Problema demolării monumentelor istorice a ajuns la Guvern

După câteva cazuri răsunătoare, problema demolării monumentelor istorice de importanță națională a fost discutată ieri la Guvern. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă i-a prezentat premierului Vlad Filat situația dezastruaosă în care se află monumentele istorice, aflate în protecția statului. Premierul a solicitat elaborarea unui proiect concret, care să prevadă sancțiuni pe măsură pentru cei care ignoră legea.

Potrivit lui Ștefăniță, 25% din edificiile ocrotite de stat din toată țara au fost demolate sau sunt în proces de demolare. Din cele 81 de obiective care au fost distruse în Chișinău, 37 au fost demolate recent, în anii 2006-2009. Pe țară, au avut de suferit cca 254 de monumente istorice de importanță națională. Până în prezent, nu există nici un caz de tragere la răspundere a vreunei persoane responsabile de demolarea sau de prejudicierea obiectivelor protejate de stat, iar în majoritatea cazurilor, organele abilitate refuză să intenteze un dosar.

„După ce am fost numit în funcție, am preluat o agenție-fantomă, care nu a făcut nimic din 2006 până în 2009. Într-un timp scurt, noi am reușit să publicăm în Monitorul Oficial, cu o întârziere de 17 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat de către Parlament în 1993. Cu salarii de mai puțin de 1000 de lei, am reușit să sensibilizăm opinia publică”, a declarat Ștefăniță. Acesta s-a adresat premierului: „Mâine ne vor vizita ofcialii europeni. Cu ce ne vom prezenta? Cu Cricova și Mileștii Mici?”

La rândul său premierul Vlad Filat i-a mulțumit directorului (AIRM) pentru munca depusă și pentru atitudinea de care a dat dovadă. „Urmează să intervenim cu sancțiuni pe măsură. Instituțiile vizate împreună cu colegii din societatea civilă – veniți cu tot ce inseamnă reglementare în domeniu”, a solicitat Filat. El a subliniat că deși statul nu are bani pentru restaurarea monumentelor, sursele pot fi atrase din afară, dar pentru asta trebuie proiecte concrete.

UNIMEDIA amintește că edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, din Capitală,  monument istoric de importanță națională din Centrul istoric al Capitalei, aflat în proprietatea S. A ”Moldpresa” a fost distrus la 22 iunie, în urma unor ilegalități în acte.

Unimedia.

«Arhitecţii au ucis Primarul»

Mai multe organizaţii neguvernamentale din Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional au protestat azi dimuneaţă în faţa Primăriei Chişinău, cerând demisia şi punerea sub urmărire penală a arhitectului-şef, Vladimir Modârcă. Acesta este acuzat de neglijenţă şi abuz în serviciu. Acuzaţiile vin după ce la Chişinău firme de construcţii au demolat ilegal sau pun în pericol de demolare mai multe monumente de arhitectură din centrul istoric al Chişinăului. «Numai de la începutul anului 2011 în centrul istoric au dispărut trei monumente (Petru Movilă, 27A, V. Alecsandri, 32, Bucureşti, 71) se spune în petiţia protestatarilor, adresată Primarului general de Chişinău, D. Chirtoacă. Aceştia se arată indignaţi de faptul că deşi Primarul a semnat, încă la 21 februarie, o dispoziţie prin care a fost pus moratoriu la eliberarea autorizaţiilor de construcţie sau demolare a monumentelor de arhitectură din zona istorică până la elaborarea unui nou Registru municipal al monumentelor, «alte trei monumente sunt ameninţate să dispară de la o zi la alta (Pârcălab,71, Şciusev, 52», capela din scuarul Şipca, Râşcani). «Străinii ne distrug oraşul», «Stop demolare, start restaurare»,«Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie» au scandat protestatarii, alături de «Modârcă nu distruge Chişinăul», «Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu» şi «Arhitecţii au ucis Primarul». Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional cer Primăriei, Procuraturii, Inspecţiei în construcţii să pună capăt haosului şi ilegalităţii care ameninţă Chişinăul istoric şi fac apel către locuitorii capitalei să iasă în apărarea Chişinăului.

Ziarul de Garda

Clădire istorică, în bătaia vântului

1st collector for Clădire istorică, în bătaia vântului
Follow my videos on vodpod

Demolarea Chisinaului

Fiecare casa din Chisinaul vechi are o identitate, un nume, o adresa pe harta orasului, o istorie cladita piatra cu piatra.

Cei care demoleaza Chisinaul au un nume de familie, o adresa, un telefon. Ei sunt oameni reali, cu nume concrete, cu semnaturi frumoase si cu conturi in banca. Ei sunt adevarati profeSSionisti ai meseriei lor.

Ei au birouri si oficii platite din banii publici, ei ne scriu rapoarte frumoase si statistici, ei ne semneaza orice document de care este nevoie pentru a demola Chisinaul.

Ei scriu istoria cu buldozerele. În doar două decenii, în oraşul Chişinău ei au demolat 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală.

Cine sunt ei?

Construim ca să demolăm: Centrul istoric al Chişinăului, pe cale de dispariţie.

În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. Una dintre acestea a fost conacul familiei Theodosiu de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 160, situat vizavi de preşedinţie şi demolat într-o noapte în 2004, din simplul motiv că-i încurca lui Vladimir Voronin, pe când acesta era preşedinte al RM.

În registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat prezentat la Legea privind ocrotirea monumentelor, aprobat de Parlament la 22 iunie 1993, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală circa 400 de clădiri istorice. La şedinţa Primăriei municipiului Chişinău din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău fiind acum 973, dintre care cca 300 au fost incluse în respectivul registru la iniţiativa Departamentului cultură.

Acestea şi alte date le găsim în albumul „Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură”, apărut la Editura „Arc” din Chişinău şi lansat la sfârşitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Din grupul de autori fac parte arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului SITe, coordonator general de proiect; Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor; istoricii Eugenia Râbalco, Petru Starostenco ş.a.

Moderatorul evenimentului, criticul Eugen Lungu, redactor-şef al editurii, a specificat faptul că acesta nu este un album de artă, ci un catalog în care au fost fixate cele mai importante monumente de arhitectură, lucrarea fiind rezultatul unei munci titanice a autorilor şi editorilor. Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.

Coordonatorul ediţiei, Boris Gangal, a spus că acest album a fost un vis, realizat după mai bine de zece ani. „Încă în 2000, ne-am propus să facem un stop-cadru al centrului istoric al Chişinăului”, a menţionat el, afirmând că lucrul asupra albumului a durat din 2003 până în 2010. În decembrie 2006, toate materialele au fost plasate pe un site special -www.monument.sit.md, acesta fiind accesat tot mai mult de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

La rândul ei, Tamara Nesterov a amintit că Chişinăul, împreună cu oraşele Bender şi Soroca au fost incluse pe lista oraşelor istorice ale URSS încă în 1986, iar în 1987 a fost făcută, de către Olga Rudenco, prima listă a monumentelor istorice din capitala RSSM. Fondul istoric al oraşului cuprindea 52 de străzi şi opt stradele, iar lista obiectivelor patrimoniului istoric – 1540 de clădiri şi construcţii istorice.
Tudor Stăvilă, doctor în studiul artelor, a constatat că acest album-catalog de excepţie atrage atenţia asupra unui subiect dureros – în ultimii ani, o mare parte din clădiri a dispărut de pe harta istorică a oraşului. Directorul editurii, Iurie Bârsa, a precizat că volumul cuprinde 2200 de imagini, acesta fiind tipărit în Ungaria. „De fapt, aceasta este ocarte roşie a monumentelor de arhitectură”, a mai spus el.
Pe marginea volumului s-au mai pronunţat criticul de artă Tudor Braga, arhitecţii Nicon Zaporojanu şi Mihai Careţchi, profesorul Aurel Marinciuc ş.a. Ei au atras atenţia asupra necesităţii stopării distrugerii patrimoniului istoric al Chişinăului.

Nicolae Roibu, Timpul

Plăcuţe pe monumente

1st collector for Plăcuţe pe monumente
Follow my videos on vodpod

Planul urbanistic al centrului istoric din Chişinău