Atac raider la Academia de Arte din Chişinău

Instituţia de învăţământ artistic este ameninţată cu executare silită pentru o datorie de peste 2,8 milioane de lei, acumulată în anii 2005-2006.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău este ameninţată cu executarea silită de firma Petroter SRL. Aceasta solicită plata unei datorii de peste 2,8 milioane de lei acumulată de instituţia de învăţământ în anii 2005-2006.

Instanţa a adoptat decizia respectivă încă în luna mai 2007, dar titlul executoriu a fost pus în aplicare abia recent.
Atât administraţia instituţiei, cât şi conducerea ministerului susţin că nu ar fi la curent de unde s-a acumulat obligaţia.

Titlul executoriu, dar şi intenţia ministerului de a reforma învăţâmântul artistic ia făcut pe studenţi şi profesori să consideră că la mijloc ar putea fi şi o intenţie de divizare a Academiei de Arte şi de preluarea unor blocuri de studii de către afacerişti.
Un grup de studenți de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău a protestat luni, 7 noiembrie, în fața Casei Guvernului.
De cealaltă parte, ministrul Culturii Boris Focșa susține că la baza acestor revolte nu există nici un temei, iar informațiile pe care le-au primit studenții sunt doar zvonuri, lansate intenționat de cineva din conducerea instituției.
Autor: Ion Preaşca, Adevarul.ro

Moldova-Film cuprinsă de scandal

Moldova-Film cuprinsă de scandal, posted with vodpod

Raportul Ministerului Culturii in AIE 1- un an de guvernare

Domnului VLADIMIR FILAT

Prim-ministru  al Republicii Moldova

În perioada de raport, activitatea Ministerului Culturii  a fost direcţionată în vederea  realizării sarcinilor primordiale ale Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2009-2013.

Un obiectiv strategic al ministerului este asigurarea accesului larg  al cetăţenilor la viaţa culturală  şi Patrimoniul Cultural  Naţional.

În perioada de referinţă au fost organizate şi desfăşurate  1266 de spectacole, dintre care 279 în teritoriu. Concomitent, au fost realizate peste 10  manifestări culturale de importanţă naţională şi internaţională, cum ar fi Festivalul Internaţional de Muzică Mărţişor, Eminesciana-2010, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Două Inimi Gemene, Festivalul Steaua Chişinăului, spectacole de comemorare a poetului G.Vieru,  Premiera filmului Aria, etc.

Pentru valorificarea şi utilizarea fondurilor de patrimoniu au fost organizate  18 expoziţii în cadrul muzeelor: Bienala internaţională de Pictură, Maeştri şi discipoli, dedicată împlinirii a 70 de ani de la fondarea Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, expoziţia Pagini din istoria Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală către aniversarea a 120-a de la fondarea muzeului, expoziţie reprezentativă, consacrată lui Grigore Vieru Chipul tău fără seamăn.

În contextul asigurării accesului populaţiei la informaţie cele  1385 biblioteci publice au oferit servicii pentru  851,5 de utilizatori.  Casele de cultură din teritoriu (1232) au organizat şi desfăşurat circa 55 mii de acţiuni culturale. Această perioadă se caracterizează prin realizarea unor activităţi majore cultural-ştiinţifice şi artistice  care înregistreză 7 festivaluri – concurs de nivel zonal şi naţional precum Festivalul – concurs naţional al interpreţilor cântecului popular Nicolae Sulac, Festivalul-concurs naţional Fanfara Argintie, Festivalul-concurs naţional al formaţiilor corale La izvoare, Festivalul-concurs republican al tinerilor interpreţi Jocurile Delfice, Festivalul-concurs naţional al interpreţilor cîntecului folcloric Maria Drăgan, Festivalul-concurs naţional al interpreţilor fluierari şi al formaţiilor de fluieraşi Nistrule cu apă lină, Festivalul de folclor Efim Junghietu. Tîrgul  Naţional al meşterilor populari Tezaur – 2009 a întrunit peste 200 participanţi din toate raioanele republicii şi prezenţa a cca 2000 şi vizitatori. Simpozionul ştiinţific Anul bibliologic 2009 a scos în evidenţă realizări notorii ale bibliotecilor publice în cadrul concursului republican Promovarea imaginii bibliotecilor publice în comunitate. Cea mai importantă realizare a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” este  Proiectul Biblioteca picilor în valoare de 21000 euro susţinut de Institutul Suedez din Stockholm. La 4 mai 2010 a avut loc lansarea de către Biblioteca Naţională a primei Biblioteci Digitale din Moldova – BND MOLDAVICA (www.moldavica.bnrm.md), ca parte integrantă a Bibliotecii Digitale Europene (The European Library).

Salonul Internaţional de Carte din  august – septembrie şi Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret din aprilie curent au expus cărţile a peste 320 edituri din 16 ţări. În cadrul saloanelor a fost organizată o suită de acţiuni cultural-ştiinţifice, expoziţii-eveniment, întruniri profesionale ale bibliotecarilor şi editorilor precum şi ateliere de lucru. Aceste evenimente au contribuit la promovarea lecturii şi accesului la informaţie a cetăţenilor.

O activitate remarcabilă în perioada dată a fost ediţia a XX-a a Concursului literar La izvoarele înţelepciunii, dedicată maestrului Grigore Vieru. Au participat circa 70 de elevi din R. Moldova şi România.

În contextul performanţelor obţinute de către biblioteci de Ziua Profesională a Bibliotecarului care, se sărbătoreşte începând cu anul 2010 la 23 aprilie, au fost marcaţi cu distincţii de stat şi premii băneşti cei mai buni specialişti din bibliotecile din ţară.

A fost elaborată şi aprobată Lista ediţiilor propuse pentru a fi subvenţionate din bugetul de stat pe anul 2010. Din mijloacele bugetului de stat s-au editat  8 titluri de carte cu un tiraj total de 9000 exemplare.

În perioada vizată au fost editate în total pe ţară peste 1500 de titluri de carte cu un tiraj total de circa 1mln 437 mii exemplare.

Promovarea culturii ca factor primordial al păstrării  şi dezvoltării identităţii naţionale şi asigurarea cadrului de dezvoltare şi manifestare a diversităţii culturale în scopul edificării  unei societăţi deschise  şi multiculturale.

Perioada de raport înregistrează participarea la întruniri profesionale de nivel naţional şi internaţional, precum şedinţa grupului de experţi ai statelor-membre ale CSI pentru coordonarea proiectului Acordului cu privire la tarifele poştale reduse pentru coletele bibliotecare în sistemul împrumutului interbibliotecar al statelor-membre ale CSI, de la Minsk; seminarul  internaţional Dreptul de autor şi libertatea accesului la informaţie în biblioteci.

În cadrul proiectului Consolidarea sectorului cultural în Republica Moldova, susţinut de Guvernul Olandei şi Fundaţia Soros-Moldova, care a demarat în a. 2008, şefii direcţiilor şi secţiilor cultură din teritoriu au fost antrenaţi în elaborarea documentelor de politici. Drept rezultat al stagiilor 15 direcţii şi secţii cultură din teritoriu au elaborat proiectul strategiei culturale a raionului. Parte din secţiile cultură sunt la etapa consultării şi a dezbaterilor publice în scopul elaborării strategiilor culturale.

Pentru specialiştii formaţiilor artistice de amatori de diferite genuri s-au organizat  stagii de instruire  cu implicarea a circa 1200 de participanţi.

În scopul păstrării şi promovării culturii, limbii şi tradiţiilor în colaborare cu misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova s-au organizat  manifestări în cadrul Festivalului Internaţional Mărţişor-2010, care au cuprins  diasporele moldoveneşti, mediile academice, diplomatice, de creaţie din statele de acreditare. Au fost organizate manifestări culturale, dintre care: serate de creaţie, prezentarea filmelor, concerte cu participarea artiştilor moldoveni.

Referitor la Programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene, în anul 2009 două proiecte din Republica Moldova au fost selectate pentru co-finanţare în cadrul celui de-al treilea apel de participare pentru ţările terţe, primul proiect „Pianul reflecţie a culturii europene”, realizat de Ministerul Culturii, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Alianţa Franceză din Moldova, Asociaţia Concours Europeen de Piano, cu participarea tinerilor pianişti din Austria, Franţa, Italia, Macedonia, Moldova, Suedia, Polonia şi proiectul „The port of cultures” realizat de către Trigon (Moldova) şi Centrul Internaţional de Cultură tradiţională (Georgia).

În premieră Ministerul Culturii, de comun acord cu Ministerul Economiei au asigurat participarea R. Moldova la Târgul Internaţional de carte din Frankfurt pe Main, identificând în acest scop suma de 150,0 mii lei.

• Ministerul Culturii participă ca parte terţă la proiectul Tradiţiile şi Obiceiurile unor popoare asemănătoare, din cadrul Programul Uniunii Europene  Cultura 2007-2013 în colaborare cu  Ministerul Culturii al Republicii Italiene;
• Republica Moldova participă la Proiectul-pilot Reabilitarea patrimoniului cultural în oraşele istorice în cadrul Programului regional Iniţiativa de la Kiev, susţinut financiar de către Consiliul Europei şi Comisia Europeană;
• Ministerul Culturii elaborează Registrul patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova şi lucrează la Proiectul-pilot Educaţia artistică în Republica Moldova: probleme şi perspective pentru dezvoltarea capacităţilor creative pentru sec. XX cu susţinerea financiară a Biroului UNESCO din Moscova;
• În perioada de referinţă, în comun cu Ministerul Italian de Externe – Cooperazione Italiana şi Oficiul UNESCO din Veneţia, Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa a  demarat Proiectul de amenajare a unui nou sediu pentru „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. În cadrul aceluiaşi proiect a fost organizat seminarul  “Politici eficiente de ocrotire a patrimoniului cultural in Europa”, la care au participat specialişti din cadrul Secţiilor de Cultură din cadrul administraţiilor publice locale, care sunt responsabili pentru protecţia patrimoniului.
• În cadrul celei de-a VIII-a Reuniune a Forului Summit-ului Şefilor de Stat a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est  ,,Coridoare Culturale”, Ministerul Culturii şi-a reiterat interesul de a se ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de Sud-Est (prin Coridoarele „pontic” şi „dunărean”), fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare şi promovare a moştenirii culturale comune, care derivă în mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu civilizaţiile din exterior, precum şi a propus a încă două coridoare: „Coridorul „baltico-pontic” şi Coridorul „stepa euro-asiatică”.
• Ministerul Culturii  în calitate de coorganizator a contribuit la desfăşurarea la Chişinău a celui de-al IV-lea  For al Intelectualitatii din Comunitatea Statelor Independente în perioada 24-25 septembrie 2009, cu circa 450 de reprezentanţi ai intelectualităţii statelor-membre ale CSI. În cadrul Forului au fost susţinute master-classuri ale personalităţilor marcante din ţările participante, s-au organizat o masa rotundă pe tema Problemele învăţămîntului artistic în statele-membre ale CSI, o expoziţie cu lucrările artistului plastic Mihai Grecu, o expoziţie-retrospectivă a lucrărilor de diplomă  a absolvenţilor Institutului Academic de Stat V.I.Surikov din Moscova (anii 1950-2009).
• Ministerul Culturii a iniţiat negocierile privind semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) al României, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar cu privire la colaborarea în domeniul culturii (semnat la 29 mai 2010) cu Republica Arabă Egipt, Programul de colaborare în domeniul culturii cu Ministerul Culturii al Republicii Bulgaria şi cu Republica Populară Chineză (semnat la 7septembrie 2010)

• La capitolul asigurarea păstrării şi dezvoltării Patrimoniului Cultural Naţional, promovarea valorilor ca parte integrantă a spaţiului cultural european şi internaţional, armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţională, au fost elaborate şi promovate un şir de proiecte de legi şi acte normative, care au menirea să instituie cadrul juridic şi să reglementeze activităţile specifice în acest domeniu. Astfel, în perioada de raport au fost elaborate şi aprobate 7 acte normative,  30 de proiecte privind edificarea  monumentelor de for public, dintre care remarcăm reinstalarea Monumentului Lupoaica Romulus şi Remus în faţa Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, privind instalarea bustului scriitorului Liviu Rebreanu în Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfînt (Nr. 709 din  20.11.2009); privind instalarea bustului Grigore Vieru pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfînt (HG nr.73 din 10.02.2010); privind aprobarea Programului de acţiuni pentru comemorarea poetului G. Vieru pe anii 2010-2013 (HG nr.44 din 02.02.2010 ), privind edificarea în mun. Chişinău a Monumentului Libertăţii (HG nr.169 din 09.03.2010).

Au fost elaborate şi expediate spre avizare 5 acte legislative: privind protejarea patrimoniului cultural mobil ( în curs de avizare), privind protejarea patrimoniului cultural imaterial ( la avzyare la Ministerul Justiţiei), privind activitatea editorială ( prezentată la Guvern), Legea monumentelor de for public (în curs de avizare), iar proiectul legii privind protejarea patrimoniului arheologic este în proces de examinare la Parlament,

În vederea dezvoltării cadrului instituţional au fost aprobate la Colegiul Ministerului 5 regulamente: Privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice, Privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Monumentelor de For Public, privind organizarea şi funcţionarea a Comisiei Naţionale Arheologice, privind organizarea şi funcţionarea a Comisiiei naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi Regulamentul cu privire la atestarea personalului artistic şi de creaţie în teatre, circuri şi organizaţii concertistice.

• Au fost desfăşurate lucrări de proiectare în vederea restaurării a 11 edificii, dintre care cu statut de  monument protejat 7 edificii; continuă lucrările de restaurare la Complexul de clădir

În vederea dezvoltării cadrului instituţional a fost elaborat şi se află în faza de avizare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului – cadru de organizare şi funcţionare a Casei de Cultură. În colaborare cu Biroul Relaţii Interetnice Ministerul Culturii a elaborat Regulamentul festivalului etniilor „Unitate prin diversitate”.

O atenţie deosebită s-a acordat dezvoltării artelor contemporane ca mijloc de afirmare a culturii naţionale. Întru îmbunătăţirea domeniului s-a iniţiat modificarea a 4 proiecte legislative şi normative:  Legea cinematografiei,  Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice,  Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare. În scopul revitalizării şi asigurării evidenţei activităţii în domeniul cinematografiei şi clasificării filmelor, Colegiul Ministerului Culturii a aprobat, la 23 februarie curent, setul de documente necesar punerii în aplicare a mecanismului de  funcţionarea ÎS Registrul cinematografic. În total au fost perfectate 24 de acte şi regulamente, cît şi aprobarea Regulamentului privind activitatea Registrului cinematografic.

În contextul elaborării noului cod al învăţământului, Ministerul Culturii a iniţiat o amplă reformă  în domeniul educaţiei artistice. În acest scop au fost create două comisii de experţi pentru:

• eficientizarea reţelei instituţiilor de învăţământ artistic subordonate ministerului;
• elaborarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului artistic.

Pentru dezvoltarea artei teatrale contemporane  şi stimularea laureaţilor concursurilor şi festivalurilor internaţionale ministerul a acordat 7 premii financiare în valoare totală de 55 mii lei. S-a acordat premiul în domeniul artei teatrale Valeriu Cupcea.

Pentru valorificarea creaţiilor literar-dramatice şi muzicale originale au fost achiziţionate 4 opere ale dramaturgilor şi 19 creaţii ale compozitorilor autohtoni.

În scopul susţinerii procesului de creaţie contemporană  în domeniul artelor plastice, Ministerul Culturii a organizat, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova şi instituţiile de specialitate  41 expoziţii de artă contemporană, dintre care Expoziţia-concurs Saloanele Moldovei, Bienala Internaţională Arta Decorativă.

Succese remarcabile au obţinut tinerele talente din instituţiile de învăţămînt artistic fapt confirmat prin rezultate: Marele Premiu obţinut de D. Vieru la Concursul Internaţional de vioară, Sicilia, Italia, 8 laureaţi, deţinători ai premiului I la prestigioase concursuri internaţionale din Bulgaria, România  şi patru laureaţi ai premiul III. Este semnificativ faptul, că 11 elevi de la Liceul C. Porumbescu au participat la turneele Europene cu Orchestra de Tineret a Iniţiativei Central Europene.

Din cele expuse  se poate concluziona, că  ministerul a desfăşurat  activităţi în vederea realizării obiectivelor strategice, cu impact social pozitiv.

Cultura, pe drumuri

1st collector for Cultura, pe drumuri
Follow my videos on vodpod

Boris Focşa, ministrul Culturii: „Domeniul culturii are un sistem dereglat…”

Pe 25 septembrie se împlineşte un an de la învestirea în funcţie a guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană. Am considerat oportun să-i invităm la dialog pe miniştrii AIE, rugându-i să ne vorbească despre realizările şi nereuşitele lor în această perioadă. Azi răspunde la invitaţia noastră ministrul Culturii, Boris Focşa.

- Domnule ministru, ce aţi moştenit de le vechea conducere comunistă a ministerului şi ce aţi reuşit să faceţi într-un an?

- Am moştenit un minister care, după mine, nu mai era minister. Multă vreme nu se mai făcuse nimic în acest domeniu şi a trebuit să reorganizez activitatea instituţiei, să facem o inventariere la toate bunurile din subordine. A fost un proces destul de complicat. Pe de o parte, reorganizam ministerul, iar pe de alta, efectuam investigările de rigoare. Am verificat şi am găsit mai multe nereguli de contabilitate. Concomitent, analizăm legislaţia în domeniul culturii, mai cu seamă cea care ţine de protejarea patrimoniului. A trebuit să facem şi inventarierea patrimoniului. Am găsit multe ilegalităţi, am făcut precizări, am iniţiat câteva procese de judecată. Acum ne judecăm pentru a obţine clădirea de pe str. Puşkin, 24 din Chişinău.

- Apropo, speraţi să recăpătaţi acest spaţiu?

- Directorul respectivei agenţii de impresariat a semnat un contract, fără acordul ministerului, prin care sediul i-a fost transmis în arendă pe o perioadă de 29 de ani. Este o schemă frauduloasă, fiindcă din start am găsit agenţia cu datorii enorme, de câteva milioane de lei. Cu toate că este ilegal, cel puţin aşa consider eu, contractul a fost înregistrat la Cadastru. De fapt, şi oficiul cadastral a fost atras ca parte în acest proces. Deoarece agenţia avea datorii, s-a făcut un transfer de 1,2 mln., arenda pentru un an de zile, ştiind că creditorii vor lua aceşti bani, ca să intrăm în impas. Am încercat să pun sechestru la bancă, astfel încât banii să fie transferaţi înapoi. Dar ei s-au înţeles cu banca, banii au ajuns în cont şi au fost luaţi de către Inspectoratul Fiscal pentru datorii. Dacă obţinem câştig de cauză, vom restitui banii. Mă mir că am pierdut, în primă instanţă, acest proces, fiindcă era clar că contractul trebuia să fie semnat de organul ierarhic superior. Aceeaşi situaţie e şi la Circ, dat în arendă tot pe 29 ani, dar până acum nu s-au făcut reparaţii şi nici nu ştim cine este investitorul.

- Ce aţi reuşit să faceţi pentru ocrotirea monumentelor de stat, unele dintre care au fost privatizate sau chiar demolate?

- Am pus pe roate Agenţia de inspectare a monumentelor, ea funcţionează. Avem deja un registru al monumentelor publicat în „Monitorul Oficial”. Legea a apărut în 1993, dar registrul a fost publicat abia acum. Fără a fi publicată, legea nu are niciun efect. A fost catalogat fiecare imobil. La Chişinău am finisat acest lucru, acum am început să facem inventarierea monumentelor de pe întreg teritoriul republicii.

- Când aţi fost numit ministru, vorbeaţi de o mai mare apropiere de uniunile de creaţie. Ce s-a reuşit în acest domeniu?

- În Colegiul ministerului am cooperat membri ai uniunilor de creaţie. Am pus accent pe transparenţă. Încercăm să colaborăm cu fondurile internaţionale, pentru că, până acum, nu s-a făcut nimic în acest domeniu. Am demonstrat că putem face lucruri mari şi cu bani mai puţini. Am susţinut festivalurile „Cronograf” şi „M. Eminescu”. Vom sprijini financiar Festivalul „Invită Maria Bieşu”, manifestările dedicate Zilei Independenţei ş.a.

- Apropo, pe 31 august a fost anunţat un spectacol la Palatul Naţional, dar, totodată, vor fi organizate manifestări în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De unde asemenea disensiuni?

- Nu cred că e o mare problemă. În Palatul Naţional încap 1.450 de spectatori, iar concertul va dura două ore. Ideea vine de la administraţia Palatului Naţional. Vor fi invitate şi vedete din România…

- Care este bugetul ministerului?
- Este de 190 de milioane de lei, ceea ce asigură doar parţial salariile instituţiilor de cultură şi ale celor de învăţământ artistic.

- De ce salariile lucrătorilor din cultură rămân atât de mici, precum şi pensiile oamenilor de cultură cu merite deosebite?

- Am propus ca teatrele să treacă la sistemul de proiecte, dar am rămas la vechea formulă. Am insistat ca, de exemplu, coeficientul salariului să fie mărit de la 1,3 la 1,5 şi, printr-o hotărâre de guvern, am majorat salariile la toate instituţiile concertistice.

- Totuşi, la Teatrul de Operă şi Balet au fost micşorate…

- Depinde foarte mult de managerul instituţiei. Statul dă salariul pe care îl dă, iar instituţiile le pot majora celor mai buni din activitatea de bază a acestora.

- Ce aţi reuşit să faceţi cu casele de cultură din teritoriu, în care s-au deschis baruri, cafenele…?
- Recent am elaborat Regulamentul-cadru de activitate al caselor de cultură. În sfârşit, acestea vor avea un statut juridic aparte. Până acum, banii veneau numai la primărie, dar, după ce va fi aprobat acest regulament printr-o hotărâre de guvern, lucrătorii din cultură vor avea dreptul la o activitate separată. Vor primi banii de la stat, dar vor mai obţine mijloace şi din activitatea concertistică…

- Ce se întâmplă cu producţia editorială de carte?

- Anul trecut, lista cărţilor n-a fost aprobată. În 2010 am adoptat-o la Colegiul ministerului. Avem două edituri de stat – „Cartea Moldovei” şi „Lumina”. La „Lumina” lucrurile stau mai bine, dar „Cartea Moldovei” a editat multe cărţi la comanda de stat – ştim noi la comanda cui – şi a acumulat multe datorii. Cred că şi editurile private trebuie să fie puse în condiţii egale cu cele de stat, să participe şi ele la concursuri de editare. Zilele acestea, vom aproba Legea cu privire la activitatea editorială, în care vor fi stipulate şi condiţiile respective.

- Când va fi modificată Legea privind uniunile de creaţie?

- Am discutat despre aceasta şi vom începe modificarea ei. De asemenea, intenţionăm să modificăm Legea culturii şi ceea ce ţine de Fondul culturii.

- În ce relaţii sunteţi cu Uniunea Teatrală din Moldova?

- Foarte bune. Acum luptăm ca să-şi poată relua activitatea în sediul din strada Puşkin, 24, unde paznicii agentului economic care a arendat spaţiul nu le permite angajaţilor accesul în clădire.

- Ce n-aţi reuşit să faceţi din programul dvs. în anul care s-a scurs?

- Legea cu privire la teatre. Sper să reuşim s-o aprobăm până în septembrie. În schimb, a trecut în prima lectură Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, lege care a fost făcută de la capăt. Împreună cu Ministerul Culturii din România elaborăm dosare UNESCO pentru a obţine finanţare. Între timp, am finisat lucrul la Legea privind protejarea patrimoniului mobil, ceea ce ţine de colecţii. Paralel, verificăm registrul acestui patrimoniu. Am lucrat şi la o variantă a Legii cu privire la cinematografie, pe care am şi propus-o guvernului.

- Ce se întâmplă la Studioul „Moldova-Film”, unde, ca şi la Teatrul de Operă şi Balet, continuă conflictele?

- Încercăm să venim cu un proiect de scutire a taxei pe valoarea adăugată pentru coproducţii şi pentru filmele făcute la noi în ţară. Nimeni nu doreşte să vină să facă coproducţie, deoarece există un impozit dublu – la ei în ţară, dar şi la noi, aici. Sper că proiectul va fi avizat pozitiv de către Ministerul Finanţelor.

- La capitolul colaborare internaţională ce realizări aţi înregistrat?

- Avem un proiect de colaborare cu Republica Populară Chineză, pe care îl vom semna în septembrie. Am elaborat un nou acord de colaborare cu România, aprobat deja de guvern. Am pregătit programul de colaborare cu Bulgaria, precum şi cel cu Egiptul. De la UNESCO am obţinut un grant de 100 de mii de euro pentru a repara un monument de cultură, unde va fi amplasată Agenţia de protecţie a monumentelor. Am prezentat la UNESCO un proiect privind învăţământul artistic. Sperăm să obţinem fonduri şi de la Uniunea Europeană.

- Există la noi mafie concertistică?

- N-am auzit de asta. Ştiu doar că sunt probleme şi în acest domeniu. Avem câţiva regizori care preferă şi favorizează unii artişti, în detrimentul altora. M-am implicat şi aici pentru a face ordine.

- Cum apreciaţi activitatea dvs. în calitate de ministru al Culturii?

- M-aş bucura s-o aprecieze altcineva. Sunt conştient de faptul că unele lucruri nu mi-au reuşit, dar m-am implicat plenar în multe chestiuni. Domeniul culturii are un sistem dereglat. Când am venit semăna cu un ceasornic de la care multe piese au fost aruncate. Acest sistem trebuie reorganizat, are nevoie de un management nou. Consider necesar un curs de management artistic la Academia de Administrare Publică.

- Vă mulţumim pentru interviu.

Nicolae Roibu, Timpul

Vizita Ministrului Culturii, d-lui Boris Focşa, la Circul de Stat din Chişinău

La 5 august 2010, d-nul Boris Focşa, Ministrul Culturii, a efectuat o vizită la Circul de Stat din Chişinău, unde s-a întîlnit cu directorul Circului d-nul Gheorghe Slafenco şi alţi colaboratori ai Instituţiei date.Discuţiile purtate cu directorul precum şi cu reprezentanţii colectivelor instituţiei nominalizate mai sus s-au axat pe problemele cu care se confruntă Circul de Stat din Chişinău la ora actuală.

Punkt cu Boris Focşa

more about “Punkt cu Boris Focşa“, posted with vodpod