CASA DE CULTURĂ – MODEL DE CONSOLIDARE A COMUNITĂŢII LOCALE PRINTR-UN PARTENERIAT CIVIL

ANUNŢ CONCURS: CASA DE CULTURĂ – MODEL DE CONSOLIDARE A COMUNITĂŢII LOCALE PRINTR-UN PARTENERIAT CIVIL

Fundaţia Soros-Moldova şi Centrul de Politici Culturale cu susţinerea Fundaţiei Culturale Europene (Amsterdam) anunţă lansarea proiectului „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil.”

Scopul proiectului este crearea unor modele de reorganizare a caselor de cultură în centre de furnizare de servicii culturale pentru populatie în bază de parteneriat şi cooperare între instituţiile de cultură, organizaţiile ce reprezintă sectorul civic şi instituţiile Administraţiei Publice.

Reorganizarea activităţii caselor de cultură presupune în primul rînd că strategia de funcţionare a acestor instituţii se bazează pe necesităţile culturale ale comunităţii. Casa de cultură ar trebui să fie implicată în rezolvarea problemelor reale ale populaţiei, ceea ce ar putea fi asigurat printr-o gestionare eficientă şi un parteneriat stabil. În cele din urmă, o astfel de instituţie este capabilă să iniţieze proiecte culturale, să sprijine iniţiative civice şi să contribuie la sporirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor.

La încheierea proiectului vor fi constituite premise pentru crearea, în baza caselor de cultură, a şase centre moderne de prestare a serviciilor culturale. Aceste instituţii vor contribui eficient la dezvoltarea comunităţilor rurale sau a centrului raional, vor introduce metode moderne de management, vor crea platforme pentru abordarea transparentă a problemelor existente.

Proiectul va fi implementat pe durata a doi ani. Persoanele care vor reprezenta instituţiile selectate pentru participare în proiect vor asista la un curs de formare în domeniul antreprenoriatului cultural compus din 4 sesiuni şi o deplasare de documentare în străinătate, după care vor elabora proiectele de reorganizare a activităţii caselor de cultură pe care le reprezintă şi vor beneficia de granturi pentru realizarea proiectelor propuse.

În cadrul acestui concurs se vor examina doar cererile de participare bazate pe parteneriat între casa de cultură (din sat sau raion), o organizatie neguvernamentală (locală sau centrală) şi administraţia publică (locală sau raională). Astfel, cererea de participare în proiect trebuie să fie o decizie colectivă structurilor menţionate mai sus.

În procesul de examinare a cererilor vor fi luate în considerare capacităţile instituţionale şi înţelegerea reciprocă între membrii echipei, precum şi nivelul coincidenţei viziunilor şi scopurilor solicitanţilor cu obiectivele proiectului. Toate cererile depuse vor fi analizate şi sub aspectul îndeplinirii criteriilor de competenţă necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor proiectului.

Dosarele depuse trebuie să conţină setul de documente menţionat în anunţul public al programului plasat pe site-ul Fundaţiei Soros-Moldova www.soros.md în limbile română sau rusă (vedeţi link-urile de mai jos).
Data limită pentru depunerea dosarelor de participare la proiect este 30 decembrie 2011, ora 16:00. Dosarele vor fi prezentate la sediul Fundatiei Soros-Moldova cu adresa: Chişinău, str. Bulgară 32, cu menţiunea: “Concurs în Programul Politici culturale”.

Informaţii suplimentare – la telefoanele : 270 031; 270 032 (persoana de contact Adrian Bivol), sau prin e-mail: abivol@soros.md

Pe parcursul lunii noiembrie 2011 în toate regiunile Republicii Moldova vor fi organizate o serie de consultări cu privire la proiectul propriu-zis şi condiţiile de participare în concurs şi vor fi oferite recomandări pentru pregătirea setului de documente vizat. Data şi locul de desfăşurare a consultărilor vor fi anunţate în prealabil secţiilor de cultură raionale. Aceste informaţii le puteţi solicita şi formând numerele de telefon de la Fundaţia Soros-Moldova indicate mai sus.

http://soros.md/files/events/PC_Call%20for%20proposals_ro.pdf

http://soros.md/files/events/PC_Letter%20of%20inquiry_ro.pdf

Avem nevoie nu doar de edificii, dar şi de instituţii de cultură

În raionul Criuleni s-a ştiut întotdeauna a promova tradiţiile culturale, indiferent de vremuri şi mijloacele financiare aflate la dispoziţie. Un merit aparte le revine autorităţilor din cadrul administraţiei publice locale care, încurajând promotorii frumosului din Criuleni, le-au creat şi condiţii adecvate pentru perpetuarea tradiţiilor. Argumente ne oferă Elena Frumosu, şefa Secţiei raionale cultură.

- Dna Frumosu, există o teză conform căreia viaţa spirituală a unei comunităţi prosperă acolo unde, în afară de biserică, este şi un cămin cultural fastuos, cu foarte multe locuri în sală şi cu scenă largă. Cât de valabilă este această teză?
- Atunci când vorbim despre Casele sau Căminele de cultură, eu pun accentul pe instituţia de cultură, nu pe edificiu. Pentru că la noi se atestă confuzii în acest sens. Edificiul poate să fie într-o stare perfectă, dar să nu existe nicio activitate în incinta lui. Şi viceversa. De exemplu, noi în prezent avem o Casă de cultură în stare avariată în satul Bălăbăneşti şi perfectăm actele prin care să declarăm avariat şi Căminul cultural din Izbişte. Dar anume în aceste două sate se desfăşoară o activitate artistică efervescentă. La Bălăbăneşti avem un minunat colectiv artistic, „Măleanca”, iar la Izbişte – un director entuziast care dirijează mai multe colective de amatori, şi un cor de copii va fi lansat în perspectiva apropiată. Mai grav este că avem sate unde nu sunt case de cultură şi oamenii vor să aibă asemenea centre. De exemplu, locuitorii din Paşcani caută în prezent bani pentru reproiectarea unui fost cămin cultural, dar aceste lucrări sunt scumpe şi, deocamdată, nu ştim cum va fi soluţionată această doleanţă a păşcănenilor. Iată, deci, că nu putem vorbi despre o interdependenţă absolută dintre local şi activismul cultural al unei comunităţi.

- Aţi vorbit despre satele mai mari, în care ar exista şi un potenţial mai mare, dar în raionul Criuleni sunt şi localităţi mai mici în care populaţia este foarte pasionată de valorile culturale. De exemplu, Răculeşti, Bălăşeşti…
- Recent am vizitat localitatea Răculeşti pentru a vedea cum decurg lucrurile şi am constatat că autorităţile locale, impulsionate de tineret, au început să acorde mai multă atenţie vieţii culturale a satului. Am fost a Căminul cultural şi am aflat că localnicii vor cu nerăbdare să-l transforme într-un centru de cultură şi tineret. Au efectuat primele lucrări de reparaţie, au amenajat o sală de festivităţi, o sală disco, deci, s-au pornit lucrurile. În satul vecin Bălăşeşti, unde în prezent se repară Casa de cultură, le-am sugerat nu uite de patrimoniul cultural şi ca, pe lângă lucrările de tencuire şi zugrăvire, să restabilească ornamentele din ghips de pe pereţii localului.

- Una dintre cărţile sonore de vizită ale raionului Criuleni este Festivalul internaţional folcloric „Meşterul Manole”. Cum vă reuşeşte organizarea evenimentului în condiţii de austeritate financiară?
- Festivalul „Meşterul Manole” este un eveniment organizat o dată la doi ani şi ne focalizăm toate eforturile pentru a nu-l abandona. Ultima ediţie s-a ţinut anul trecut, iar acum lucrăm deja la ediţia din 2011. Pentru aceasta, din bugetul raional şi din alocările republicane am creat o rezervă financiară. Dar contăm, bineînţeles, şi pe sponsori. Sunt mulţi oameni care vor să ne ajute, care ne oferă din tot sufletul susţinere, în limita puţinului pe care îl au, pentru a prelungi viaţa acestui festival. „Meşterul Manole” nu e doar o sărbătoare muzicală. Aici este promovată întreaga gamă a tradiţiilor: vin meşterii populari din republică şi de peste hotare, facem cunoscute tradiţiile gastronomice. Este un festival bine cunoscut pe meleagurile noastre şi în niciun caz nu vom renunţa la organizarea lui, oricât de greu ar fi.

- Exodul oamenilor de cultură din provincie spre capitală, dar şi peste hotarele republicii, nu a ocolit nici Criulenii. Cum vă descurcaţi în aceste condiţii?
- Într-adevăr, talentele culturii regionale, începând din anii `90, au plecat masiv din localităţile R. Moldova, dar vreau să vă spun că, în ultimii doi ani, noi am devenit mai atractivi pentru specialiştii tineri. De exemplu, la Centrul raional de cultură au fost angajaţi în câmpul muncii trei tineri specialişti – un coregraf, un conducător de studio teatral şi un pictor. La capitolul profesionalism avem o serie de pârghii pentru a-i susţine pe cei care vor să devină foarte buni. Cu ajutorul Centrului Naţional de Cultură Populară sunt organizate diverse stagii şi traininguri. În acest context, chiar în acest weekend, la noi va avea loc o întâlnire şi un schimb de experienţă între oamenii de cultură din raioanele Hânceşti şi Criuleni.

- Vă mulţumim şi vă dorim mult succes!

Timpul. Andrei Loghin

SOS! Casele de cultură îmbătrânesc

În scopul sensibilizării opiniei publice, inclusiv a autorităţilor publice de orice nivel, autorii studiului au prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, o analiză a acestei cercetări. Directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a remarcat că „potrivit datelor statistice, la începutul anului 2010, existau 1228 case de cultură, 618 dintre care necesită o reparaţie capitală”. Pe parcursul ultimilor 20 de ani au fost construite doar 7% din totalul celor prezente astăzi pe teritoriul republicii, fapt care atestă o îmbătrânire subită a acestor edificii menite de a conserva şi dezvolta patrimoniul cultural al neamului nostru, deopotrivă în sate şi oraşe. O altă problemă depistată în cadrul realizării studiului o reprezintă finanţarea inadecvată a activităţilor culturale. „În unele sate există însă realităţi absurde. Sunt localităţi mari cu 8000 de locuitori care beneficiază de 650.000 de lei pentru activităţi culturale, a remarcat Veaceslav Reabcinschi, dar ele nu au cel puţin un colectiv artistic”. Şefa Secţiei raionale cultură din Criuleni, Elena Frumosu, a spus, printre altele, că mulţi primari şi consilieri locali nu cunosc faptul că sumele alocate pentru activităţi culturale nu pot fi redistribuite. „Am participat recent la şedinţa Consiliului local din satul Maşcăuţi, unde a trebuit să conving vehement aleşii locali că banii veniţi pentru renovarea Casei de cultură, nu pot fi utilizaţi pentru reparaţia drumurilor”, a afirmat Elena Frumosu. Situaţii şi probleme similare sunt consemnate de asemenea în raioanele Ocniţa şi Leova, fapt relatat, în cadrul conferinţei, de către şefii secţiilor raionale de cultură, Ludmila Belonoşco, respectiv, Mihai Suruc. Pentru îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu, Centrul de Politici Culturale a propus aplicarea unor măsuri urgente, inclusiv adoptarea Legii privind crearea Fondului culturii, stabilirea normei obligatorii de 1 procent de alocaţii pentru cultură la toate nivelurile de buget, perfecţionarea administratorilor caselor de cultură, schimbarea statutului acestor instituţii şi altele. Timpul

Centrul de politici culturale propune schimbarea mecanismului de finanţare a caselor de cultură

Centrul de Politici Culturale (CPC) propune schimbarea mecanismului de finanţare a caselor de cultură prin crearea unui Fond al Culturii, unde, în rezultatul desfăşurării unor proiecte, vor fi acumulate surse financiare pentru susţinerea activităţilor caselor de cultură.

Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la agenţia INFOTAG, Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului, a menţionat că la moment starea caselor de cultură din R.Moldova este una dezastruoasă, iar potrivit legislaţiei finanţarea acestor instituţii se realizează exclusiv din partea statului.

„Banii obţinuţi de la stat pentru susţinerea activităţilor din domeniul culturii nu doar că sînt insuficienţi, dar de multe ori sînt direcţionaţi către alte priorităţi şi nimeni nu poartă răspundere pentru acest fapt. Din acest considerent, credem că adoptarea Legii cu privire la crearea fondului culturii va permite crearea pe lîngă instituţiile de cultură din localităţi a unor cercuri de activitate artistică, centre de informare sau de desfăşurare a concertelor contra plată. În acest mod vor fi colectate surse suplimentare pentru întreţinerea edificiilor de cultură din localităţi”, a spus Reabcinschi.

El a menţionat că în rezultatul realizării în perioada martie-mai 2010 a cercetării „Rolul caselor de Cultură din R.Moldova în politicile culturale locale, raionale, naţionale” s-a stabilit că la începutul anului 2010 în Moldova existau 1228 de case de cultură, dintre care necesitau reparaţie capitală 50,3%. În perioada 2006-2009 cu susţinerea Fondului de Investiţii au fost renovate 38 de case de cultură.

„Pentru reabilitarea integrală a tuturor caselor de cultură este nevoie de circa 2 mlrd. lei, echivalentul a 10 bugete anuale ale Ministerului Culturii. Evident că în aceste condiţii problema nu poate fi soluţionată doar din bugetul de stat. Pentru aceasta este nevoie de crearea condiţiilor pentru atragerea altor mijloace financiare – particulare sau din fonduri internaţionale”, a spus Reabcinschi.

Totodată, el se pronunţă pentru elaborarea şi adoptarea la nivel naţional a unei strategii de renovare a activităţii caselor de cultură, stabilirea normei obligatorii de 1% de alocaţii pentru cultură la toate nivelele de buget – central, regional şi local, modificarea legislaţiei, astfel încît agenţii economici să fie motivaţi să sponsorizeze activităţile culturale, trecerea caselor de cultură de la instituţii din cadrul primăriei la instituţii publice cu statut juridic independent, cont în bancă şi ştampilă.

Directorul Centrului a mai menţionat că, spre regret, politicienii se uită la cultură ca la un domeniu al distracţiilor.

„Credem că în momentul în care politicienii noştri îşi vor schimba atitudinea faţă de cultură şi vor conştientiza că o societate este bogată în primul rînd prin cultură, lucrurile de vor îmbunătăţi în acest domeniu”, a spus sursa citată.

Elena Frumosu, şefa Secţiei Cultură Criuleni, a menţionat că din cauza salarizării insuficiente, oamenii nu doresc să activeze în domeniul culturii, alegînd de regulă calea străinătăţii.

Salariul lunar al unui angajat în domeniul culturii variază între 600-1200 lei.

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010, posted with vodpod