На белом коне и всегда впереди

Чуть больше года назад не стало Семена Шойхета – заслуженного архитектора Молдовы, участвовавшего в разработке генерального плана Кишинева, Бельц, Рыбницы (и не только), подарившего нам много известных зданий и памятников жертвам холокоста по всей республике.
Семена Шойхета любили все – семья, друзья, коллеги. Ему симпатизировали даже те, кто встречался с ним всего один раз. «Он всегда был душой компании, умел настраивать людей на работу по своему примеру – на белом коне и всегда впереди!» – делились впечатлениями 19 января друзья и коллеги самого известного советского архитектора Молдовы. Вечер памяти проходил в еврейском культурном центре «Кедем», собственно, там же можно было посетить и выставку, посвященную Шойхету: архивные фотографии, чертежи, наброски с легкой, как заверяют коллеги, руки изящных изгибов зданий ДК железнодорожников, Цирка, самого здания «Кедема» (до войны там располагалась синагога «Лемнэрия») и других сооружений.
Отстаивать принципы – сложно

На вечере памяти присутствовала и вдова Семена Михайловича – Алла Шойхет: «Мне приятно, что моего мужа помнят и любят на родине. Я была рада увидеть на мероприятии его старых друзей, коллег, учеников, пообщаться с ними, почувствовать некую преданность».
Семен Михайлович более 50 лет проработал в Государственном проектном институте «Молдгипрострой» (теперь «Urbanproiect»), участвовал в разработке генплана Кишинева, утвержденного в 1969 году, и консультировал по плану за 2005 год (ныне действующий генеральный план города, принятый в 2007 году. – Прим. автора). Естественно, на мероприятие были приглашены и его коллеги. «Семен Михайлович находился почти у самых истоков института, – говорит Юрий Повар, директор «Urbanproiect». – В моем дипломе стоит его подпись, это он впустил меня в мир архитекторов. Два раза институт был удостоен Государственной премии, и одна из них – это стопроцентная заслуга Шойхета. А здание Цирка останется в истории архитектуры на века. Ведь его построили как объединяющее звено, связавшее две части столицы. Это было знаковое событие!».
Понятно, что в наше время, помимо здания Цирка и ДК железнодорожников, которые навсегда вплелись в канву Кишинева, многие культовые здания советской архитектуры смотрятся несколько отстраненно. Речь не о простых многоэтажках. Семен Михайлович спроектировал здание Министерства сельского хозяйства, зал заседаний парламента, нынешний лицей имени Г.Асаки. Кому-то сегодня эти здания не нравятся, ведь они вызывают ностальгию о цветущем и просторном Кишиневе 70-х, но тем не менее во времена строгой советской архитектуры разрешение на постройку даже таких зданий приходилось получать чуть ли не с кровью. «Тогда были против излишеств в архитектуре и даже украсить простое прямоугольное здание такими панелями, как на лицее Асаки, было нелегко, – говорит Владимир Бокачев, главный архитектор «Urbanproiect». – За проспект Мира Шойхета вообще отчитали в Москве: мол, к чему такая ширина, это разбазаривание государственных земель! Зато не зря именно проспект Мира стал самой любимой «красной дорожкой» в Кишинев».
Надежда на орден

«Человек живет, пока его помнят. Многие ходят мимо зданий, построенных Шойхетом, и даже не знают об этом, но, пока живут эти здания, – живет и их создатель. А значит, Семен Михайлович будет жить в сердцах кишиневцев всегда!» – сказал известный предприниматель, писатель и художник Яков Тихман.
«При жизни Семену Михайловичу не успели вручить Орден Республики, но в феврале этого года, надеемся, он все-таки будет вручен, пусть и посмертно, – заверил Александр Билинкис, нынешний сопредседатель Еврейской общины Молдовы. – И табличку памятную на здании «Urbanproiect» повесим. И еще, я обещал Семену Михайловичу, что верну общине историческое здание еврейского культурного центра, то есть «Кедема (сейчас дело о собственности здания находится в суде. – Прим. автора). Значит, во что бы то ни стало постараюсь вернуть!»
Знай наших
Семен Михайлович Шойхет (1.01.1931-24.12.2010) родился в еврейской семье в Дубоссарах. Заслуженный архитектор РМ, лауреат Государственной премии, был награждён государственными наградами – медалью «Слава Труда» (Gloria Muncii), орденом «Почёта» (Ordin de Onoare). Лидер возрождения еврейской общины. Под его началом были разработаны генпланы всех крупных городов Молдавии.
Наталия Журминская AIF

Expoziţia „Arhitectul Robert Kurtz – 100 de ani de la naştere”

Pe 21 decembrie 2011, orele 15.00, pe holul de la etaj al muzeului, se deschide o nouă expoziţie tematică dedicată centenarului din ziua naşterii arhitectului Robert Kurtz. Expoziţia cuprinde fotografii, proiecte şi schiţe, cărţi şi obiecte memoriale, care prezintă crâmpeie din biografia şi activitatea arhitectului.
Activitatea profesională a lui Robert Kurtz este legată de tradiţiile arhitecturii populare moldoveneşti. Toată viaţa şi-a dedicat-o reconstrucţiei oraşului Chişinău. A luat parte la elaborarea primului plan general de refacere a Chişinăului postbelic. În anii ce au urmat, a condus colectivul de autori la elaborarea planului general de dezvoltare a Chişinăului până în anii 2000, inclusiv reconstrucţia centrului oraşului.

După proiectele sale au fost construite mai mult de 25 de obiecte: case de locuit, edificii administrative, case de odihnă, şcoli, parcuri, în primul rând, Parcul central de cultură şi odihnă din Chişinău (în prezent „Valea Morilor”), cu renumita scară în formă de cascadă.
S-a ocupat şi de restaurarea unor monumente de istorie, cultură şi arhitectură din Moldova.
Expoziţia va funcţiona până la 21 ianuarie 2012.

След в истории. Архитектор Валентин Войцеховский

Aurel Marinciuc Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG

Inaugurarea Albumului Centrul Istoric al Chisinaului la inceputul sec. al XIX-lea.

1st collector for Aurel Marinciuc Oameni-Enciclopedii ale Chisina…
Follow my videos on vodpod

Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură

Pe data de 10 martie ora 15:00 la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va avea loc lansarea albumului “Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură”.
Albumul conţine rezultatele unor noi investigaţii asupra situaţiei actuale a zonei istorice din Chişinău şi a clădirilor păstrate în procesul evoluţiei urbane. Cartea pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.
Conţinutul albumului, prin punerea în valoare a calităţii artistice a patrimoniului construit, ar putea stopa degradarea unui spaţiu menit să-i bucure atât pe locuitorii şi oaspeţii capitalei, cât şi privirea curioasă a turistului ajuns pentru prima dată pe meleagurile noastre.

Cartea Neagră a Chişinăului

1st collector for Cartea Neagră a Chişinăului
Follow my videos on vodpod

Concurs: JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Grupul civic pentru Patrimoniu Cultural organizează concursul
JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
Ediţia I, Chişinău, 2010
Concursul se impune ca o modalitate de implicare în mod responsabil şi competitiv al jurnaliştilor în campania de protejare, conservare şi punere în valoare a obiectivelor de patrimoniu construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău.
Obiective Generale:
1. Promovarea Patrimoniului construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău ca factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială.
2. Evaluarea stării de conservare, protejare, punere în valoare a Patrimoniului cultural imobil şi natural al municipiului Chişinău.
3. Identificarea disfuncţionalităţilor şi vulnerabilităţilor în domeniul patrimoniu construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău
4. Promovarea unei atitudini conjugate de percepere a valorilor patrimoniului cultural imobil şi natural, de sensibilizare a publicului şi de educaţie culturală a tineretului.
Concursul se desfăşoară în perioada 25 martie 2010 – 1 septembrie 2010
Rezultatele concursului vor fi anunţate pe __ septembrie 2010 de Ziua internaţională a Patrimoniului
Înscrierea materialelor în concurs se va face pe următoarele secţiuni:
Presă scrisă, Radio, TV, Fotojurnalism, Blog.
Pentru secţiunile Presă Scrisă, Fotojurnalism şi Blog materialele se vor trimite pe adresa de e-mail: mnein_posta@yahoo.com .
Pentru secţiunile Radio, TV materialele pe suport CD/DVD se vor trimte pe adresa: Muzeul Naţional pentru Etnografie, str. Kogălniceanu, nr. 82.
Secţiunile concursului sunt:
Presă scrisă
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au publicat materiale pe tema concursului în presa scrisă din Republica Moldova.
Radio
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat reportaje, ştiri, emisiuni, alte materiale audio cu o durată de la 30 secunde pînă la 30 minute (pe suport electronic- în format wav, mp3).
TV
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat reportaje, ştiri, interviuri, sau documentare în format video cu o durată de la 30 secunde până la 30 minute (pe suport electronic – în format mpeg2, avi, mpeg4)
Fotojurnalism
Implică participarea în concurs cu un fotoreportaj pe tema concursului
Blog
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat un blog pe tema concursului sau au publicat pe blogul său materiale specifice concursului.
REGULAMENT DE PARTICIPARE
1. Criterii de participare
La concurs pot participa autori şi grupuri de autori, jurnalişti cu vechime în muncă, cât şi studenţii facultăţilor de jurnalism.
Materialele pot fi atât în limba română, cât şi în rusă.
Participanţii vor prezenta:
- formularul de înscriere (solicitarea formularului se va face la adresa : mnein_posta@yahoo.com)
- copie xerox după buletinul de identitate
Materialele care se vor înscrie în concurs vor fi trimise prin prin e-mail sau poştă cu specificaţia “pentru Concursul JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂULUI”.
Data limită de primire a materialelor este 01.09.2010.
Este posibil ca participanţilor să li se solicite să facă dovada publicării, difuzării materialului respectiv
Plicul trebuie să conţină: formularul de înscriere completat, copie xerox după buletinul de identitate şi în funcţie de secţiunea de concurs materialul jurnalistic după cum urmează:
Secţiunea Presă Scrisă originalul ediţiei periodice, în care s-a publicat materialul sau copia xerox autentificată de redacţie.
Secţiunea Fotojurnalism: un fotoreportaj în format .jpeg (pe suport CD/DVD) pe tema concursului.
Secţiunea TV: la alegere, un material (interviu, reportaj, ştire) sau un documentar în format video (pe suport electronic – în format mpeg2, avi, mpeg4), care a fost difuzat la unul din posturile TV.
Secţiunea Radio: la alegere, un material (interviu, reportaj, ştire) sau o emisiune în format audio (pe suport electronic- în format wav, mp3) care a fost difuzat la unul din posturile radio.
Pentru secţiunea Blog se vor trimite la adresa mai sus menţionată doar formularul de înscriere completat şi copia xerox după buletinul de identitate, iar linkul blogului se va înscrie pe adresa de mail mnein_posta@yahoo.com (unde se vor menţiona şi datele de contact).
Participanţii la concurs au dreptul să prezinte la una din nominalizări un număr nelimitat de materiale. Numărul de nominalizări, la care intenţionează să participe autorul (grupul de autori) este nelimitat.

Nu se acceptă pentru participare la concurs: materialele cu caracter publicitar; materialele nepublicate, materialele deja publicate în alte ediţii (cărţi, publicaţii departamentale de utilizare limitată, pliante publicitare, etc.), materialele semnate de autori neidentificaţi.
2. Criterii de evaluare
Juriul va evalua articolele în funcţie de măsura în care acestea contribuie la obiectivul de a promova campania de salvgardare a Centrului istoric al municipiului Chişinău. De aceea, vor fi avantajate cele care sensibilizează publicul faţă de diferitele aspecte ale acestei campanii.
De asemenea, membrii juriului vor evalua articolele în baza unor criterii mai generale, precum:
• Gradul de interes pe care îl prezintă informaţiile oferite şi relevanţa acestora
• Capacitatea de a capta atenţia publicului
• Obiectivitate, grad de independenţă şi respectul faţă de principiile etice ale jurnalismului
• Originalitate
• Impactul lucrării şi beneficiile aduse publicului
• Profunzimea investigaţiei: munca de cercetare necesară colectării informaţiilor, resursele şi eforturile depuse pentru pregătirea materialului jurnalistic
• Calitatea scrierii şi a limbii
• Conţinutul informaţional al articolului – acesta trebuie să se axeze pe unul sau mai multe aspecte ale campaniei „Europa pentru pacienţi”.
• Articolele care abordează mai multe astfel de aspecte vor fi cu precădere avantajate.
3. Premii

• Premiul I – 5000 de lei
• Premiul II – 3000 de lei
• Premiul III – 2000 de lei
4. Ceremonia de decernare a premiului
În toamna anului 2010, de Ziua internaţională a Patrimoniului toţi candidaţii desemnaţi vor fi invitaţi la ceremonia de decernare a premiilor şi la un seminar organizat astfel încât să corespundă punctelor de interes comunitar.

Interesul economic bate patrimoniul naţional?

În umbra duelului dintre un fost consilier prezidenţial şi un „influent om de afaceri”, la Chişinău se întâmplă lucruri, alarmante cel puţin, cu participarea autorităţilor locale. Miercuri, capitala a rămas fără încă un edificiu de importanţă naţională şi municipală. Este vorba despre casa individuală din strada Petru Movilă, 10, colţ cu strada Corobceanu, construită în sec. al XIX-lea în spiritul neoclasicismului, cu influenţe moderne. Considerată un monument de arhitectură, clădirea figura în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale mun. Chişinău.

Potrivit lui Ion Ştefăniţă, directorul interimar al Agenţiei pentru inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice nu a dat niciun aviz pozitiv pentru demolarea edificiului dat, ceea ce este necesar pentru orice intervenţie asupra oricărui monument. „Acei care au semnat autorizaţiile şi-au depăşit atribuţiile”, a mai spus Ştefăniţă. De asemenea, directorul Agenţiei susţine că, pe 5 august curent, firma care se ocupă de construcţii, „Acar-Cantarajiu”, a fost avertizată să oprească lucrările de demolare. Deşi reprezentantul acesteia, Ion Cantarajiu, s-a obligat să stopeze demolarea imobilului dat, peste o săptămână s-a întâmplat exact invers. „Din păcate, interesul economic depăşeşte norma legală”, a comentat situaţia Ion Ştefăniţă.
n acelaşi timp, arhitectul-şef al capitalei, Vlad Modârcă, ne-a spus că Ministerul Culturii (MC) nu are nicio atribuţie asupra acestui edificiu, pentru că el nu figurează în Registrul naţional al monumentelor: „Clădirea este din patrimoniul municipal şi municipalitatea a hotărât în felul ăsta”. Întrebat de ce totuşi s-a decis demolarea edificiului, dacă acesta este considerat un monument arhitectural de însemnătate locală, inclus în Registrul local de examinare, Modârcă a răspuns că acesta (registrul – n.n.) este unul „convenţional”. „Există avizul Ministerului Construcţiilor, care a constatat că edificiul e avariat, şi avizul Direcţiei cultură a primăriei, care permite restaurarea, dar cu păstrarea celor doi pereţi laterali. În baza acestor două avize noi am emis autorizaţia de desfiinţare”, a comentat şeful Direcţiei arhitectură din cadrul primăriei, V. Modârcă. Uluitor este însă că pe locul respectiv nu a rămas niciun perete lateral, încălcându-se, în acest mod, şi cerinţele experţilor tehnici. L-am rugat să comenteze şi acest lucru pe arhitectul-şef al oraşului: „Ei au autorizaţia la mână unde scrie negru pe alb ce să facă. Dacă pereţii n-au rămas, o să trebuiască de restabilit”.

La rândul său, viceprimarul Nistor Grozavu, nici nu ştia că oraşul a rămas fără clădire: „Care edificiu, când s-a demolat? Dacă este semnătura mea, atunci totul este legal”.

Astfel, conform autorizaţiilor, în locul acestui edificiu de importanţă locală, ar urma să fie ridicat un „obiectiv public multifuncţional”, care de fapt va fi un hotel. Solicitanţii autorizaţiilor sunt două doamne – Svetlana Petraşcu şi Mariana Cucu, iar firma care se ocupă de lucrări este „Acar-Cantarajiu”, aceeaşi care s-a angajat să încheie reparaţiile preşedinţiei. S. Petraşcu ne-a spus că „noi nu putem lăsa baza ceea de o sută de ani, dar exteriorul o să fie păstrat”. Iar directorul companiei a explicat că „noi am încercat să păstrăm pereţii, dar s-au prăvălit. Executanţii nu au îndeplinit întocmai proiectul, pentru că sub peretele cela mai este încă un etaj în pământ. Dar noi o să restabilim pereţii laterali întocmai”

Ion Surdu, Timpul

Ministerul de Externe italian va restaura o clădire din centrul istoric al Chişinăului

Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, prin intermediul Biroului

UNESCO  de la Veneţia, va restaura o clădire din centrul Chişinăului în care îşi va avea sediul Agenţia pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor. Este vorba de un imobil de pe str. Şciusev 103, colţ cu str. Sfatul Ţării.

Este al doilea caz în care europenii restaurează o clădire din centrul vechi al capitalei, după restaurarea din anul trecut a Vilei Mimi, actualmente Spitalul municipal nr. 1 pentru copii, cu suportul Comisiei Europene.

După finalizarea etapei de proiectare, în septembrie urmează să înceapă reconstrucţia propriu-zisă. „Este o clădire care a aparţinut anterior Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală sau Muzeului Zemstvei din Basarabia, cel mai vechi muzeu de la noi. Ulterior a fost cedată Ministerului Agriculturii, iar pe timpul guvernării comuniste a fost transmisă Agenţiei Sportului. Acest cartier urban este singurul neatins din cele 187 din centrul istoric şi care n-a suferit intervenţii de tot felul”, spune Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor de pe lângă Ministerul Culturii.

Costul total al proiectului este de 110 mii dolari, dintre care 64 mii vor fi direcţionate pentru restaurare, iar suma rămasă – pentru mobilier şi echipament tehnic. În februarie curent, printr-o hotărâre a sa, guvernul a reîntors această clădire Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală.

Potrivit lui Ştefăniţă, imobilul va fi readus la forma iniţială, fiind înlăturate anexele apărute în perioada sovietică. „Vrem să-i motivăm şi pe ceilalţi proprietari de clădiri vechi din centrul capitalei să restaureze casele aşa cum au fost altădată. Doar astfel vom putea avea un centru istoric veritabil”, conchide responsabilul pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor.

Valentina Baciu, Timpul.md