S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.

Cer demisia arhitectului-şef, Vladimir Modârcă

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au pichetat, luni, 28 martie sediul Primăriei Chişinău, cerând demisia şefului Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Vlad Modârcă, transmite Info-Prim Neo.

Membrul asociaţiei „Pădurea-Râşcani”, Veaceslav Iordache a apus că au venit să protesteze, deoarece în fiecare lună se distruge câte un monument arhitectural din Centrul Istoric al Chişinăului. Veaceslav Iordache a spus că monumentele istorice trebuiesc păstrate şi restaurate. Acesta susţine că şeful de la arhitectură, Vlad Modârcă şi viceprimarul Nistor Grozavu trebuiesc demişi pentru neglijenţă în serviciu. De asemenea, protestatarii l-au acuzat şi pe primarul general, Dorin Chirtoacă pentru inacţiune în cazurile de demolare.

„Rămânem fără istorie, rămânem fără Chişinău”, a declarat membrul Grupului Civic pentru apărarea Patrimoniului Cultural, Anatolie Juraveli şi a spus că oraşul trebuie restaurat, dar nu demolat şi distrus.

Protestatarii au strigat lozinci, printre care ,,Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu”, ,,Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie”, ,,Arhitecţii au ucis Primarul”, ,,Stop demolare, start restaurare”, ,,Modârcă, nu distruge Chişinăul”.

Potrivit protestatarilor, de la începutul anului 2011, în Centrul Istoric al Chişiăului au dispărut 3 monumente: la 20 ianuarie din strada Petru Movilă, la 7 februarie din strada Vasile Alecsandri, la 14 martie din strada Bucureşti.

«Arhitecţii au ucis Primarul»

Mai multe organizaţii neguvernamentale din Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional au protestat azi dimuneaţă în faţa Primăriei Chişinău, cerând demisia şi punerea sub urmărire penală a arhitectului-şef, Vladimir Modârcă. Acesta este acuzat de neglijenţă şi abuz în serviciu. Acuzaţiile vin după ce la Chişinău firme de construcţii au demolat ilegal sau pun în pericol de demolare mai multe monumente de arhitectură din centrul istoric al Chişinăului. «Numai de la începutul anului 2011 în centrul istoric au dispărut trei monumente (Petru Movilă, 27A, V. Alecsandri, 32, Bucureşti, 71) se spune în petiţia protestatarilor, adresată Primarului general de Chişinău, D. Chirtoacă. Aceştia se arată indignaţi de faptul că deşi Primarul a semnat, încă la 21 februarie, o dispoziţie prin care a fost pus moratoriu la eliberarea autorizaţiilor de construcţie sau demolare a monumentelor de arhitectură din zona istorică până la elaborarea unui nou Registru municipal al monumentelor, «alte trei monumente sunt ameninţate să dispară de la o zi la alta (Pârcălab,71, Şciusev, 52», capela din scuarul Şipca, Râşcani). «Străinii ne distrug oraşul», «Stop demolare, start restaurare»,«Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie» au scandat protestatarii, alături de «Modârcă nu distruge Chişinăul», «Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu» şi «Arhitecţii au ucis Primarul». Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional cer Primăriei, Procuraturii, Inspecţiei în construcţii să pună capăt haosului şi ilegalităţii care ameninţă Chişinăul istoric şi fac apel către locuitorii capitalei să iasă în apărarea Chişinăului.

Ziarul de Garda

„Nu demolare, da renovare!”

1st collector for „Nu demolare, da renovare!”
Follow my videos on vodpod

На месте памятника архитектуры XIX века может появиться новая гостиница

На месте памятника архитектуры XIX века может п…, posted with vodpod

Încă o problemă pentru R. Moldova: „arheologia neagră”

Vineri, Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Mariana Şlapac, vicepreşedintă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, că legea are drept scop să combată „arheologia neagră” sau săpăturile arheologice ilegale.

În acest context, Sergiu Musteaţă, directorul Centrului de Cercetări Arheologice din R. Moldova, a ţinut să sulbinieze faptul că legea a fost aprobată după un efort de cinci ani de zile al specialiştilor în materie. Potrivit lui, proiectul de lege a fost respins din varii motive, deşi fusese expertizat de specialişti din SUA, Franţa, Ucraina şi alte ţări. Acum legea adoptată va fi implementată prin acte normative care vor stipula un şir de sancţiuni pentru cei ce vor încerca să o încalce. El a precizat că în aşa-numita „arheologie neagră” sunt implicaţi peste 150 de căutători de comori, care nu au nimic în comun cu cercetările arheologice.

La rândul său, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a constatat că noua lege prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va lua în evidenţă strictă patrimoniul arheologic şi la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice. Totodată, va fi fondată Agenţia Naţională Arheologică, organ de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului respectiv.

În cadrul conferinţei, a fost lansată „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Ion Ştefăniţă, coordonatorul volumului, director general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a spus că lucrarea pune în faţa cititorului cazuri de demolare, intervenţii degradante ilicite asupra obiectelor de patrimoniu istoric şi monumentele care se ruinează de la o zi la alta.

În urma inspectării monumentelor de arhitectură de importanţă naţională şi locală, au fost inventariate 977 de monumente din partea centrală a Chişinăului. Dintre acestea, în ultimii ani, 77 au fost demolate, iar 155 au suferit serioase intervenţii structurale ilicite. Un caz răsunător l-a constituit demolarea Conacului Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 160.

Timpul (N.R)

Cartea Neagră a Chişinăului

1st collector for Cartea Neagră a Chişinăului
Follow my videos on vodpod

Cartea Neagră a Patrimoniului cultural al mun. Chişinău

Pictor: Ghenadie Sontu - Primaria Chisinau

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” va fi prezentată luni, 20 septembrie, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, anunţă Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor.

“Cartea” cuprinde numeroase materiale – documente, imagini, materiale din presa scrisă, publicaţii ştiinţifice – care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chişinău este supusă unei continue degradări.

Potrivit sursei, din cele 977 de edificii de arhitectură, ce reprezintă “Centrul istoric al Chişinăului”, 76 sunt demolate, 155 de monumente – au suferit intervenţii neautorizate de reconstrucţii, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural, necesităţii luării unor măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia.

Unimedia

Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, în colaborare cu Ministerul Culturii, Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, expoziţia Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010, ediţia a XV – a, etapa a II – a. Acţiunea este realizată la iniţiativa Consiliului Europei. Cele mai reuşite imagini realizate de tineri cu tematica: patrimoniul cultural – istoric şi natural, din cele 59 de state participante la concurs, vor fi expuse în cadrul expoziţiilor care au loc cu acest prilej în toate ţările participante. Numărul tinerilor prezenţi în cadrul concursului la această ediţie a fost de 19 240, cu un număr de 112 304 imagini foto, dintre care au fost desemnate doar 190 de imagini, care au fost selectate de juriul din aceste state. Aceste imagini vor fi prezentate şi în cadrul expoziţiei comune, ce va fi vernisată în Palatul Europei, Strasburg, Franţa, pe data de 6 decembrie 2010.
Cine sunt laureaţii, care reprezintă Republica Moldova la acest concurs internaţional, aflaţi la vernisarea expoziţiei şi la lansarea catalogului foto Experience Photographique Internationale des Monuments/International Heritage Photographic Experience 2010, care va avea loc în cadrul Centrului Expoziţional Constantin Brâncuşi, Sala Mică, pe data de 16 septembrie, ora 15:00, Chişinău, str. Ştefan cel Mare Nr. 3.

Alte detalii site web: http// ihpe.mhcat.cat

Procuraturii i se solicită pedepsirea responsabililor pentru demolarea a încă unui monument istoric

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor solicită Procuraturii Generale tragerea la răspundere a câtorva persoane pentru demolarea ilegală a unui edificiu inclus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău. Directorul general al Agenţiei, Ion Ştefăniţă, a declarat pentru Info-Prim Neo că edificiul de pe str. Mitropolit Petru Movilă nr. 10, A are peste 100 de ani şi a fost demolat la iniţiativa proprietarilor clădirii.

Potrivit lui Ion Ştefăniţă, clădirea a fost demolată la 11 august, iar proprietarii intenţionează să construiască în locul acesteia un hotel. „Am sesizat Procuratura Generală ca să investigheze cazul şi să tragă la răspundere penală cei care au demolat edificiul în mod conştient, dar şi pe cei care au dat aviz pozitiv şi au semnat autorizaţia de demolare şi de construcţie”, a menţionat Ion Ştefăniţă.

Director Agenţiei a menţionat că vinovat de demolarea edificiului se face şi viceprimarul Nistor Grozavu, şi arhitectul-şef al Primăriei, Vlad Modârcă. „Responsabilii Primăriei se fac vinovaţi pentru că au dat aviz pozitiv pentru demolarea edificiului care are peste 100 de ani şi construirea unui hotel. Nistor Grozavu ştia foarte bine despre legea care interzice demolarea edificiilor incluse în Registrul monumentelor, dar şi-a depăşit atribuţiile de serviciu”, a menţionat Ion Ştefăniţă.

Solicitat de Info-Prim Neo, Nistor Grozavu a declarat că sesizarea depusă de către Ion Ştefăniţă este nefondată. „Autorizaţie de desfiinţare cu păstrarea pereţilor edificiului pe str. Mitropolit Petru Movilă a fost eliberată de către Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţia de verificare şi expertizare a proiectelor şi de către Direcţiei Cultură, astfel că, demolarea edificiului a fost legală, plus la acesta clădirea este proprietate privată”, susţine Nistor Grozavu.

Totodată, viceprimarul menţionează că agentul economic care a demolat clădirea a lucrat „neatent”, dând jos şi pereţii edificiului. Nistor Grozavu a declarat că, astfel, agentul economic este responsabil să restabilească pereţii edificiului, aşa cum era prevăzut în autorizaţia de desfiinţare, în caz contrar acestuia i se va lua licenţa.

Edificiul de pe str. Mitropolit Petru Movilă nr. 10, A este un monument de arhitectură de însemnătate locala, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinau. Clădirea a fost construită în anii ’20 ai secolului trecut.

Info Prim Neo

Nota: Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei.

În 1887 Pavel Stepanovici Koleangi a vândut consilierului de curte Alexei Kokulisky un lot de pământ viran, aflat la colţul cartierului, mărginit de străzile Movilă şi A. Corobceanu, pe care între anii 1888 şi 1902 construieşte o casă într-un parter, din piatră, şi un corp de casă orientat spre strada Movilă. În 1902 proprietatea este cumpărată de către consilierul de colegiu Arcadie Saveliev. În anii ’20 ai secolului al XX-lea clădirea orientată spre strada Movilă a fost reconstruită într-o clădire cu două etaje.

Liter A (demolat). Este o casă de locuit amplasată la colţul cartierului, cu planul în forma careului, cu două aripi laterale, cu faţadele aliniate liniilor roşii ale străzilor. Faţadele sunt simetrice, una, orientată spre strada Corobceanu are opt goluri, faţada scurtă, orientată spre Movilă – patru, toate ferestre (mai târziu o fereastră a fost înlocuită cu o uşă). Intrarea în casă avea loc din partea curţii. Arhitectura faţadelor a fost modificată prin distrugerea decorului plastic şi evidenţierea prin culoare a lesenelor de la colţuri şi a ancadramentelor ferestrelor, delimitarea frizei netede printr-un brâu.  Sursa: www.sit.md

Dezastru monumental în Capitală-Inamicul public

Dezastru monumental în Capitală-Inamicul public…, posted with vodpod

Conace boiereşti din Basarabia

Continuăm seria de articole despre conacele boierilor şi nobililor basarabeni, începută în TIMPUL de vineri, 23 iulie 2010. Vă informam atunci că avem foarte multe vestigii istorice lăsate de izbelişte, deşi afirmăm că nu avem în republică suficiente destinaţii turistice.

1. Conacul Apostolopulo din Saharna, Rezina

A fost ridicat în secolul al XIX-lea. La începutul secolului alXX-lea aici locuia inginerul Nicolae Apostolopulo, care era

Conacul Apostulopolo din Saharna, Rezina.

căsătorit cu fiica boierului Ioan Bogdan, Eugenia, din Cuhureşti. În cimitirul Mănăstirii Saharna odihnesc osemintele boierului Nicolae Apostulopulo, care a fost şi unul din cei mai mari mecenaţi ai mănăstirii. Monumentul de pe mormântul lui a fost executat de prietenul familiei Apostolopulo, celebrul sculptor Alexandru Plămădeală. La 1927, în conac funcţiona Şcoala de viticultură şi pomicultură, care şi-a continuat activitatea până în anii ’60. În anii 1970-1980 aici au fost transferate, pe rând, Spitalul invalizilor din cel de-al Doilea Război Mondial din Tiraspol şi Şcoala-colonie pentru fete din Dubăsari. După 1990, mai multe persoane private au încercat să cumpere complexul. Cineva l-a achiziţionat chiar şi l-a gajat la „Banca Socială”. Ulterior, banca a încercat să-l vândă. Acum, la Rezina se vorbeşte că proprietar ar fi devenit liderul social-democrat Victor Şelin.

2. Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti

Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti.

Datează de la începutul secolului al XX-lea. Include şi un parc. Conacul şi alte acareturi nu s-au păstrat, a rămas doar o anexă, în care se află odaia pentru oaspeţi, bucătăria şi beciul. Parcul (de 3 ha) este protejat de stat, incluzând numeroase soiuri de arbori şi arbuşti din ţările europene, cele din America şi Canada, precum şi din zona Caucaz.

3. Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

Este construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Arhitectural

Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

este apropiat de casele ţărăneşti, cu distribuirea odăilor în jurul holului central. Ultimii moşieri din această dinastie au fost Gheorghe şi Elena Lazo, părinţii „eroului legendar al războiului civil din Rusia” Serghei Lazo. În perioada interbelică, în conac este amenajată şcoala, iar în 1967-1968, după transferarea şcolii în sediul nou, conacul este reconstruit şi transformat într-un muzeu dedicat „eroului sovietic”, fiind şi filială a Muzeului Naţional de Istorie. După ce în mai 2006 ex-preşedintele comunist V. Voronin vizitează complexul, începe reconstrucţia lui. În iulie 2007, fosta guvernare comunistă a alocat 3,9 mln. lei pentru reconstrucţia casei „eroului sovietic”. Anul trecut, Curtea de Conturi avea să constate încălcări ale legislaţiei la reconstrucţia imobilului. În 2008, alte 1,2 mln. lei au fost alocate de la bugetul de stat pentru reconstrucţie. Majoritatea istoricilor contestă mitul şi valoarea istorică ale lui Serghei Lazo.

4. Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

A aparţinut familiei de nobili armeni Bagdasarov, despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia, odată cu Manuc Bei. La începutul secolului al XX-lea era o gospodărie tipică pentru o familie de nobili, incluzând ferme de păsări, porci, vite şi oi, precum şi terenuri de vii şi livezi. Astfel, complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi de tot felul, plus o cramă în spatele conacului şi un lac în faţă. Locuitorii mai în vârstă îşi amintesc că boierul avea şi un garaj pentru maşină şi tractoare, precum şi o minicentrală electrică. După 1944, conacul a fost o vreme închisoare, după care fermele colhozului „Serghei Lazo”, depozit de cereale, iar bucătăria, o anexă la clădirea principală, este şi astăzi sediu pentru brigada de tractoare. După 1990, nepoţii boierului de la Odesa au venit să vadă ce a rămas din conac.

5. Conacul familiei Donici din satul omonim, Orhei

Conacul familiei Donici din Piatra, Orhei.

Datează din secolul al XIX-lea şi are o arhitectură modestă, apropiată de cea a caselor ţărăneşti. Include un parc şi capela familiei Donici. Aici a crescut Alexandru sau Alecu Donici (1806-1866) – clasic al literaturii române, fabulist şi traducător. Conacul din Bezeni, vechea denumire a localităţii, a fost o vreme şcoală după care, în 1976, a fost reorganizat în casă-muzeu. Colecţiile includ articole de uz casnic şi publicaţii ale timpului, precum şi documente şi fotografii legate de viaţa lui A. Donici.

6. Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei
A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei

la comanda boierului armean Carabet Balioz, despre care se spune că a fost administratorul şi ginerele lui Manuc Bei. Lucrările au fost începute în 1852 şi finisate peste 21 de ani, în 1873. Conacul include şi un parc, de 7 ha, cu castani, brazi, tei, precum şi plante exotice pentru RM. De asemenea, aici mai există un turn de apă pe trei niveluri, hambare, pivniţe, moară, grajduri, fierărie şi alte anexe. În 1941, urmaşii lui Balioz s-au refugiat peste Prut, iar conacul a fost folosit de noua administraţie ca spital militar, baie, bibliotecă, precum şi în alte scopuri. O parte din averea boierului a fost furată şi dezasamblată de localnici. În 1975 a fost luat sub protecţia statului, iar în 1984 complexul a fost transformat în Muzeul Meşteşugurilor Populare, filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În acelaşi an au început lucrările de restaurare a conacului, care aşa şi nu au fost finisate. Şi astăzi acest conac se află în restaurare, iar terenul şi anexele – în litigiu. În 1996, Ministerul Culturii şi Ministerul Agriculturii au transmis la balanţa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală toate construcţiile complexului, care se aflau în gestiunea Gospodăriei Agricole „Ivancea” (moara cu abur şi oloiniţa, casa morarului, depozite, grajduri şi alte construcţii gospodăreşti), toate aflate într-o stare deplorabilă. În 2006, „Casa Vinului” SRL a început un alt proiect de restabilire a conacului. Numai că ţăranii din localitate dispută acum cota-parte din terenurile şi anexele transmise de fosta gospodărie agricolă muzeului.

7. Conacul familiei Ciolac-Malski din Bahmut, Călăraşi

Conacul familiei Ciolac-Malski din Balmut, Călăraşi

A fost construit în secolul al XIX-lea în stil neoclasic. În forma iniţială dispunea de o alee de marmură, străjuită simetric de două rânduri de castani şi pini. Includea un parc cochet cu arbori şi arbuşti exotici şi un lac. Actualmente, conacul este prefăcut într-un morman de gunoi.

8. Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni

Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni Detaliu

Datează de la începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut familiei Ralli. Are o arhitectură tradiţională şi este cunoscut, mai ales, ca locul pe care îl frecventa poetul rus A. S. Puşkin, între anii 1820-1823, în timpul exilului său în Basarabia. Anume acest aspect a salvat conacul de la distrugere şi i-a oferit protecţionism din partea statului sovietic şi a guvernărilor care au urmat după independenţă. În 1849, Ivan, unul dintre cei cinci fii Ralli, cu care Puşkin s-a aflat în relaţii bune, construieşte o nouă biserică în sat şi restaurează gospodăria veche a tatălui său. După venirea ruşilor, în 1946, conacul este transformat în muzeu, ulterior devenind filială a Casei-muzeu „A. S. Puşkin” din Chişinău. În anii ’70 ai secolului al XX-lea este reconstruit radical. Majoritatea exponatelor muzeului sunt aduse de la Sankt Petersburg şi Chişinău. În ultimii ani, clădirea a mai suferit o reconstrucţie, cu suportul Companiei ruse „Lukoil”.

9. Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

fiind proprietatea moşierului Alexandru Gonata. O vreme aici a locuit ginerele boierului, unul dintre cei mai în vârstă doctori de pe crucişătorul „Nazarin”, C. N. Crăciunescu, decedat în Războiul Ruso-Japonez, în 1905. În perioada sovietică a fost folosit ca spital sătesc, fără a fi protejat de stat.

10. Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti

Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti.

Datează din secolul al XIX-lea. Nimeni de la Academia de Ştiinţe a R. Moldova şi Ministerul Culturii nu i-a studiat istoria şi nu ştie cui a aparţinut. Localnicii îi spun „curtea lui Andriano”. În perioada sovietică a fost spital, acum este abandonat.

Valentina Baciu, Timpul.md, Foto. Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor

Patrimoniul Cultural Demolat

O pagina din Cartea neagra a patrimoniului cultural, care in curind va fi lansata si va putea fi obtinuta in mod gratuit de la Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor.

Patrimoniului arhitectural degradează catastrofal

Ne plângem că turiştii ocolesc R. Moldova şi ne căznim să facem strategii pentru a-i atrage în ţara noastră, dar nu ne îngrijim de păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, istoric, arheologic. Un control realizat de Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, instituţie subordonată Ministerului Culturii, a arătat că situaţia este cu adevărat gravă. Aflaţi mai multe din interviul de mai jos. Totodată, TIMPUL, în comun cu Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, anunţă lansarea unei campanii de sensibilizare a opiniei publice şi autorităţilor privind salvarea patrimoniului arheologic şi arhitectural al RM.

- Dle Ion Ştefaniţă, ce aţi reuşit să inspectaţi şi care sunt primele concluzii?
- Am pornit de la centrul istoric al capitalei. Din ianuarie şi până la mijlocul lui martie, am reuşit să verificăm toate cele 977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi naţională înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Constatările sunt foarte triste: continuă degradarea catastrofală a patrimoniului arhitectural. 76 de edificii nu mai există deloc, dintre care 40 au fost demolate în ultimii patru ani (de exemplu, cele de pe str. Bucureşti 81, str. A. Şciusev 101, str. Sfatul Ţării 15). În alte 127 de cazuri, edificiile au suferit intervenţii ce au prejudiciat autenticitatea şi integritatea acestora şi a zonei lor de protecţie.

- La ce vă referiţi?
- Intervenţii în faţadele clădirilor, aşa-numitele „reparaţii euro”, apariţia mansardelor pe clădirile istorice, construcţia unor imobile moderne cu multe etaje – din sticlă, aluminiu, plastic, alături de edificii de epocă cu un nivel-două. Un alt aspect negativ este publicitatea amplasată pe edificiile istorice, un lucru nemaiîntâlnit în alte capitale europene. Toate astea ştirbesc armonia arhitecturală a centrului istoric al Chişinăului. Totodată, după astfel de „modernizări”, multe edificii îşi pierd calitatea de monument. Că doar nu poate fi numit monument de arhitectură o clădire din secolul 19 care are montate ferestre termopan din plastic!

- Dle Ştefaniţă, cine poartă vina pentru toate astea?
- Sunt mai multe aspecte. Este vorba şi de indiferenţă, şi de lipsa unei culturi de păstrare a patrimoniului, şi de insuficienţa resurselor bugetare pentru restaurarea monumentelor. Dar există şi responsabilitatea unor instituţii şi persoane concrete. În cadrul Ministerului Culturii există Consiliul naţional de experţi pentru protecţia monumentelor, care trebuie să dea aviz în toate cazurile ce ţin de construcţii, reconstrucţii, restaurări. Mai mult, în zona istorică a Chişinăului nicio intervenţie nu poate fi făcută fără avizul Consiliului. Realitatea însă este mult prea departe de lege. În multe cazuri conştient, cu semnături şi avize, s-a autorizat degradarea sau chiar nimicirea unor monumente de arhitectură. În aceste cazuri, bănuiesc, interveneau alte interese. Datorită presei, unele edificii au fost salvate. Este vorba de imobilul de epocă de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, bunăoară, care avea să fie demolat, dacă nu era mediatizat cazul, în loc urmând să apară un centru de business. Considerăm că structurile specializate ale Primăriei Chişinău (Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţia autorizări şi disciplină în construcţii), precum şi Inspecţia de stat în construcţii ar trebui să monitorizeze mai exigent procesele de desfăşurare a lucrărilor de reparaţii, construcţii, readaptări sau restaurări ale monumentelor şi să conlucreze mai eficient cu structurile specializate ale Ministerului Culturii la etapele de elaborare şi coordonare a proiectelor.

- Ce poate face Agenţia pe care o conduceţi pentru a nu mai admite astfel de ilegalităţi?
- Am făcut demersuri la Direcţia urbanism, cerând ca orice certificat de urbanism să fie avizat iniţial de agenţie, pentru a preîntâmpina din start procesele de degradare. Am făcut demers la Direcţia arhitectură pentru acces la documente şi am creat primele 20 de dosare în cazuri de demolări şi intervenţii degradante. Am început să adunăm alte vreo 40. Vom mediatiza aceste cazuri, opinia publică trebuie să ştie cine sunt „eroii” care au autorizat distrugerea monumentelor arhitecturale. În cazuri grave, vom sesiza organele procuraturii. De asemenea, în baza materialelor acumulate, ne propunem să edităm „Cartea neagră a patrimoniului”. Presupunem că aceasta va provoca scandal şi va fi incomodă pentru unii, dar sperăm să aibă efect şi să contribuie la protejarea patrimoniului.

- Şi cum poate fi stopată degradarea continuă a edificiilor de arhitectură?
- Inspectarea a arătat că circa 80% dintre imobilele de epocă din Chişinău sunt în stare deplorabilă şi necesită restaurare urgentă. Este vorba de sute de clădiri care datează de la sfârşitul sec. 19 – începutul sec.20. Statul ar trebui să aloce bani pentru restaurarea faţadelor acestor edificii, cum se face în alte ţări sau măcar să suporte o parte din cheltuieli, iar restul să achite proprietarul. O soluţie ar fi şi vinderea monumentelor de arhitectură unor investitori, cu condiţia ca ei să le restaureze. Un caz fericit, sperăm, este transmiterea clădirii din str. A. Mateevici 53 Ambasadei Germaniei, care va restabili edificiul în forma sa iniţială. Totodată, ar trebui să căutăm finanţări externe, căci restaurările necesită sume enorme, pe care ţara noastră, din păcate, nu le are.

- De ce Agenţia sună alarma abia acum?
- Agenţia a fost creată la 25 septembrie 2006, dar, din păcate, a existat mai mult pe hârtie, cu rol de ajutor pentru Ministerul Culturii la rezolvarea unor petiţii. Dar de inspectarea monumentelor nu s-a ocupat. N-am găsit aici nici arhivă, nici foaie cu antet, nimic. Agenţia a început să funcţioneze din noiembrie anul trecut, după schimbarea guvernării. Abia recent a fost aprobat regulamentul ei, am fixat o strategie… Avem un volum enorm de lucru, iar finanţarea este mai mult decât modestă şi suntem doar şase persoane. În următoarele luni, vom extinde activitatea la nivelul întregii republici, urmând să vedem în ce stare sunt toate cele peste 10 mii de monumente – arheologice, naturale, de arhitectură, istorice – incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Din 1993, când a fost aprobat registrul, multe monumente au fost deteriorate, altele au dispărut cu totul. Trebuie să întreprindem măsuri urgente, altfel vom continua să pierdem, irecuperabil, valorile de patrimoniu.

- Anterior nu s-a făcut nicio inspectare?
- A existat un proiect bun, realizat de o echipă de arhitecţi în frunte cu Boris Gangal, în 2003-2006, care a inclus o inspectare a zonei Centru. Ne-au ajutat foarte mult hărţile elaborate de ei şi pozele făcute. Avem cu ce compara situaţia. Putem analiza evoluţiile şi putem demonstra multe ilegalităţi în baza fotografiilor.

Alina Ţurcanu, Copyright © 2010 Timpul.