Colocviu International: “Tehnici si materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectura”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Moldova, organizează colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”.
Prelegerile din cadrul colocviului vor dezbate despre bunele practici în domeniul restaurării monumentelor istorice: materiale, tehnici și atitudine. În cadrul evenimentului se va face o exemplificare pe analiza Casei Zemstvei Basarabene – clădire istorică din centrul Chișinăului pe care ICR Chișinău are de gand să o restaureze ca sediu și pentru un Centru Muzeal și Multidisciplinar.
Prin intermediul ICR Chișinău evenimentul beneficiază, alături de reputați specialiști locali, de prezențe notabile din domeniul salvării monumentelor de patrimoniu, fiind anunțată prezența lui David Baxter – director program, Director Programe Europene, IHBC- Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit – Castelul Bánffy din Bonţida, România, Dragoș Marcu – inginer, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București, proiectantul structurii celor mai înalte cladiri în România, Șerban Sturdza – arhitect, vicepreședinte Fundaţia Pro Patrimonio și vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Angelo Roventa – arhitect, autorul celebrului „Cub negru” – clădirea provizorie a Teatrului Național din Iași
Evenimentul va avea loc la pe data de 25 ianuarie 2012 la ora 10.00, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, Chișinău, Bulevardul Dacia Nr. 39, Corpul de studii nr. 9, Aula 212.
Pe data de 26 ianuarie 2012, începând cu ora 11.00, va avea loc analiza obiectivului denumit Casa Zemstvei (Chișinău, strada Sciusev, nr.103), intrarea prin curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Problema demolării monumentelor istorice a ajuns la Guvern

După câteva cazuri răsunătoare, problema demolării monumentelor istorice de importanță națională a fost discutată ieri la Guvern. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă i-a prezentat premierului Vlad Filat situația dezastruaosă în care se află monumentele istorice, aflate în protecția statului. Premierul a solicitat elaborarea unui proiect concret, care să prevadă sancțiuni pe măsură pentru cei care ignoră legea.

Potrivit lui Ștefăniță, 25% din edificiile ocrotite de stat din toată țara au fost demolate sau sunt în proces de demolare. Din cele 81 de obiective care au fost distruse în Chișinău, 37 au fost demolate recent, în anii 2006-2009. Pe țară, au avut de suferit cca 254 de monumente istorice de importanță națională. Până în prezent, nu există nici un caz de tragere la răspundere a vreunei persoane responsabile de demolarea sau de prejudicierea obiectivelor protejate de stat, iar în majoritatea cazurilor, organele abilitate refuză să intenteze un dosar.

„După ce am fost numit în funcție, am preluat o agenție-fantomă, care nu a făcut nimic din 2006 până în 2009. Într-un timp scurt, noi am reușit să publicăm în Monitorul Oficial, cu o întârziere de 17 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat de către Parlament în 1993. Cu salarii de mai puțin de 1000 de lei, am reușit să sensibilizăm opinia publică”, a declarat Ștefăniță. Acesta s-a adresat premierului: „Mâine ne vor vizita ofcialii europeni. Cu ce ne vom prezenta? Cu Cricova și Mileștii Mici?”

La rândul său premierul Vlad Filat i-a mulțumit directorului (AIRM) pentru munca depusă și pentru atitudinea de care a dat dovadă. „Urmează să intervenim cu sancțiuni pe măsură. Instituțiile vizate împreună cu colegii din societatea civilă – veniți cu tot ce inseamnă reglementare în domeniu”, a solicitat Filat. El a subliniat că deși statul nu are bani pentru restaurarea monumentelor, sursele pot fi atrase din afară, dar pentru asta trebuie proiecte concrete.

UNIMEDIA amintește că edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, din Capitală,  monument istoric de importanță națională din Centrul istoric al Capitalei, aflat în proprietatea S. A ”Moldpresa” a fost distrus la 22 iunie, în urma unor ilegalități în acte.

Unimedia.

Demolatorii au prins curaj

Nimeni şi nimic nu-i opreşte pe cei care distrug, încetul cu încetul, edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, monument de istorie şi arhitectură de importanţă naţională. Dacă în luna mai muncitorii demolau pe ascuns clădirea, camuflaţi de o pânză verde, în iunie ei nu se mai feresc de ochii trecătorilor şi pot fi văzuţi cum strică fără nicio tresărire pereţii edificiului-monument.

Ion Ştefăniţă, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, a declarat pentru JURNAL: „Demolarea ilegală continuă. Muncitorii vor să păstreze, chipurile, faţada, dar oricum, monumentul se distruge. Regretăm că organele de drept nu cercetează cazul. Procuratura nu a început urmărirea penală, de aceea suntem pe cale de a pierde monumentul”.

Arhitectul-şef al Chişinăului, Vlad Modârcă, s-a arătat surprins de faptul că această clădire, aflată la doi paşi de Primăria municipală, e distrusă în plină zi: „Se demolează chiar acum? Nu ştiu nimic, eu sunt la catedră. Ceea ce vă pot spune cu siguranţă e că Primăria Municipiului Chişinău a emis încă în 2008 o dispoziţie privind stoparea demolărilor şi anularea tuturor certificatelor de reconstrucţie”.

Amintim că monumentul de pe Vlaicu Pârcălab 71 e proprietate a Moldpresa S.A., transmisă în gestiune pentru 99 de ani companiei moldo-turce „Leopress”. Patronii intenţionează să construiască în locul ei un business centru cu şapte niveluri şi cu două niveluri la subsol, pentru parcări subterane.

Directorul AIRM Ion Ştefăniţă ne-a mai comunicat că Primăria de Chişinău a dat în judecată compania „Leopress” şi a pierdut procesul.

Edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, construit în primul deceniu al secolului XX (arhitect, Mitrofan Elladi), face parte din Centrul Istoric al capitalei. Clădirea a fost prima staţie de telefonie din Chişinău.

Irina Nechit

S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Activistii se mobilizeaza impotriva ilegalitatilor

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.

«Arhitecţii au ucis Primarul»

Mai multe organizaţii neguvernamentale din Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional au protestat azi dimuneaţă în faţa Primăriei Chişinău, cerând demisia şi punerea sub urmărire penală a arhitectului-şef, Vladimir Modârcă. Acesta este acuzat de neglijenţă şi abuz în serviciu. Acuzaţiile vin după ce la Chişinău firme de construcţii au demolat ilegal sau pun în pericol de demolare mai multe monumente de arhitectură din centrul istoric al Chişinăului. «Numai de la începutul anului 2011 în centrul istoric au dispărut trei monumente (Petru Movilă, 27A, V. Alecsandri, 32, Bucureşti, 71) se spune în petiţia protestatarilor, adresată Primarului general de Chişinău, D. Chirtoacă. Aceştia se arată indignaţi de faptul că deşi Primarul a semnat, încă la 21 februarie, o dispoziţie prin care a fost pus moratoriu la eliberarea autorizaţiilor de construcţie sau demolare a monumentelor de arhitectură din zona istorică până la elaborarea unui nou Registru municipal al monumentelor, «alte trei monumente sunt ameninţate să dispară de la o zi la alta (Pârcălab,71, Şciusev, 52», capela din scuarul Şipca, Râşcani). «Străinii ne distrug oraşul», «Stop demolare, start restaurare»,«Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie» au scandat protestatarii, alături de «Modârcă nu distruge Chişinăul», «Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu» şi «Arhitecţii au ucis Primarul». Grupul Civic pentru apărarea Patrimoniului Naţional cer Primăriei, Procuraturii, Inspecţiei în construcţii să pună capăt haosului şi ilegalităţii care ameninţă Chişinăul istoric şi fac apel către locuitorii capitalei să iasă în apărarea Chişinăului.

Ziarul de Garda

Clădire istorică, în bătaia vântului

1st collector for Clădire istorică, în bătaia vântului
Follow my videos on vodpod

Suntem marginalizaţi, pentru că nu putem tolera corupţia

Importanţa conservării centrului istoric al Chişinăului revine în atenţia publică, după ce, marţi, pe clădirea Primăriei şi pe cea a Bibliotecii „B. P. Hasdeu” din Chişinău au fost instalate plăcuţe care amintesc că acestea sunt monumente protejate. Prin această decizie, autorităţile locale încearcă să împiedice demolările din capitală… Nu ştim ce putere fermecătoare în lupta cu corupţia din RM vor avea plăcuţele, căci, în fond, situaţia rămâne aceeaşi. Despre aceasta, dar şi despre ce ne aşteaptă pe viitor, dacă demolările vor continua, am discutat cu Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii.

- Dle Ştefăniţă, la finele lui 2010, AIRM a publicat raportul preliminar privind starea monumentelor de importanţă naţională din RM. De ce acest lucru nu s-a făcut mai devreme?

- AIRM a fost creată printr-o hotărâre de Guvern pe 25 septembrie 2006, dar nu avea nici regulament, nici program de activitate. Ministerul Culturii (MC) i-a aprobat regulamentul tocmai în februarie 2009. Adică, timp de trei ani, angajaţii Agenţiei nu făceau altceva decât să-şi ridice salariile. Situaţia s-a schimbat din noiembrie 2009, când am fost numit director al agenţiei. Nu mă laud, la aceasta a contribuit şi schimbarea situaţiei în ţară. Am publicat regulamentul în „Monitorul Oficial”, am fixat un plan de acţiuni până în 2013 şi am decis să acţionăm după principiul „Obiectiv fixat – obiectiv realizat”. Am insistat să fie publicat şi Registrul naţional al monumentelor – o restanţă din 1993. Apoi am inspectat centrul istoric al Chişinăului (187 de cartiere cu 977 de clădiri incluse în Registru), pentru a constata tabloul trist pe care îl avem astăzi: intervenţii neautorizate, mansardări pe edificii monumentale, intervenţii asupra faţadelor sau, mai grav, demolări. Rezultatele au fost publicate în „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al mun. Chişinău”. La nivel naţional, situaţia e mult mai sumbră. Avem biserici de lemn sau conace boiereşti care se ruinează din cauza indiferenţei şi a lipsei de bani.

- De ce a fost creată Agenţia, dacă nu se ocupa cu nimic?

- Să vă răspundă cei cinci directori de până la mine. Ştiu că anumite bunuri ale Agenţiei au fost folosite în alte scopuri. Mă refer la autoturismul cu care fiul ex-ministrului Cozma călătorea în străinătate, despre care a scris TIMPUL.

- Cum se explică faptul că, odată cu schimbarea guvernării, au fost demolate trei clădiri-monument (str. P. Movilă 10A, B. Bodoni 51 şi Alecsandri 32), a avut loc o tentativă de demolare (str. P. Movilă 27) şi încă nu s-a stins scandalul cu edificiul din str. Mateevici 73?

- În anii 2006-2009, în Chişinău au avut loc 33 de demolări. Dacă acest ritm va continua, din centrul istoric al Chişinăului nu va rămâne nimic. Odată ce ne apropiem de UE, turiştii nu se vor mulţumi doar să ne guste vinurile, vor dori să vadă şi o casă veche, un monument, dar noi ce le vom arăta? Cât nu-i târziu, e strict necesar să investim în conservarea acestor edificii. Altminteri nu vom avea nimic autentic. În plus, există şi problema lipsei specialiştilor capabili de a stabili valoarea unui monument arhitectural. În instituţiile noastre responsabile activează… oameni iresponsabili. Şi nu-i deloc serios arhitectul-şef al Chişinăului atunci când spune că „toate demolările din oraş merg după plan”. Astfel de declaraţii îi încurajează pe demolatori.

- Apropo de arhitectul-şef, Vlad Modârcă. Tot el spunea că „nu orice clădire ce are o uşă şi două ferestre este monument”…

- În Italia, orice piatră care sugerează o perioadă istorică este păstrată. În Franţa, proprietarul unei clădiri insistă de 40 de ani ca aceasta să fie inclusă în Registrul de patrimoniu. La noi, dimpotrivă, toţi luptă ca să ne sărăcească registrul. Dl Modârcă are dreptate doar dacă se referă la edificiile din perimetrul Pieţei Centrale. Acolo, într-adevăr, există case care şi-au pierdut calitatea de monument.

- Dar are dreptate atunci când afirmă că nu avem un registru local al monumentelor?

- Vă asigur că avem un registru local valabil, creat prin decizia Consiliului municipal Chişinău (CMC) din 19 ianuarie 1995. În mai 2009 a fost o tentativă de a-l abroga, dar, la insistenţa societăţii civile, CMC l-a lăsat în vigoare. Ceea ce spune Modârcă sunt vorbe în vânt. Şi nu el decide totul în Chişinău. Am înţeles că se pregăteşte un plan privind elaborarea Registrului şi legilor de protecţie a patrimoniului de importanţă locală şi naţională din Chişinău. Sper că se urmăreşte un scop nobil şi nu ne vom trezi cu excluderea din Registru a anumitor edificii în interese meschine. La elaborarea noului registru trebuie să participe oameni competenţi de la Academie, Institutul de Istorie, Institutul Patrimoniului Cultural, în colaborare cu noi şi cu MC. Din păcate, noi suntem marginalizaţi…

- De ce se creează impresia că autorităţile locale nu colaborează, ci luptă cu cele centrale?

- Eu optez pentru colaborare, dar nu pot tolera corupţia din procesul de perfectare a autorizaţiilor de construcţie şi de demolare, care favorizează dispariţia de pe harta Chişinăului a edificiilor protejate. Colaborarea înseamnă mai întâi de toate stoparea demolărilor, identificarea proiectelor privind revitalizarea centrului istoric şi a fondurilor financiare pentru aceasta.

- Viceprimarul Grozavu susţine că, pentru restaurarea Morii Roşii, de pildă, sunt necesare sume enorme de bani, cu care se pot construi blocuri locative pentru o sută de familii.

- Moara Roşie trebuie păstrată neapărat şi Primăria trebuie să se gândească cum s-o pună în evidenţă, fiind un monument de importanţă naţională din arhitectura industrială de cândva. Noi nu putem finanţa respectivele lucrări, dar există o mulţime de proiecte internaţionale, de care putem beneficia doar dacă participăm la concurs ca şi cofinanţatori. În acest sens, propun crearea Fondului Naţional de Restaurare a Monumentelor, care ar permite cofinanţarea. Realmente, MC are rezervate pentru restaurări doar şase milioane de lei, deşi numai pentru Sala cu Orgă este nevoie de circa 21 mln. lei, iar pentru Casa Herţa – 39 mln. lei.

- Relataţi-ne şi vreun caz fericit. De ce să vorbim doar despre lucruri negre?

- V-aş povesti cu plăcere, dar avem un singur caz de restaurare reuşită. În Chişinău, doar Vila Mimi a fost reabilitată din surse europene, însă deja au apărut fisuri vizibile pe clădire. Şi la Casa Herţa cade tencuiala de pe faţadă…

- De ce dar visăm la finanţări pentru reabilitarea monumentelor dacă, odată obţinuţi banii, îi cheltuim prost?

- Aici este vorba înainte de toate de profesionalismul restauratorilor. Noi nu avem specialişti care să cunoască detaliile arhitecturale, să preţuiască importanţa clădirilor şi calitatea muncii. Agenţia a încheiat acorduri de colaborare cu centre de restaurare din Belgia şi România. Sper că vor lucra altfel.

- Respectă RM convenţiile internaţionale pe care le-a semnat în domeniul ocrotirii monumentelor istorice?

- În 2008, viceprimarul Grozavu a semnat, alături de alţi 19 primari ai oraşelor occidentale, Declaraţia de revitalizare a centrului istoric. Până la urmă şi evenimentul, şi documentul s-au transformat într-o simplă formalitate. Dacă acum se instalează plăcuţe, asta încă nu înseamnă că ele vor salva monumentele. Plăcuţele au un caracter informativ şi tare n-aş vrea să ajungem la ziua în care monumentele să fie demolate cu tot cu aceste plăcuţe.

- Vă mulţumim pentru interviu.

Ion Surdu, Timpul

Cine construieşte pe monumente?

De la proclamarea Independenţei R. Moldova încoace, vestigiile arheologice au fost ignorate şi distruse în urma săpăturilor pentru construcţii.

Ion Tentiuc, arheolog şi istoric, şeful sectorului de arheologie de la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei, afirmă că, de la proclamarea Independenţei, obligativitatea de a prezenta proiectele de construcţii pentru autorizare arheologilor şi de a asigura asistarea lor la săpături în eventualitatea descoperirii unor vestigii arheologice a fost ignorată cu desăvârşire.

Legislaţie cu lapsusuri intenţionate

Tentiuc susţine că în legislaţie au fost admise intenţionat lapsusuri care înlesnesc evitarea răspunderii pentru astfel de fapte. De exemplu, Registrul monumentelor de cultură de importanţă naţională nu a fost publicat până în februarie 2010, deşi era pregătit încă din 1993, iar Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor şi-a reînceput activitatea doar în 2009.

Alexandru Corduneanu, consilier municipal Chişinău şi preşedinte al Grupului Civic pentru Protecţia Centrului Istoric, afirmă că, deşi R. Moldova a adoptat legi importante privind protecţia descoperirilor arheologice, acestea sunt ignorate. «Sub aspect organizatoric, la nivelul administraţiei pubice locale (APL) avem o restanţă de peste 17 ani la acest capitol. Administraţia publică Chişinău nu a avut şi nici nu are o instituţie specializată care ar proteja şi ar revitaliza monumentele de istorie, arhitectură şi arheologie. Avem un patrimoniu bogat, pe care nici nu-l protejăm şi nici nu-l utilizăm sub aspect cultural, economic sau turistic».

Şi Vlad Modârcă, arhitect-şef al Chişinăului, ne-a declarat că Primăria nu are o instituţie responsabilă de cercetări arheologice, iar legislaţia actuală nu obligă efectuarea acestora la momentul săpării gropilor pentru fundamente. Doar la 24 noiembrie 2010, a fost promulgată Legea privind protejarea patrimoniului arheologic, care va intra în vigoare după trei luni de la publicarea, pe 3 decembrie, curent, în Monitorul Oficial. Modârcă a mai declarat că, în consecinţă, la proiectări se va ţine cont de această lege. Arhitectul-şef mai spune că, până acum, Academia de Ştiinţe, alte instituţii competente ar fi trebuit să reglementeze efectuarea cercetărilor arheologice. «Despre legea veche nu cunosc prea multe. Nu-i domeniul meu. Cei care muncesc în domeniul arheologiei trebuiau să respecte legea, să adreseze vreo iniţiativă la Primărie. Nu ţin minte să fi fost vreo astfel de adresare sau petiţie.»

Constructorii descoperă diverse vestigii

Valeriu Dobrovolschi, constructor cu experienţă de muncă în UE, cunoaşte mai multe cazuri în R. Moldova când constructorii, săpând gropi pentru fundaţii, descopereau diverse vestigii arheologice. În astfel de cazuri, în alte ţări, construcţia este stopată imediat, până la finalizarea cercetărilor arheologice. La noi, nu se practică cel puţin informarea arheologilor, iar construcţia continuă peste vestigii. Singurul caz de stopare şi de abandonare a planului de construcţie despre care a auzit este cel de la Buiucani (în apropierea întreprinderii «Zorile»), unde, în urma săpăturilor, a fost descoperit un cimitir evreiesc. De obicei, constructorii îţi motivează ignorarea prin eventualele pagube care ar fi suportate odată cu suspendarea sau cu interzicerea construcţiei.

Din 2002, R. Moldova este parte la Convenţia Europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) la Valetta, în 1992, care îşi propune «protejarea patrimoniului arheologic ca sursă a memoriei colective europene». Articolul 2 al acestei convenţii prevede că părţile semnatare «se angajează să pună în aplicare, potrivit modalităţilor specifice fiecărui stat, un regim juridic de protecţie a patrimoniului arheologic, care să prevadă: asigurarea inventarierii patrimoniului său arheologic şi clasarea unor monumente sau zone protejate; obligaţia pentru descoperitor de a semnala autorităţilor competente descoperirea întâmplătoare a unor elemente ale patrimoniului arheologic şi de a le pune la dispoziţie pentru examinare.»

Încălcări fără modalităţi de sancţionare

Relaţiile dintre proiectele de amenajare şi protejarea patrimoniului arheologic sunt stipulate în art. 5: «Statul este obligat să asigure participarea arheologilor la procesul de planificare şi să vegheze ca arheologii, urbaniştii şi specialiştii în amenajarea teritoriului să întreţină o colaborare strânsă, în scopul protejării siturilor arheologice şi a cadrului lor. Doar în acest mod siturile cunoscute sau ipotetice pot fi luate în considerare la elaborarea proiectelor de construcţie. Este uşor să se intervină la stadiul de planificare, deoarece mai târziu pierderea de timp şi de bani va fi mult mai importantă.»

Art. 4 presupune instituirea procedurilor «de autorizare şi de control al săpăturilor şi al altor activităţi arheologice». Punctul «b» oferă soluţii «ca elementele patrimoniului arheologic să nu fie exhumate în timpul săpăturilor sau lăsate expuse în timpul sau după efectuarea acestora fără luarea unor măsuri corespunzătoare pentru prezervarea, conservarea şi gestiunea lor». Art. 6 se referă la pregătirile prealabile.

În capitolul 3, «Evidenţa, studierea şi punerea în valoare a monumentelor», art. 20 din Legea privind ocrotirea monumentelor, se prevede că «persoanele fizice/juridice care în cursul lucrărilor de orice natură pe teren descoperă vestigii arheologice cărora li se poate atribui calitatea de monument sunt obligate să sisteze lucrările şi să informeze despre aceasta în scris, într-un termen de 48 de ore, organele de administraţie locală pe al căror teritoriu se află vestigiile, precum şi Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea protejării şi conservării».

Din păcate, spun specialiştii, nu sunt stipulate modalităţi clare de sancţionare a unor astfel de încălcări. «Legea ar trebui să conţină sancţiuni adecvate, proporţionale infracţiunilor», se spune în Carta pentru protecţia şi gestiunea patrimoniului arheologic, ICOMOS, 1990.

În zona Bisericii Măzărache — cea mai veche necropolă din oraş

Doar două săpături arheologice au fost înregistrate la Chişinău după proclamarea Independenţei – la Valea Morilor şi la Biserica Măzărache. Tentiuc a declarat că vatra veche a Chişinăului a început în zona Bisericii Măzărache, unde a fost găsită în această vară cea mai veche necropolă din oraş. În 1997, în timpul unor construcţii în zona bisericii, cunoscutul arheolog Ion Hâncu a anunţat autorităţile despre necesitatea de a face cercetări. Semnalul său însă a fost ignorat, iar acum s-a constatat că edificiul construit a distrus a patra parte din necropola de acolo. În acest an s-a obţinut cu multă dificultate permisiune pentru a cerceta o suprafaţă de doar 10 metri pătraţi.

Savanţii sunt siguri că, în apropierea Bisericii Măzărache, s-ar afla prima aşezare din secolul XV a Chişinăului. Dar săpăturile care se impun nu sunt încă nici acceptate, nici finanţate de autorităţi. Descoperirea în vatra veche a unor tezaure monetare sau mixte din epoca romană, a evului mediu timpuriu şi a Hoardei de Aur, secolul XIV, a multor monede izolate, demonstrează că înainte de prima menţiune oficială a Chişinăului (1436) aici existau aşezări umane. În aceste circumstanţe, responsabilii de construcţii avizează proiecte fără ca acestea, în prealabil, să fie verificate de către arheologi şi în felul acesta distrug mărturiile istorice ale trecutului nostru.

Sumă modestă pentru cercetări

Vatra istorică a Chişinăului este un monument de importanţă naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie protejate de stat sub numărul 308. Ion Tentiuc spune că toate intervenţiile, construcţiile în vatra istorică trebuie efectuate neapărat doar după cercetări prealabile arheologice. Dacă se identifică straturi culturale, beneficiarul construcţiei e obligat să aloce o sumă, prevăzută în proiectele de construcţie, pentru investigaţii arheologice. Ceea ce nu s-a mai realizat după 1945 până la intervenţia Ministerului Culturii, în anul curent, când beneficiarul construcţiilor din zona bisericii Măzărache, Compania «Moldova-Gaz», a alocat o sumă modestă pentru cercetări.

Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a întocmit o hartă arheologică a municipiului Chişinău, pe care a oferit-o Primăriei, oficialilor responsabili şi specialiştilor în domeniu. Serghei Agulnicov a descoperit în zona aeroportului, la Băcioi, Coloniţa şi în alte localităţi mulţi tumuli (movile de pământ care protejau mormintele în trecut).

Şi pe acestea se construiesc diverse edificii. Agulnicov a avut cazuri când a anunţat administraţia publică despre vestigii chiar ieşite la suprafaţă, dar care oricum nu au fost recuperate.

La Valea Morilor — vestigii din eneolitic

Sergiu Bodean a declarat că cercetările de salvare din parcul Valea Morilor efectuate în 2009 de colaboratorii Institutului au descoperit pentru prima dată vestigii din eneolitic, din mileniul V î.e.n. În municipiul Chişinău epoca antică e mai bine cunoscută, însă evul mediu timpuriu nu a fost cercetat. Cercetările arată că teritoriul dispunea de condiţii favorabile pentru habitatul uman în epoca medievală. Mai multe niveluri istorice descoperite au oferit vestigii precum ceramică, fragmente de amfore romane, statuete antropomorfe, gropi de cult, obiecte de cult, vase, un bordei cu cuptor pietrar, gropi menajere ş.a. În mileniul V î.e.n. teritoriul nostru aparţinea unui larg areal de la Carpaţi până la Nipru în care îndeletnicirea principală era agricultura şi creşterea vitelor, cunoscută sub numele de cultura Precuteni-Tripolie şi Cucuteni-Tripolie.

Calea ferată Cahul-Giurgiuleşti — caz excepţional de distrugere a patrimoniului

Arheologul Veaceslav Bicbaiev se specializează în analiza imaginilor aerofotogramice. Acestea evidenţiază de la înălţimi mari aşezările arheologice prin reliefarea lor pe planuri. Şi în acest caz lucrarea intensă a pământului le poate distruge sau le face mai greu de recunoscut. Bicbaiev spune că în nord câmpurile sunt mai puţin parcelate, fapt ce face mai lesne descoperirea lor, dar nu se găseşte finanţare nici pentru deplasare, nici pentru a face noi poze. Majoritatea aşezărilor sunt circulare şi au uneori până la 500 de case, reprezentând eneoliticul. La fel de evidente sunt şi cele din epoca bronzului.

Un caz excepţional de distrugere a patrimoniului naţional e cel al construcţiei în 1997 a căii ferate Cahul-Giurgiuleşti, efectuate sub direcţia lui Miron Găgăuz. Constructorii au utilizat solul singurei cetăţi de pământ construite de Ştefan cel Mare şi Sfânt pe teritoriul nostru pentru terasamentul căii ferate. Tractoarele au demolat cetatea, care era departe de traiectoria căii ferate, utilizând pământul din care era făcută şi valurile de fortificaţie din jurul ei la înălţarea terenului pentru a pune şinele. Era mai comod şi mai ieftin să utilizezi cetatea voievodului. Deşi arheologii alergau după tractor să-l oprească, nu au reuşit, iar cetatea domnitorului a dispărut împreună cu numeroase alte vestigii arheologice din zonă.

Arheologia neagră — un fenomen alarmant în R. Moldova

Pare nedrept că un domeniu important cum e cel al construcţiilor a exclus cercetătorii, pe când înainte de apariţia valului de construcţii efectuate şi în zone cu potenţial arheologic până în anii ‘90 salariile de bază ale arheologilor se formau şi din monitorizarea lucrărilor în teren.

Decizia de a ignora patrimoniul cultural, care doar sporeşte prestigiul ţării, e cu atât mai uimitoare în cazurile unor construcţii vădit foarte scumpe, voluminoase, care mai ales realizează fundaţii foarte adânci şi pot oferi informaţii importante despre straturile culturale antice şi, respectiv, despre istoria neamului din care ne tragem în diferite perioade ale evoluţiei sale.

O situaţie alarmantă este practicarea arheologiei negre în Moldova. Vestigii din teritoriu precum coifuri, vase, obiecte preţioase se vând prin ţări ca Germania, S.U.A. etc. Se poate presupune că efectuarea săpăturilor în scopuri gospodăreşti fără supraveghere creează condiţiile pentru dezvoltarea acestui fenomen. Ion Ştefăniţă, directorul general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii al RM, a declarat că în trei luni îşi va începe activitatea Agenţia Naţională Arheologică, care se va ocupa de aceste probleme.

Iuliana Pârţac, ZdG

Cartea Neagra a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun

Cartea Neagra A Patrimoniului Cultural Al mun. …, posted with vodpod

Încă o problemă pentru R. Moldova: „arheologia neagră”

Vineri, Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Mariana Şlapac, vicepreşedintă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, că legea are drept scop să combată „arheologia neagră” sau săpăturile arheologice ilegale.

În acest context, Sergiu Musteaţă, directorul Centrului de Cercetări Arheologice din R. Moldova, a ţinut să sulbinieze faptul că legea a fost aprobată după un efort de cinci ani de zile al specialiştilor în materie. Potrivit lui, proiectul de lege a fost respins din varii motive, deşi fusese expertizat de specialişti din SUA, Franţa, Ucraina şi alte ţări. Acum legea adoptată va fi implementată prin acte normative care vor stipula un şir de sancţiuni pentru cei ce vor încerca să o încalce. El a precizat că în aşa-numita „arheologie neagră” sunt implicaţi peste 150 de căutători de comori, care nu au nimic în comun cu cercetările arheologice.

La rândul său, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a constatat că noua lege prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va lua în evidenţă strictă patrimoniul arheologic şi la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice. Totodată, va fi fondată Agenţia Naţională Arheologică, organ de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului respectiv.

În cadrul conferinţei, a fost lansată „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Ion Ştefăniţă, coordonatorul volumului, director general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a spus că lucrarea pune în faţa cititorului cazuri de demolare, intervenţii degradante ilicite asupra obiectelor de patrimoniu istoric şi monumentele care se ruinează de la o zi la alta.

În urma inspectării monumentelor de arhitectură de importanţă naţională şi locală, au fost inventariate 977 de monumente din partea centrală a Chişinăului. Dintre acestea, în ultimii ani, 77 au fost demolate, iar 155 au suferit serioase intervenţii structurale ilicite. Un caz răsunător l-a constituit demolarea Conacului Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 160.

Timpul (N.R)

Cartea Neagră a Chişinăului

1st collector for Cartea Neagră a Chişinăului
Follow my videos on vodpod

Noua lege de protejare a patrimoniului va lupta cu arheologia neagră

Fenomenul arheologiei negre este prezent în abundenţă în Republica Moldova. Există circa 150 de căutători de comori care utilizează detectoare de metal nerespectând tehnica şi procedurile ştiinţifice de lucru. Noua lege de protejare a patrimoniului arheologic, aprobată recent de către Parlament, prevede în premieră mecanisme de luptă cu arheologia neagră, a declarat luni, 20 septembrie, la o conferinţă de presă doctorul în istorie Sergiu Musteaţă, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Musteaţă, aprobarea legii a fost posibilă după o muncă de cinci ani. Grupul de lucru asupra legii a consultat proiectul cu experţi din SUA, Germania, Ucraina şi România.
Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, a declarat că ziua când a fost aprobată legea în cauză a fost una însemnată pentru toţi arheologii, pentru toţi cei care ţin la patrimoniul cultural şi arheologic. „Sper că de azi înainte vom termina cu arheologia neagră şi înainte de a construi o clădire se va realiza controlul arheologic”, a menţionat Mariana Şlapac.

Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că legislaţia de până acum nu a permis să fie protejate monumentele, iar noul cadru legal creează premise reale pentru salvgardarea patrimoniului arheologic.

În cadrul conferinţei a fost lansată şi „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chişinău”, care cuprinde numeroase materiale despre patrimoniul supus unei continue degradări. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare, Ion Ştefăniţă, a declarat că din cele 977 de edificii cu valoare arheologică, 76 au fost demolate şi 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

„Cartea neagră a patrimoniului cultural” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural şi necesitatea de a întreprinde unele măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia”, a declarat Ion Ştefăniţă.

Legea de protejare a patrimoniului arheologic a fost aprobată vineri, 17 septembrie, unanim de către toate formaţiunile politice.

Info-Prim NEO

La Orheiul Vechi va fi redeschis complexul ,,Baia orientală din sec. XIV”

Baia medievală de la Orheiul Vechi va fi inaugurată la 17 septembrie 2010, după efectuarea lucrărilor de conservare-restaurare, informează, într-un comunicat, Ministerul Culturii. La eveniment vor participa viceprim-ministrul Republicii Moldova Ion Negrei, ministrul Culturii, Boris Focşa, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Asif  J. Chaudhry, notează Arena.

În anul 2009, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova,  a demarat proiectul de conservare-restaurare a vestigiilor băii de la Orheiul Vechi, care s-a finalizat în septembrie 2010. Costul acestor lucrări au constituit 56 mii dolari.

Lucrările de conservare-restaurare au fost executate de Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, sub conducerea prof. univ. dr. hab. Gheorghe Postică, în baza proiectului de arhitectură aprobat la Ministerul Culturii şi elaborat de un grup de specialişti din domeniu: arh. Eugen Bâzgu, dr. Tamara Nesterov, dr. Sergius Ciocanu şi Sergiu Vornicov. La realizarea proiectului au contribuit şi meşteri-restauratori din satul Butuceni, raionul Orhei.

Proiectul „Conservarea-restaurarea băii medievale de la Orheiul Vechi” reprezintă punctul de pornire a unei acţiuni de amploare care prevede realizarea în continuare a lucrărilor de conservare-restaurare la alte complexe istorico-culturale din secolele XIV-XVI din cadrul Rezervaţiei Orheiul Vechi: cetatea medievală, caravan serai, moscheea, biserica medievală şi locuinţa medievală din cetate.
Anastasia Rotaru
Arena

Cartea Neagră a Patrimoniului cultural al mun. Chişinău

Pictor: Ghenadie Sontu - Primaria Chisinau

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” va fi prezentată luni, 20 septembrie, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, anunţă Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor.

“Cartea” cuprinde numeroase materiale – documente, imagini, materiale din presa scrisă, publicaţii ştiinţifice – care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chişinău este supusă unei continue degradări.

Potrivit sursei, din cele 977 de edificii de arhitectură, ce reprezintă “Centrul istoric al Chişinăului”, 76 sunt demolate, 155 de monumente – au suferit intervenţii neautorizate de reconstrucţii, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural, necesităţii luării unor măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia.

Unimedia

Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, în colaborare cu Ministerul Culturii, Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, expoziţia Experienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor 2010, ediţia a XV – a, etapa a II – a. Acţiunea este realizată la iniţiativa Consiliului Europei. Cele mai reuşite imagini realizate de tineri cu tematica: patrimoniul cultural – istoric şi natural, din cele 59 de state participante la concurs, vor fi expuse în cadrul expoziţiilor care au loc cu acest prilej în toate ţările participante. Numărul tinerilor prezenţi în cadrul concursului la această ediţie a fost de 19 240, cu un număr de 112 304 imagini foto, dintre care au fost desemnate doar 190 de imagini, care au fost selectate de juriul din aceste state. Aceste imagini vor fi prezentate şi în cadrul expoziţiei comune, ce va fi vernisată în Palatul Europei, Strasburg, Franţa, pe data de 6 decembrie 2010.
Cine sunt laureaţii, care reprezintă Republica Moldova la acest concurs internaţional, aflaţi la vernisarea expoziţiei şi la lansarea catalogului foto Experience Photographique Internationale des Monuments/International Heritage Photographic Experience 2010, care va avea loc în cadrul Centrului Expoziţional Constantin Brâncuşi, Sala Mică, pe data de 16 septembrie, ora 15:00, Chişinău, str. Ştefan cel Mare Nr. 3.

Alte detalii site web: http// ihpe.mhcat.cat

Concurs: JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Grupul civic pentru Patrimoniu Cultural organizează concursul
JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
Ediţia I, Chişinău, 2010
Concursul se impune ca o modalitate de implicare în mod responsabil şi competitiv al jurnaliştilor în campania de protejare, conservare şi punere în valoare a obiectivelor de patrimoniu construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău.
Obiective Generale:
1. Promovarea Patrimoniului construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău ca factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială.
2. Evaluarea stării de conservare, protejare, punere în valoare a Patrimoniului cultural imobil şi natural al municipiului Chişinău.
3. Identificarea disfuncţionalităţilor şi vulnerabilităţilor în domeniul patrimoniu construit, arheologic şi natural al municipiului Chişinău
4. Promovarea unei atitudini conjugate de percepere a valorilor patrimoniului cultural imobil şi natural, de sensibilizare a publicului şi de educaţie culturală a tineretului.
Concursul se desfăşoară în perioada 25 martie 2010 – 1 septembrie 2010
Rezultatele concursului vor fi anunţate pe __ septembrie 2010 de Ziua internaţională a Patrimoniului
Înscrierea materialelor în concurs se va face pe următoarele secţiuni:
Presă scrisă, Radio, TV, Fotojurnalism, Blog.
Pentru secţiunile Presă Scrisă, Fotojurnalism şi Blog materialele se vor trimite pe adresa de e-mail: mnein_posta@yahoo.com .
Pentru secţiunile Radio, TV materialele pe suport CD/DVD se vor trimte pe adresa: Muzeul Naţional pentru Etnografie, str. Kogălniceanu, nr. 82.
Secţiunile concursului sunt:
Presă scrisă
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au publicat materiale pe tema concursului în presa scrisă din Republica Moldova.
Radio
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat reportaje, ştiri, emisiuni, alte materiale audio cu o durată de la 30 secunde pînă la 30 minute (pe suport electronic- în format wav, mp3).
TV
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat reportaje, ştiri, interviuri, sau documentare în format video cu o durată de la 30 secunde până la 30 minute (pe suport electronic – în format mpeg2, avi, mpeg4)
Fotojurnalism
Implică participarea în concurs cu un fotoreportaj pe tema concursului
Blog
La această secţiune se vor înscrie jurnaliştii care au realizat un blog pe tema concursului sau au publicat pe blogul său materiale specifice concursului.
REGULAMENT DE PARTICIPARE
1. Criterii de participare
La concurs pot participa autori şi grupuri de autori, jurnalişti cu vechime în muncă, cât şi studenţii facultăţilor de jurnalism.
Materialele pot fi atât în limba română, cât şi în rusă.
Participanţii vor prezenta:
- formularul de înscriere (solicitarea formularului se va face la adresa : mnein_posta@yahoo.com)
- copie xerox după buletinul de identitate
Materialele care se vor înscrie în concurs vor fi trimise prin prin e-mail sau poştă cu specificaţia “pentru Concursul JURNALIŞTII PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT, ARHEOLOGIC ŞI NATURAL AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂULUI”.
Data limită de primire a materialelor este 01.09.2010.
Este posibil ca participanţilor să li se solicite să facă dovada publicării, difuzării materialului respectiv
Plicul trebuie să conţină: formularul de înscriere completat, copie xerox după buletinul de identitate şi în funcţie de secţiunea de concurs materialul jurnalistic după cum urmează:
Secţiunea Presă Scrisă originalul ediţiei periodice, în care s-a publicat materialul sau copia xerox autentificată de redacţie.
Secţiunea Fotojurnalism: un fotoreportaj în format .jpeg (pe suport CD/DVD) pe tema concursului.
Secţiunea TV: la alegere, un material (interviu, reportaj, ştire) sau un documentar în format video (pe suport electronic – în format mpeg2, avi, mpeg4), care a fost difuzat la unul din posturile TV.
Secţiunea Radio: la alegere, un material (interviu, reportaj, ştire) sau o emisiune în format audio (pe suport electronic- în format wav, mp3) care a fost difuzat la unul din posturile radio.
Pentru secţiunea Blog se vor trimite la adresa mai sus menţionată doar formularul de înscriere completat şi copia xerox după buletinul de identitate, iar linkul blogului se va înscrie pe adresa de mail mnein_posta@yahoo.com (unde se vor menţiona şi datele de contact).
Participanţii la concurs au dreptul să prezinte la una din nominalizări un număr nelimitat de materiale. Numărul de nominalizări, la care intenţionează să participe autorul (grupul de autori) este nelimitat.

Nu se acceptă pentru participare la concurs: materialele cu caracter publicitar; materialele nepublicate, materialele deja publicate în alte ediţii (cărţi, publicaţii departamentale de utilizare limitată, pliante publicitare, etc.), materialele semnate de autori neidentificaţi.
2. Criterii de evaluare
Juriul va evalua articolele în funcţie de măsura în care acestea contribuie la obiectivul de a promova campania de salvgardare a Centrului istoric al municipiului Chişinău. De aceea, vor fi avantajate cele care sensibilizează publicul faţă de diferitele aspecte ale acestei campanii.
De asemenea, membrii juriului vor evalua articolele în baza unor criterii mai generale, precum:
• Gradul de interes pe care îl prezintă informaţiile oferite şi relevanţa acestora
• Capacitatea de a capta atenţia publicului
• Obiectivitate, grad de independenţă şi respectul faţă de principiile etice ale jurnalismului
• Originalitate
• Impactul lucrării şi beneficiile aduse publicului
• Profunzimea investigaţiei: munca de cercetare necesară colectării informaţiilor, resursele şi eforturile depuse pentru pregătirea materialului jurnalistic
• Calitatea scrierii şi a limbii
• Conţinutul informaţional al articolului – acesta trebuie să se axeze pe unul sau mai multe aspecte ale campaniei „Europa pentru pacienţi”.
• Articolele care abordează mai multe astfel de aspecte vor fi cu precădere avantajate.
3. Premii

• Premiul I – 5000 de lei
• Premiul II – 3000 de lei
• Premiul III – 2000 de lei
4. Ceremonia de decernare a premiului
În toamna anului 2010, de Ziua internaţională a Patrimoniului toţi candidaţii desemnaţi vor fi invitaţi la ceremonia de decernare a premiilor şi la un seminar organizat astfel încât să corespundă punctelor de interes comunitar.

Procuraturii i se solicită pedepsirea responsabililor pentru demolarea a încă unui monument istoric

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor solicită Procuraturii Generale tragerea la răspundere a câtorva persoane pentru demolarea ilegală a unui edificiu inclus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău. Directorul general al Agenţiei, Ion Ştefăniţă, a declarat pentru Info-Prim Neo că edificiul de pe str. Mitropolit Petru Movilă nr. 10, A are peste 100 de ani şi a fost demolat la iniţiativa proprietarilor clădirii.

Potrivit lui Ion Ştefăniţă, clădirea a fost demolată la 11 august, iar proprietarii intenţionează să construiască în locul acesteia un hotel. „Am sesizat Procuratura Generală ca să investigheze cazul şi să tragă la răspundere penală cei care au demolat edificiul în mod conştient, dar şi pe cei care au dat aviz pozitiv şi au semnat autorizaţia de demolare şi de construcţie”, a menţionat Ion Ştefăniţă.

Director Agenţiei a menţionat că vinovat de demolarea edificiului se face şi viceprimarul Nistor Grozavu, şi arhitectul-şef al Primăriei, Vlad Modârcă. „Responsabilii Primăriei se fac vinovaţi pentru că au dat aviz pozitiv pentru demolarea edificiului care are peste 100 de ani şi construirea unui hotel. Nistor Grozavu ştia foarte bine despre legea care interzice demolarea edificiilor incluse în Registrul monumentelor, dar şi-a depăşit atribuţiile de serviciu”, a menţionat Ion Ştefăniţă.

Solicitat de Info-Prim Neo, Nistor Grozavu a declarat că sesizarea depusă de către Ion Ştefăniţă este nefondată. „Autorizaţie de desfiinţare cu păstrarea pereţilor edificiului pe str. Mitropolit Petru Movilă a fost eliberată de către Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţia de verificare şi expertizare a proiectelor şi de către Direcţiei Cultură, astfel că, demolarea edificiului a fost legală, plus la acesta clădirea este proprietate privată”, susţine Nistor Grozavu.

Totodată, viceprimarul menţionează că agentul economic care a demolat clădirea a lucrat „neatent”, dând jos şi pereţii edificiului. Nistor Grozavu a declarat că, astfel, agentul economic este responsabil să restabilească pereţii edificiului, aşa cum era prevăzut în autorizaţia de desfiinţare, în caz contrar acestuia i se va lua licenţa.

Edificiul de pe str. Mitropolit Petru Movilă nr. 10, A este un monument de arhitectură de însemnătate locala, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinau. Clădirea a fost construită în anii ’20 ai secolului trecut.

Info Prim Neo

Nota: Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei.

În 1887 Pavel Stepanovici Koleangi a vândut consilierului de curte Alexei Kokulisky un lot de pământ viran, aflat la colţul cartierului, mărginit de străzile Movilă şi A. Corobceanu, pe care între anii 1888 şi 1902 construieşte o casă într-un parter, din piatră, şi un corp de casă orientat spre strada Movilă. În 1902 proprietatea este cumpărată de către consilierul de colegiu Arcadie Saveliev. În anii ’20 ai secolului al XX-lea clădirea orientată spre strada Movilă a fost reconstruită într-o clădire cu două etaje.

Liter A (demolat). Este o casă de locuit amplasată la colţul cartierului, cu planul în forma careului, cu două aripi laterale, cu faţadele aliniate liniilor roşii ale străzilor. Faţadele sunt simetrice, una, orientată spre strada Corobceanu are opt goluri, faţada scurtă, orientată spre Movilă – patru, toate ferestre (mai târziu o fereastră a fost înlocuită cu o uşă). Intrarea în casă avea loc din partea curţii. Arhitectura faţadelor a fost modificată prin distrugerea decorului plastic şi evidenţierea prin culoare a lesenelor de la colţuri şi a ancadramentelor ferestrelor, delimitarea frizei netede printr-un brâu.  Sursa: www.sit.md

Conace boiereşti din Basarabia

Continuăm seria de articole despre conacele boierilor şi nobililor basarabeni, începută în TIMPUL de vineri, 23 iulie 2010. Vă informam atunci că avem foarte multe vestigii istorice lăsate de izbelişte, deşi afirmăm că nu avem în republică suficiente destinaţii turistice.

1. Conacul Apostolopulo din Saharna, Rezina

A fost ridicat în secolul al XIX-lea. La începutul secolului alXX-lea aici locuia inginerul Nicolae Apostolopulo, care era

Conacul Apostulopolo din Saharna, Rezina.

căsătorit cu fiica boierului Ioan Bogdan, Eugenia, din Cuhureşti. În cimitirul Mănăstirii Saharna odihnesc osemintele boierului Nicolae Apostulopulo, care a fost şi unul din cei mai mari mecenaţi ai mănăstirii. Monumentul de pe mormântul lui a fost executat de prietenul familiei Apostolopulo, celebrul sculptor Alexandru Plămădeală. La 1927, în conac funcţiona Şcoala de viticultură şi pomicultură, care şi-a continuat activitatea până în anii ’60. În anii 1970-1980 aici au fost transferate, pe rând, Spitalul invalizilor din cel de-al Doilea Război Mondial din Tiraspol şi Şcoala-colonie pentru fete din Dubăsari. După 1990, mai multe persoane private au încercat să cumpere complexul. Cineva l-a achiziţionat chiar şi l-a gajat la „Banca Socială”. Ulterior, banca a încercat să-l vândă. Acum, la Rezina se vorbeşte că proprietar ar fi devenit liderul social-democrat Victor Şelin.

2. Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti

Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti.

Datează de la începutul secolului al XX-lea. Include şi un parc. Conacul şi alte acareturi nu s-au păstrat, a rămas doar o anexă, în care se află odaia pentru oaspeţi, bucătăria şi beciul. Parcul (de 3 ha) este protejat de stat, incluzând numeroase soiuri de arbori şi arbuşti din ţările europene, cele din America şi Canada, precum şi din zona Caucaz.

3. Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

Este construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Arhitectural

Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

este apropiat de casele ţărăneşti, cu distribuirea odăilor în jurul holului central. Ultimii moşieri din această dinastie au fost Gheorghe şi Elena Lazo, părinţii „eroului legendar al războiului civil din Rusia” Serghei Lazo. În perioada interbelică, în conac este amenajată şcoala, iar în 1967-1968, după transferarea şcolii în sediul nou, conacul este reconstruit şi transformat într-un muzeu dedicat „eroului sovietic”, fiind şi filială a Muzeului Naţional de Istorie. După ce în mai 2006 ex-preşedintele comunist V. Voronin vizitează complexul, începe reconstrucţia lui. În iulie 2007, fosta guvernare comunistă a alocat 3,9 mln. lei pentru reconstrucţia casei „eroului sovietic”. Anul trecut, Curtea de Conturi avea să constate încălcări ale legislaţiei la reconstrucţia imobilului. În 2008, alte 1,2 mln. lei au fost alocate de la bugetul de stat pentru reconstrucţie. Majoritatea istoricilor contestă mitul şi valoarea istorică ale lui Serghei Lazo.

4. Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

A aparţinut familiei de nobili armeni Bagdasarov, despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia, odată cu Manuc Bei. La începutul secolului al XX-lea era o gospodărie tipică pentru o familie de nobili, incluzând ferme de păsări, porci, vite şi oi, precum şi terenuri de vii şi livezi. Astfel, complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi de tot felul, plus o cramă în spatele conacului şi un lac în faţă. Locuitorii mai în vârstă îşi amintesc că boierul avea şi un garaj pentru maşină şi tractoare, precum şi o minicentrală electrică. După 1944, conacul a fost o vreme închisoare, după care fermele colhozului „Serghei Lazo”, depozit de cereale, iar bucătăria, o anexă la clădirea principală, este şi astăzi sediu pentru brigada de tractoare. După 1990, nepoţii boierului de la Odesa au venit să vadă ce a rămas din conac.

5. Conacul familiei Donici din satul omonim, Orhei

Conacul familiei Donici din Piatra, Orhei.

Datează din secolul al XIX-lea şi are o arhitectură modestă, apropiată de cea a caselor ţărăneşti. Include un parc şi capela familiei Donici. Aici a crescut Alexandru sau Alecu Donici (1806-1866) – clasic al literaturii române, fabulist şi traducător. Conacul din Bezeni, vechea denumire a localităţii, a fost o vreme şcoală după care, în 1976, a fost reorganizat în casă-muzeu. Colecţiile includ articole de uz casnic şi publicaţii ale timpului, precum şi documente şi fotografii legate de viaţa lui A. Donici.

6. Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei
A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei

la comanda boierului armean Carabet Balioz, despre care se spune că a fost administratorul şi ginerele lui Manuc Bei. Lucrările au fost începute în 1852 şi finisate peste 21 de ani, în 1873. Conacul include şi un parc, de 7 ha, cu castani, brazi, tei, precum şi plante exotice pentru RM. De asemenea, aici mai există un turn de apă pe trei niveluri, hambare, pivniţe, moară, grajduri, fierărie şi alte anexe. În 1941, urmaşii lui Balioz s-au refugiat peste Prut, iar conacul a fost folosit de noua administraţie ca spital militar, baie, bibliotecă, precum şi în alte scopuri. O parte din averea boierului a fost furată şi dezasamblată de localnici. În 1975 a fost luat sub protecţia statului, iar în 1984 complexul a fost transformat în Muzeul Meşteşugurilor Populare, filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În acelaşi an au început lucrările de restaurare a conacului, care aşa şi nu au fost finisate. Şi astăzi acest conac se află în restaurare, iar terenul şi anexele – în litigiu. În 1996, Ministerul Culturii şi Ministerul Agriculturii au transmis la balanţa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală toate construcţiile complexului, care se aflau în gestiunea Gospodăriei Agricole „Ivancea” (moara cu abur şi oloiniţa, casa morarului, depozite, grajduri şi alte construcţii gospodăreşti), toate aflate într-o stare deplorabilă. În 2006, „Casa Vinului” SRL a început un alt proiect de restabilire a conacului. Numai că ţăranii din localitate dispută acum cota-parte din terenurile şi anexele transmise de fosta gospodărie agricolă muzeului.

7. Conacul familiei Ciolac-Malski din Bahmut, Călăraşi

Conacul familiei Ciolac-Malski din Balmut, Călăraşi

A fost construit în secolul al XIX-lea în stil neoclasic. În forma iniţială dispunea de o alee de marmură, străjuită simetric de două rânduri de castani şi pini. Includea un parc cochet cu arbori şi arbuşti exotici şi un lac. Actualmente, conacul este prefăcut într-un morman de gunoi.

8. Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni

Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni Detaliu

Datează de la începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut familiei Ralli. Are o arhitectură tradiţională şi este cunoscut, mai ales, ca locul pe care îl frecventa poetul rus A. S. Puşkin, între anii 1820-1823, în timpul exilului său în Basarabia. Anume acest aspect a salvat conacul de la distrugere şi i-a oferit protecţionism din partea statului sovietic şi a guvernărilor care au urmat după independenţă. În 1849, Ivan, unul dintre cei cinci fii Ralli, cu care Puşkin s-a aflat în relaţii bune, construieşte o nouă biserică în sat şi restaurează gospodăria veche a tatălui său. După venirea ruşilor, în 1946, conacul este transformat în muzeu, ulterior devenind filială a Casei-muzeu „A. S. Puşkin” din Chişinău. În anii ’70 ai secolului al XX-lea este reconstruit radical. Majoritatea exponatelor muzeului sunt aduse de la Sankt Petersburg şi Chişinău. În ultimii ani, clădirea a mai suferit o reconstrucţie, cu suportul Companiei ruse „Lukoil”.

9. Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

fiind proprietatea moşierului Alexandru Gonata. O vreme aici a locuit ginerele boierului, unul dintre cei mai în vârstă doctori de pe crucişătorul „Nazarin”, C. N. Crăciunescu, decedat în Războiul Ruso-Japonez, în 1905. În perioada sovietică a fost folosit ca spital sătesc, fără a fi protejat de stat.

10. Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti

Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti.

Datează din secolul al XIX-lea. Nimeni de la Academia de Ştiinţe a R. Moldova şi Ministerul Culturii nu i-a studiat istoria şi nu ştie cui a aparţinut. Localnicii îi spun „curtea lui Andriano”. În perioada sovietică a fost spital, acum este abandonat.

Valentina Baciu, Timpul.md, Foto. Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor