chişinău. În ce fel s-ar petrece lucrurile?

În fosta Casă a Zemstvei s-ar putea organiza simultan un spaţiu de expoziţie, ateliere meşteşugăreşti şi de restaurare, tot aici s-ar putea desfăşura Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza” pe care tocmai l-am descris, şi am putea iniţia un Centru de Dialog Social. Acesta din urmă ar fi o structură formată din personalităţi ale vieţii publice şi intelectuale, care ar organiza dezbateri pe teme de înteres naţional şi ar juca un rol de intermediar între diferiţi actori ai societăţii civile şi autorităţile publice. În saloanele din Casa Zemstvei ar putea fi instalată colecţia de covoare a Muzeului de Etnografie, iar participanţii la reuniunile, seminariile ştiinţifice, conferinţele sau atelierele de creaţie ar fi beneficiarii acestui spectacol muzeal de mari proporţii, dar nu singurii, fiindcă în anumite zile din săptămână saloanele ar fi deschise şi unui public vizitator. Organizarea şi amenajarea Casei Zemstvei ar urmări reconstituirea atmosferei culturale şi artistice din secolul în care a fost construită casa, adică anii 1850-1880.

- Veţi susţine prelegeri la Chişinău? Unde? Când? Cine poate participa la întâlnirile şi discuţiile cu Dvs.?

Deocamdată am dedicat mai mult timp muncii administrative şi pregătirii activităţilor Institutului, dar îmi doresc să conferenţiez. Cred că prima conferinţă publică o voi face în cadrul Ateneului de cultură şi spiritualitate organizat de Biblioteca Naţională din Chişinău în ultima săptămâna a lunii februarie şi va avea ca temă Bizanţul şi Ortodoxia. De asemenea voi participa la întâlnirile seminarului de cultură teatrală. Cel mai la suflet mi-ar sta să organizez un seminar de lectură din literatura creştină a antichităţii târzii, secolele IV-VII. Mă gândesc la Viaţa Cuviosului Antonie scrisă de Athanasie al Alexandriei, la Peregrinările Egeriei, la Viaţa lui Alexandru Macedon, cunoscută în literatura noastră populară sub numele de Alexăndria, la Viaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf, la Viaţa lui Simeon Nebunul (de altfel părintele Savatie Baştovoi a dat o parafrază modernă a vieţii sfântului), la Dialogurile lui Varsanufie şi Ioan. Un seminar de lectură presupune că participanţii la seminar citesc un fragment din cartea propusă spre discuţie şi o comentează împreună.

- Cultura vernaculară de la noi ar prezenta interes pentru turiştii străini?

Cu siguranţă. Să vă spun un secret, tot ceea ce nu seamănă cu o autostradă, o benzinărie sau un mall are şanse să câştige interesul turiştilor. Este o carte superbă scrisă de domnii Mihai Ursu şi Eugen Bâzgu,Arhitectura vernaculară în piatră, care arată potenţialul fantastic al acestei culturi. Cu o condiţie totuşi, să fie scoase acoperişurile din azbest şi înlocuite cu acoperişuri de ţiglă, de şiţă sau de paie (după bugetul fiecăruia). Apoi nu trebuie să vă spun eu că există deja o marcă a vernacularului din Moldova – covorul basarabenesc, prezent în mai toate marile licitaţii de obiecte de artă şi antichităţi.

- Pentru când programaţi desfăşurarea unei expoziţii a meşterilor populari?

Mai degrabă decât expoziţii aş vrea ca meşterii populari – sau mai pe scurt meşterii, în opoziţie cu producătorii industriali – să producă din nou pentru viaţa cotidiană, pentru viaţa reală, de la mobilă şi covoare până la veselă, haine şi jucării pentru copii. Mă gândesc apoi la dezvoltarea meşteşugurilor în raport cu necesitatea de a restaura monumente istorice cu tehnicile şi materialele prin care şi din care au fost create la vremea lor.

- Iniţiativa Dvs. de a organiza un festival al vinurilor şi al mâncărurilor tradiţionale basarabene are şanse de a fi realizată? Ce vinuri din R. Moldova cunoaşteţi? Cum credeţi, mămăliga din Chişinău are un specific basarabean?

Îmi aduc aminte de o întrebare-capcană cu care ne tachinam la liceu şi anume cum mânca Ştefan cel Mare mămăliga, oare cu furculiţa? Întrebătorul firoscos abia aştepta să-l corecteze pe răspunzătorul care diserta în jurul furculiţei că mămăligă nu exista pe vremea lui Ştefan cel Mare, fiindcă nu era porumb încă. Ceva mai târziu am aflat că exista în mod evident mămăligă pe vremea lui Ştefan cel Mare, doar că era de mei. Ei bine, închipuiţi-vă că a trebuit să ajung la Chişinău ca să mănânc mămăligă de mei. Are evident un cu totul alt gust decât mămăliga de porumb, este mult mai hrănitoare şi mai sănătoasă, dar se fierbe mai greu. Meiul, cuvânt de altfel de origine latină, este cereala cea mai veche a regiunii, pe care o regăsim probabil de la civilizaţia Cucutenilor (aprox. 3000-2000 înainte de Hristos) până la introducerea porumbului, cunoscută şi cu numele de păsat, tot dintr-un cuvânt latinesc, pinsatus, care înseamnă măcinat. Un iz puţin arhaic al mâncării s-ar vinde foarte bine pe o piaţă a turismului culinar „slow”! Şi fiindcă vorbim de arhaisme şi stereotipii, am remarcat evident restaurantul Dacu’ la vatră. Or, în această privinţă, după ce am admirat splendida colecţie de ceramică de Cucuteni a Muzeului de Istorie, m-am gândit că mult mai specific ar suna Cucuteanul la vatră, iar pe post de veselă ar fi ceramica de Cucuteni. Invit pe cititori să meargă la Muzeul de Istorie şi să compare ceramica de Cucuteni cu cea din vremea dacilor şi va constata că cea dintâi este incomparabil mai frumoasă decât cea din urmă. Iar dacă cineva îmi preia ideea, îl rog cel puţin să mă învite la o masă bună cucuteniană la noul restaurant. Şi ca să revin la partea serioasă a întrebării, într-adevăr mă interesează foarte mult cultura gustului şi deci arta culinară şi enologică. Cred ferm că acestea fac parte din cultura înaltă, cel puţin tot atât cât şi Picasso din perioadele albastră şi roz. De aceea m-am gândit la un proiect dedicat vinurilor şi mâncărurilor, dar cred că mai am de cercetat o vreme până a mă declara cunoscător şi în această privinţă.

Înainte de a încheia, mai vreau să amintesc cititorilor noştri că luni, 24 ianuarie, la ora 11.00, domnul Theodor Paleologu, filosof, diplomat, fost ministru al Culturii în România, va conferenţia la Universitatea de Stat din Moldova, Sala Rectoratului.

- Vă mulţumesc mult pentru receptivitate!

Interviu realizat de Irina Nechit, Jurnal

Planul urbanistic al centrului istoric din Chişinău

“Haos” urbanistic în centrul Chișinăului

HAOS Planul General de dezvoltare al Capitalei este ignorat chiar şi de arhitectul-şef al municipiului. Partea istorică a oraşului este sluţită de blocuri înalte şi de vitrinele magazinelor care mai de care mai colorate.

Printre blocurile înalte ridicate în zona istorică a Chişinăului abia de pot fi observate casele construite cu sute de ani în urmă, multe din ele având valoare de monument de arhitectură.

„În centrul Chişinăului avem clădiri de toate culorile curcubeului: galbene, roze, verzi…, cu geamuri termopan, cu acoperiş din ţiglă metalică. Acestea însă nu corespund Planului Urbanistic General elaborat cu câţiva ani în urmă”, a declarat primarul Dorin Chirtoacă, nemulţumit de degradarea părţii istorice a oraşului.

Primarul este revoltat de faptul că, mulţi ani la rând, Direcţia arhitectură a eliberat certificate de urbanism fără a ţine cont de anumite rigori la construcţia edificiilor noi. Astfel, într-un timp-record, în centru au apărut ca ciupercile după ploaie blocuri înalte, de toate culorile, în contrast cu edificiile cu valoare istorică.

Vladimir Modârcă, arhitect-şef al oraşului, are o explicaţie pentru această situaţie. „Arhitectura este o artă şi fiecare autor o înţelege diferit. Chiar dacă e zonă istorică, nu înseamnă că aici trebuie să fie doar clădiri de o singură culoare sau toate să aibă aceeaşi înălţime”, a fost replica lui Vladimir Modârcă la observaţia primarului privind aspectul oraşului.

16 MILIOANE DE LEI ŢINUTE ÎN SERTAR

În Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, elaborat în 2007, există un regulament în care sunt stipulate restricţii la construcţia imobilelor în partea istorică a oraşului. În acest plan este indicat în detalii unde şi ce clădiri pot fi construite, cât de înalte să fie, chiar şi ce culoare să aibă. Dar niciodată nimeni n-a ţinut cont de rigori.

„Planul Urbanistic General a fost elaborat timp de patru ani şi s-au cheltuit 16 milioane de lei. Însă autorităţile municipale au uitat imediat de el”, spune Mihai Roşcovan, director Business Consulting Institute, care a elaborat documentul.

„Atunci s-a discutat foarte mult despre partea veche a Chişinăului. Experţii independenţi doreau să păstreze stilul istoric al acestei zone, dar conducerea de atunci a primăriei vroia cu orice preţ să o distrugă”, a adăugat Roşcovan. Planul a fost elaborat în perioada în care interimatul la Primăria Capitalei a fost deţinut de Vasile Ursu şi, mai apoi, de comunistul Veaceslav Iordan.

În acea perioadă se vindeau masiv loturi în centrul Capitalei, unde astăzi sunt înălţate blocuri.

Ghenadie Ivaşcenco, manager de proiect PNUD, a declarat că după ce a fost elaborat Planul General, urma să fie elaborat un document în detalii, inclusiv pentru centrul Capitalei. „Pentru aceasta a fost selectată întreprinderea municipală «Chişinău-Proiect». Finanţarea a fost făcută, dar lucrarea încă nu a fost prezentată, deşi termenul-limită a expirat”, a spus Ghenadie Ivaşcenco.

Specialistul susţine că multe construcţii noi din oraş se fac cu mari devieri de la planul urbanistic aprobat de primărie. „Există nenumărate cazuri când Direcţia Arhitectură aprobă un proiect, dar mai apoi proprietarul construieşte altceva”, a zis Ivaşcenco. Uneori, primăria decide să dea în judecată persoana care a încălcat legea. Dar, de fiecare dată pierde procesul.

După ce a cheltuit milioane de lei pentru elaborarea diferitor strategii de dezvoltare a oraşului care, mai târziu, nu au fost luate în calcul, acum autorităţile municipale lucrează la elaborarea unui alt document: Planul pentru zona Centru a Capitalei.
„Nu arată bine când o clădire este mai înaltă, alta mai joasă, una e nouă, alta e veche. E prea mare contrastul.” – Ludmila Varvarici, casnică

„Mie îmi plac clădirile noi. Casele vechi, neîngrijite, chiar dacă au valoare arhitecturală, arată urât.” – Constantin Popa, muncitor

„Pe mine nu mă interesează cum arată clădirile din Chişinău. Important este ca înăuntru să fie condiţii bune de trai.” – Ion Vasilov, student
DEZARMAŢI DE LEGE

Toate clădirile din centrul Capitalei au fost examinate recent. Specialiştii au consemnat înălţimea acestora, culoarea, gradul de uzură, importanţa arhitectural-istorică. În baza informaţiilor adunate va fi elaborat Planul urbanistic zonal Centru. Apoi, Primăria va cere Guvernului adoptarea unei legi prin care să fie stabilite restricţii la construcţiia edificiilor noi în această zonă.
PIATRA NEAMȚ, UN ORAȘ EXEMPLU

Edilii Capitalei ar avea ce învăţa de la colegii lor din Piatra Neamţ, România. Acesta este considerat unul din cele mai frumoase oraşe din România, fiind numit şi „Perla Moldovei”.

Chiar dacă în Piatra Neamţ a fost dezvoltată infrastructura, au fost construite edificii noi, între trecut şi modern există o mare armonie. Sunt străzi mici, dar nu aglomerate, clădiri cochete.

În Piatra Neamţ au ce vedea atât iubitorii de istorie, cât şi cei cărora le plac locurile moderne. Iarna, acest oraş are un farmec aparte, fiind considerat un adevărat paradis al pasionaţilor sporturilor de iarnă.

Natalia Hadârcă,  Adevarul .ro

Chişinăul va avea o hartă a monumentelor istorice

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a dispus să fie elaborată schiţa centrului istoric al Chişinăului.

Documentul urmează să fie definitivat într-o săptămână, după care va fi prezentat opiniei publice, transmite Info-Prim Neo.

Potrivit arhitectonicului-şef al oraşului, Vlad Modârcă, Chişinăul nu are un registru care să includă monumentele arhitecturale de importanţă locală. Această listă a monumentelor există, dar ea nu a fost reevaluată niciodată.

Viceprimarul Nistor Grozavu a subliniat că monumente de importanţă locală trebuie marcate corespunzător şi în registrul bunurilor imobilelor.

„Trebuie clar să delimităm centrul istoric al Chişinăului. La fel ca edificiile, şi străzile trebuie incluse în Registrul monumentelor de importanţă locală”, a declarat Dorin Chirtoacă. Primarul insistă asupra ideii ca pe fiecare clădire valoroasă să fie montată o plăcuţă pe care să fie trecute date importante din istoria imobilului. Acest lucru s-ar putea face deja începând cu luna viitoare.

Potrivit datelor Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, în ultimii 10 ani au fost demolate circa 80 de monumente istorice. În centrul Chişinăului au rămas mai puţin de 1000 de monumente.

Cartea Neagra a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun

Cartea Neagra A Patrimoniului Cultural Al mun. …, posted with vodpod

Festival cu tradiţii

Festival cu tradiţii, posted with vodpod

Festivalul Etniilor „Unitate prin diversitate”

Duminică, 19 septembrie, în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din centrul Chişinăului se va desfăşura cea de-a X-a ediţie a Festivalului Etniilor cu genericul „Unitate prin diversitate”.

Sărbătoarea va începe la ora 10.00 cu depuneri de flori, la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ale oficialităţilor statului şi municipiului Chişinău, diplomaţi străini acreditaţi la Chişinău.

În programul festivalului: parada colectivelor artistice participante la Festival; deschiderea oficială a evenimentului (ora 10.30); vizitarea pavilioanelor improvizate ale comunităţilor participante la festival (11.30-14.00); expoziţii de carte, concursuri, expoziţii de lucrări de artă decorativ-aplicativă, arte plastice, artizanat, programe artistice; acţiuni cultural-artistice ale etniilor, prezentate pe scena principală a festivalului; expoziţii de produse culinare ale etniilor conlocuitoare; serată de agrement cu participarea fanfarei Direcţiei Parcurilor.

Pe aleea centrală din Grădina Publică “Ştefan cel Mare şi Sfânt” (intrarea din Scuarul Europei) va fi improvizată “Casa Mare” moldovenească, cu elemente specifice zonei noastre – covoare, prosoape, milieuri, broderii şi alte obiecte prezentate de meşteri populari din republică. Tot acolo va fi întinsă o masă cu bucate tradiţionale: mămăligă cu brânză şi jumări, sarmale, plăcinte, fripturi etc.

Obiectivul Festivalului Etniilor este valorificarea şi perpetuarea tradiţiilor minorităţilor naţionale precum şi dezvoltarea dialogului intercultural, consolidarea relaţiilor de prietenie între reprezentanţii diferitor naţionalităţi, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

La Festivalul Etniilor , ediţia 2010 şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai 80 de etnii conlocuitoare. În municipiul Chişinău sunt înregistrate 27 comunităţi etnice, iar în întreaga republică – circa 60.