Patrimoniu

Registrul monumentelor republicii moldova ocrotite de stat

În Republica Moldova s-a păstrat, fiind răspîndit în teritoriu, un important patrimoniu cultural de certă valoare: situri arheologice, case de locuit, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală, monumente şi instalaţii tehnice, ansambluri de construcţie – pieţe, străzi, cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradiţională.

Patrimoniul cultural mobil este deţinut de către 87 muzee din ţară, dintre care 5 muzee şi 7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii şi Turismului, iar 66 – organelor administraţiei publice locale. Fondurile acestora conţin circa 700.000 piese de patrimoniu ce ţin de istoria şi cultura naţională şi cea universală.

Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului tîrziu. Ceramica culturii „Cucuteni-Tripolie” din perioada eneolitică este atestată în mai multe localităţi ale Republicii Moldova şi posedă valenţe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

———————————————————————————————————-
Retro Chisinau

Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a publicat recent “Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” care cuprinde numeroase materiale – documente, imagini, materiale din presa scrisă, publicaţii ştiinţifice – care vin să argumenteze că patrimoniul arhitectural al municipiului Chişinău este supusă unei continue degradări.

“Cartea neagră a patrimoniului cultural al mun. Chişinău” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural, necesităţii luării unor măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia.

Varianta electronica a Cartii Negre a Patrimoniului Cultural al mun. Chisinau poate fi accesata aici:

http://issuu.com/ghenador/docs/cartea_neagra_a_patrimoniului_cultural_al_municipi
—————————————————————————————————————————————————

http://www.monument.sit.md/

———————————————————————————————————————————————–

__________________________________________________________________________________________

EIFFEL’S BRIDGE IN MOLDOVA

Eiffel was invited in Besarabia (Moldova) in 1876 by Railway Department. After the spring flooding of the river Prut, and the railway bridge was almost destroyed. Arrived in Bessarabia, Eiffel rebuild and almost entirely redesigned the bridge. Thus this bridge linked tight Romania and Moldova. It is doubtful you could touch this bridge (it is still a strategically construction under supervision of frontier guard), but to make photo of it – no problem. The bridge is situated in the Ungheni city, near to the border with Romania.

At the Ungheni railway station two railway world meets – narrow gauge and broad gauge. Gauge was change three times in Ungheni during its history! From 1918 till 1940, when the Ungheni railway station was under Romanian jurisdiction, it was named Vasile Lupu station (after on of the Gospodar, king of Moldova) the gauge was for the first time, and transformed to narrower one. In July, 1940, when the territory goes to Russia, the narrow gauge was changed to broad one and the Ungheni name is returned to railway station. Just in one year, in 1941 – again name changes and returned to narrow gauge. In 1944 – when Russian troops came in region – again changes both – name and gauge, which remain till now – Unghni city and broad gauge.

Ungheni city was established in 1693. Among other things to see in Ungheni – Ethnographical and History museum, Bernardarzzi church, Kim Ir Sen House.

————————————————————————————————————————————————–

Conace Boieresti din Moldova

s. Stolniceni , Edinet, Capela din spitalul cu parc

Palatele de pe moşiile de cândva au ajuns gunoişti şi ruine. Aproape fiecare colţ din Codrii Moldovei ascunde câte un conac boieresc sau al nobililor de după 1812. Chiar dacă sunt monumente istorice protejate de stat, aceste palate de vară ale boierilor, în proporţie de 85%, nu mai sunt bune de nimic, ajungând în unele cazuri gunoişti sau ruine. Ne plângem că nu avem turism şi vestigii istorice şi culturale pe care să le vizităm, dar, în acelaşi timp, călcăm în picioare patrimoniul pe care l-am moştenit.

Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, responsabili de la Ministerul Culturii, din cadrul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, au luat la pas fiecare sat şi fiecare monument. Au fost inspectate 232 de localităţi, plus municipiile Chişinău şi Bălţi, aproape 1500 de monumente istorice, arhitecturale şi culturale. Zilele trecute, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a lansat o campanie de colectare de fonduri pentru salvarea primelor monumente care necesită intervenţie imediată.

În numărul de faţă vă prezentăm cele mai reprezentative zece conace din zona de Nord. Imaginile spun totul despre starea lor.

Conacul Rosetti-Rozovan de la Lipcani, Briceni

Lipcani. Conacul Rosetti-Roznovan

Construcţia edificiului a început în anii ’20 ai sec. XIX, în timpul vieţii contesei Ecaterina Rosetti-Rozovan (1785-1870), descendentă Ghica. Clădirea conacului a fost înălţată alături de Biserica „Sf. Ecaterina”. Cu părere de rău, biserica nu s-a păstrat până în zilele noastre. După moartea contesei, conacul a fost transmis nepoatei sale, Ecaterina K. von Ditman (1845-1923), descendentă din familia baroanei Rosen. În timpul acesteia au fost ridicate o anexă cu două etaje şi turnul de apă (1884).

Conacul este unul dintre primele realizate în stilul arhitectural clasicist, apărute în Basarabia anilor 1830. A fost reconstruit în anul 1870 şi la mijlocul anilor ’50 ai secolului XX, ultima dată pentru a fi transformat în spital.

Boierii Rosetti-Roznovanu au fost celebri în epocă pentru bogăţia lor. Una din proprietăţile familiei boiereşti, care datează din 1832, adăposteşte în prezent sediul Primăriei Iaşi.

Conacul familiei Vasile Stroiescu din Brânzeni, Edineţ

Datează din a doua jumătate a sec. XIX şi este realizat în stilul clasicist rusesc. În anii 1870-1880, această entitate economică era un exemplu bine cunoscut în Basarabia datorită gradului mare de rentabilitate. Complexul includea anexe de tot felul: căsoaie, hambar, oloiniţă, grajduri pentru cai, fierărie. Conacul era unul tipic pentru boierii basarabeni din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Spre sfârşitul secolului, în faţa lui a fost sădit şi un parc.

Vasile Stroiescu (1845-1926) este cunoscut ca mare filantrop şi susţinător al Marii Uniri. A ctitorit zeci de biserici, şcoli şi spitale în toate provinciile României şi şi-a pus bogatele sale cunoştinţe şi întreaga avere în slujba propăşirii neamului. Cu puţin înaintea morţii sale, a dăruit 100 ha de pământ şi conacul părintesc de la Brânzeni pentru Şcoala Agricolă şi alte două şcoli-accesorii, de lemnărie şi fierărie, plus o fermă pentru învăţământul fiilor de ţărani din zonă. Pentru gesturile sale filantropice „pentru Biserică, carte şi şcoală”, Academia Română l-a ales în unanimitate Membru de Onoare. Dar boierul s-a mirat că pentru „o faptă simplă şi firească, s-a produs atâta mişcare şi atâta zgomot”.

Conacul familiei Cantacuzino din satul Poiana, Edineţ

Nu se cunoaşte data construcţiei. Unii cercetători spun că ar fi fost conceput în stilul neogotic, cu elemente decorative răspândite anterior în Europa Occidentală. Familia de boieri Cantacuzino a fost una dintre cele mai avute din spaţiul românesc şi care are o istorie foarte bogată. Bătrânii din sat îşi amintesc că ultimul proprietar al conacului ar fi fost un oarecare conte german Scheider sau Schleder. După cel de-al Doilea Război Mondial edificiul a fost, pe rând, casă de copii, azil de bătrâni, casă de odihnă, iar până în 1990 – sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. La acest conac au fost filmate unele scene din filmul „Lăutarii”.

Conacul lui Constantin Stamati din orăşelul Ocniţa

Datează din sec. XIX. Cu statut de casă-muzeu este inaugurat în anul 1988. A fost restaurat în 2006 şi 2007, în acest scop fiind alocate din bugetele de stat pe anii 2005 şi 2006 mijloace publice în sumă de 2,2 mln. lei. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, în urma verificărilor la faţa locului, s-a constatat că încăperile muzeului se află într-o stare deplorabilă, ceea ce comportă riscul păstrării neconforme a bunurilor muzeale.

Constantin Stamati (1786-1869) a fost scriitor, jurnalist şi politician, membru al Societăţii Literare Române, al Societăţii de Medici şi Naturalişti, al Societăţii Imperiale de Istorie şi Antichităţi din Odesa. Numele său face parte din galeria unor importanţi oameni de cultură ai vremii, alături de B. P. Hasdeu, Gh. Asachi, C. Negruzzi , A. Puşkin, cu care împărtăşea o strânsă prietenie, precum şi aceleaşi afinităţi intelectuale. Spre sfârşitul vieţii, se retrage la conacul său de la Ocniţa, unde în 1869 se stinge din viaţă.

Conacul Pommer de la Ţaul, Donduşeni

A fost construit la începutul sec. al XX-lea pe terenurile din partea de sud a satului,

Conacul Boieresc din Taul

cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la mici proprietari. În perioada 1901-1912 au fost finalizate toate acareturile şi sădit cel mai mare parc din Basarabia. A rămas neterminată clădirea principală, numită şi palatul. Până la 1945, moştenitorii bancherului nu au intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spaţii de locuit şi de studii pentru Tehnicumul agricol (actualmente Colegiul agricol). A suferit intervenţii şi cădirea conacului, iar acareturile iniţiale şi alte elemente arhitecturale din parc au fost demolate. Totuşi, complexul de la Ţaul este cel mai bine păstrat dintre conacele de la începutul sec. al XX-lea.

Parcul avea 46 ha şi a fost amenajat de renumitul arhitect-peisagist Ipolit Vladislavschi-Padalko. Numai reţeaua de drumuri cuprindea 15 km. Parcul reprezintă una dintre cele mai reuşite lucrări ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecţia dendrologica reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuşti şi liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. În 1980 aici începe să activeze un sanatoriu care trata bolile reumatice şi ale aparatului locomotor. Mare parte din parc a rămas totuşi în patrimoniul Colegiului Agricol, care se află în subordinea Ministerului Agriculturii. În 2003 toată suprafaţa parcului a fost transmisă Sanatoriului preventoriu de bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. Conacul şi parcul continuă să degradeze de la an la an.

Conacul familiei Oganovici de la Mândâc, Donduşeni

A fost construit în anii ’90 ai sec. XIX. Este cunoscut şi ca „Vila Mândâc”, fiind situat la o distanţă de patru km de satul Mândâc (fostul Livădeni) şi şapte km de satul Cotova. Avea un parc interesant cu o suprafaţă de 10 ha – o combinaţie între speciile forestiere şi cele fructifere. Includea trei lacuri, o moară cu apă, alei, terase, o baie şi alte anexe gospodăreşti, precum şi cavoul familiei Oganovici. Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe susţin că acest model de conac-parc făcea parte din stilul romantismului modern timpuriu, iar înfăţişarea clădirii principale aduce aminte de arhitectura poloneză a sec. XVII-XVIII, de unde era originar proprietarul. Conacul avea cinci intrări şi se spune că boierul nu ieşea niciodată pe uşa pe care intra. Dendrologii spun că şi acum, la mai multe decenii de când parcul a fost lăsat de izbelişte, acesta prezintă o colecţie de specii ale florei rare şi de preţ din R. Moldova: nuc negru, pin negru, frasin stufos etc.

Exteriorul conacului a fost denaturat în perioada sovietică când complexul a fost transformat în tabără pentru pionieri. În 1980 au fost desfigurate şi elemente din interiorul clădirii principale, începând de la parchet şi terminând cu teracota de pe sobă. În 1997, Guvernul a declarat conacul ca filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, cu scopul de a salva ceea ce mai rămase. Dar proiectul s-a stopat din cauza lipsei de bani. În 2003 comuniştii au aprobat o nouă hotărâre de guvern privind restaurarea monumentului, fără a aloca însă şi bani. Astăzi conacul mai stă în picioare, mâine – cine ştie…

Conacul cu parc al lui V. Dombrovschi din Rediul Mare, Donduşeni

A fost construit la începutul sec. XX (1910-1912) pe moşia de zece ha a generalului V. Dombrovschi. Conacul includea şi un parc dendrologic construit de I. Vladislavschi-Padalko. Potrivit cercetătorilor de la AŞM, acesta a sădit unul din cele mai reuşite landşafturi pe teritorii mici. Legătura tradiţională cu parcul se face prin intermediul unei terase acoperite. Deşi protejat de stat, în ultimii ani din parc au dispărut mai multe specii de plante decorative.

Conacul Leonardi-Buzni din Ciuciulea, Glodeni

Este amplasat în partea de nord a satului, lângă biserica înălţată în 1831 de proprietarul G.G. Leonardi. Complexul care s-a mai păstrat datează de la sf. sec. XIX – încep. sec. XX, din timpul ultimilor descendenţi ai familiei Buzni. A fost înconjurat de un parc faimos în regiune. Clădirea principală este un model tipic pentru arhitectura clasicistă de provincie a conacelor. Poartă în unele detalii amprenta stilului „Art nouveau” (cunoscut în Rusia sub genericul de „Stil modern”, iar în România „Stilul anului 1900”).

Actualmente, conacul este ocupat de o şcoală profesională. Ministerul Educaţiei a propus ca aceasta să fie închisă şi comasată cu Şcoala de meserii nr.17 din or. Glodeni. Motivul e că, deşi şcoala are o capacitate de 400 de locuri, în ultimii trei ani planul de înmatriculare nu a fost îndeplinit.

Conacul boierului I. Bogdan din Cuhureştii de Sus, Floreşti

Este construit începând cu a doua jumătate a sec. XIX, pe parcursul mai multor decenii. Complexul include un grup de edificii risipite pe o bună parte a teritoriului satului – conacul, situat în centru satului, moara cu aburi (1905), Colegiul agricol, şcoala (1903), spitalul, Biserica „Sf. Treime” (1913, arhitect A. Şciusev, la comanda fiicelor Eugenia Apostolopulo-Bogdan şi Alexandrina Pommer-Bogdan). Conacul reprezintă o variantă pitorească a eclecticismului, specifică arhitecturii de la frontiera secolelor XIX şi XX. Planificarea arhitecturală este asimetrică. Accentul principal în construcţie îl pun faţadele de sud şi de nord, care, prin intermediul galeriilor şi teraselor, au ieşire spre parc.

Conacul Biberi de la Rujniţa, Ocniţa

Este construit în a doua jumătate a sec. XIX, în centrul satului, pe moşia baronului P. H. Petrino-Armis. Pe la 1860, moşia aparţinea P. I. Biberi. Acesta a ridicat un conac cu trei niveluri care, din păcate, nu s-a păstrat. Astăzi există doar o anexă şi bucătăria. Cercetătorii de la AŞM susţin că edificiul era o vilă în stil englez.

Conacul Apostolopulo din Saharna, Rezina

A fost ridicat în secolul al XIX-lea. La începutul secolului alXX-lea aici locuia inginerul Nicolae Apostolopulo, care era

Conacul Apostulopolo din Saharna, Rezina.

căsătorit cu fiica boierului Ioan Bogdan, Eugenia, din Cuhureşti. În cimitirul Mănăstirii Saharna odihnesc osemintele boierului Nicolae Apostulopulo, care a fost şi unul din cei mai mari mecenaţi ai mănăstirii. Monumentul de pe mormântul lui a fost executat de prietenul familiei Apostolopulo, celebrul sculptor Alexandru Plămădeală. La 1927, în conac funcţiona Şcoala de viticultură şi pomicultură, care şi-a continuat activitatea până în anii ’60. În anii 1970-1980 aici au fost transferate, pe rând, Spitalul invalizilor din cel de-al Doilea Război Mondial din Tiraspol şi Şcoala-colonie pentru fete din Dubăsari. După 1990, mai multe persoane private au încercat să cumpere complexul. Cineva l-a achiziţionat chiar şi l-a gajat la „Banca Socială”. Ulterior, banca a încercat să-l vândă. Acum, la Rezina se vorbeşte că proprietar ar fi devenit liderul social-democrat Victor Şelin.

Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti

Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti.

Datează de la începutul secolului al XX-lea. Include şi un parc. Conacul şi alte acareturi nu s-au păstrat, a rămas doar o anexă, în care se află odaia pentru oaspeţi, bucătăria şi beciul. Parcul (de 3 ha) este protejat de stat, incluzând numeroase soiuri de arbori şi arbuşti din ţările europene, cele din America şi Canada, precum şi din zona Caucaz.

Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

Este construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Arhitectural

Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei

este apropiat de casele ţărăneşti, cu distribuirea odăilor în jurul holului central. Ultimii moşieri din această dinastie au fost Gheorghe şi Elena Lazo, părinţii „eroului legendar al războiului civil din Rusia” Serghei Lazo. În perioada interbelică, în conac este amenajată şcoala, iar în 1967-1968, după transferarea şcolii în sediul nou, conacul este reconstruit şi transformat într-un muzeu dedicat „eroului sovietic”, fiind şi filială a Muzeului Naţional de Istorie. După ce în mai 2006 ex-preşedintele comunist V. Voronin vizitează complexul, începe reconstrucţia lui. În iulie 2007, fosta guvernare comunistă a alocat 3,9 mln. lei pentru reconstrucţia casei „eroului sovietic”. Anul trecut, Curtea de Conturi avea să constate încălcări ale legislaţiei la reconstrucţia imobilului. În 2008, alte 1,2 mln. lei au fost alocate de la bugetul de stat pentru reconstrucţie. Majoritatea istoricilor contestă mitul şi valoarea istorică ale lui Serghei Lazo.

Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei

A aparţinut familiei de nobili armeni Bagdasarov, despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia, odată cu Manuc Bei. La începutul secolului al XX-lea era o gospodărie tipică pentru o familie de nobili, incluzând ferme de păsări, porci, vite şi oi, precum şi terenuri de vii şi livezi. Astfel, complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi de tot felul, plus o cramă în spatele conacului şi un lac în faţă. Locuitorii mai în vârstă îşi amintesc că boierul avea şi un garaj pentru maşină şi tractoare, precum şi o minicentrală electrică. După 1944, conacul a fost o vreme închisoare, după care fermele colhozului „Serghei Lazo”, depozit de cereale, iar bucătăria, o anexă la clădirea principală, este şi astăzi sediu pentru brigada de tractoare. După 1990, nepoţii boierului de la Odesa au venit să vadă ce a rămas din conac.

Conacul familiei Donici din satul omonim, Orhei

Conacul familiei Donici din Piatra, Orhei.

Datează din secolul al XIX-lea şi are o arhitectură modestă, apropiată de cea a caselor ţărăneşti. Include un parc şi capela familiei Donici. Aici a crescut Alexandru sau Alecu Donici (1806-1866) – clasic al literaturii române, fabulist şi traducător. Conacul din Bezeni, vechea denumire a localităţii, a fost o vreme şcoală după care, în 1976, a fost reorganizat în casă-muzeu. Colecţiile includ articole de uz casnic şi publicaţii ale timpului, precum şi documente şi fotografii legate de viaţa lui A. Donici.

Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei
A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei

la comanda boierului armean Carabet Balioz, despre care se spune că a fost administratorul şi ginerele lui Manuc Bei. Lucrările au fost începute în 1852 şi finisate peste 21 de ani, în 1873. Conacul include şi un parc, de 7 ha, cu castani, brazi, tei, precum şi plante exotice pentru RM. De asemenea, aici mai există un turn de apă pe trei niveluri, hambare, pivniţe, moară, grajduri, fierărie şi alte anexe. În 1941, urmaşii lui Balioz s-au refugiat peste Prut, iar conacul a fost folosit de noua administraţie ca spital militar, baie, bibliotecă, precum şi în alte scopuri. O parte din averea boierului a fost furată şi dezasamblată de localnici. În 1975 a fost luat sub protecţia statului, iar în 1984 complexul a fost transformat în Muzeul Meşteşugurilor Populare, filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În acelaşi an au început lucrările de restaurare a conacului, care aşa şi nu au fost finisate. Şi astăzi acest conac se află în restaurare, iar terenul şi anexele – în litigiu. În 1996, Ministerul Culturii şi Ministerul Agriculturii au transmis la balanţa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală toate construcţiile complexului, care se aflau în gestiunea Gospodăriei Agricole „Ivancea” (moara cu abur şi oloiniţa, casa morarului, depozite, grajduri şi alte construcţii gospodăreşti), toate aflate într-o stare deplorabilă. În 2006, „Casa Vinului” SRL a început un alt proiect de restabilire a conacului. Numai că ţăranii din localitate dispută acum cota-parte din terenurile şi anexele transmise de fosta gospodărie agricolă muzeului.

Conacul familiei Ciolac-Malski din Bahmut, Călăraşi

Conacul familiei Ciolac-Malski din Balmut, Călăraşi

A fost construit în secolul al XIX-lea în stil neoclasic. În forma iniţială dispunea de o alee de marmură, străjuită simetric de două rânduri de castani şi pini. Includea un parc cochet cu arbori şi arbuşti exotici şi un lac. Actualmente, conacul este prefăcut într-un morman de gunoi.

Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni

Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni Detaliu

Datează de la începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut familiei Ralli. Are o arhitectură tradiţională şi este cunoscut, mai ales, ca locul pe care îl frecventa poetul rus A. S. Puşkin, între anii 1820-1823, în timpul exilului său în Basarabia. Anume acest aspect a salvat conacul de la distrugere şi i-a oferit protecţionism din partea statului sovietic şi a guvernărilor care au urmat după independenţă. În 1849, Ivan, unul dintre cei cinci fii Ralli, cu care Puşkin s-a aflat în relaţii bune, construieşte o nouă biserică în sat şi restaurează gospodăria veche a tatălui său. După venirea ruşilor, în 1946, conacul este transformat în muzeu, ulterior devenind filială a Casei-muzeu „A. S. Puşkin” din Chişinău. În anii ’70 ai secolului al XX-lea este reconstruit radical. Majoritatea exponatelor muzeului sunt aduse de la Sankt Petersburg şi Chişinău. În ultimii ani, clădirea a mai suferit o reconstrucţie, cu suportul Companiei ruse „Lukoil”.

Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni

fiind proprietatea moşierului Alexandru Gonata. O vreme aici a locuit ginerele boierului, unul dintre cei mai în vârstă doctori de pe crucişătorul „Nazarin”, C. N. Crăciunescu, decedat în Războiul Ruso-Japonez, în 1905. În perioada sovietică a fost folosit ca spital sătesc, fără a fi protejat de stat.

Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti

Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti.

Datează din secolul al XIX-lea. Nimeni de la Academia de Ştiinţe a R. Moldova şi Ministerul Culturii nu i-a studiat istoria şi nu ştie cui a aparţinut. Localnicii îi spun „curtea lui Andriano”. În perioada sovietică a fost spital, acum este abandonat.

Valentina Baciu, Timpul.md,

Foto: Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor

————————————————————————————————————————————————–

————————————————————————————————————————————————-

Оrganizaţiile subordonate Ministerului Culturii al RM

1. Filarmonica Naţională a R.Moldova str.Mitropolitul Varlaam, 78
2. Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-Concert” str.Puşkin, 21
3. Teatrul Naţional de Operă şi Balet bd.Ştefan cel Mare, 152 www.nationalopera.md
4. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” bd.Ştefan cel Mare, 79
5. Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P.Cehov” str.Vlaicu Pîrcălab, 75
6. Teatrul Republican „Luceafărul” str.Veronica Micle, 7
7. Teatrul Republican de păpuşi „Licurici” str.31 August, 121 www.licurici.md
8. Teatrul „Eugene Ionesco” str.Sfatul Ţării, 18 www.tei.md
9. Teatrul „Alexei Mateevici” str.Şciusev, 93
10. Teatrul Epic de Etnografie şi Folclor str.Ghioceilor, 1
11. Teatrul Naţional de Stat „Vasile Alecsandri” str.Vasile Alecsandri, 1
12. Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P.Haşdeu” str.B.P.Haşdeu, 6
13. Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc” str.Siretului, 5 www.joc.ournet.md
14. Sala cu Orgă bd.Ştefan cel mare, 81
15. Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină” str.Sfatul Ţării, 18
16. Circul de Stat Chişinău bd.Renaşterii, 33
17. Centrul Naţional de Creaţie Populară str.Nicolae Iorga, 15 www.cretiepopulara.md
18. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova str.31 August, 78-a www.bnrm.md
19. Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă” str.Şciusev, 65 www.bncreanga.md
20. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei str.31 August, 121 „a” www.nationalmuseum.md
21. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei str. Mihai Kogălniceanu, 82 www.muzeu.md
22. Muzeul Naţional de Arte Plastice a Moldovei str.31 August, 115 www.artmuseum.md
23. Casa-Muzeu „A.S.Puşkin” str. Anton Pan, 18
24. Complexul Muzeal „Oraşul Medieval Orhei” str.Puşkin, 24
25. Complexul Muzeal „Orheiul Vechi” - www.orheiulvechi.md
26. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice str.Mateevici, 111
27. Colegiul Republican de Muzică „Ştefan Neaga” str.Hristo-Botev, 4
28. Colegiul Republican de Arte Plastice „A.Plămădeală” str.Independenţei,1
29. Colegiul Republican de Muzică şi Pedagogie, Bălţi str.C.Porumbescu, 18
30. Colegiul de Arte, Soroca str.Ştefan cel Mare, 39
31. Colegiul Republican de Coregrafie str.Mihai Eminescu, 31
32. Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” str.Kiev, 1
33. Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” str.Mihai Kogălniceanu, 39
34. Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” str.Miron Costin, 24
35. Filiala „Moldova-Concert” din or.Comrat str.Lenin, 159
36. Filiala „Moldova-Concert” din or.Taraclia str.Lenin, 178
37. Camera Naţională a Cărţii bd.Ştefan cel Mare, 180 www.itp.md/cnc
38. Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii str.Puşkin, 24
39. Întreprinderea de Stat „Cartea Chişinău” str.Munceşti, 173
40. Departamentul de Cinematografie str.M.Eminescu, 50

Întreprinderile de Stat

1. ÎS „Combinatul Poligrafic” str.P.Movilă, 35
2. FEP „Tipografia Centrală” str.Florilor, 1
3. ÎS „Poligraf Service” str.R.Ţirelson, 8
4. Editura didactică „Lumina” bd.Ştefan cel Mare, 180
5. Editura „Cartea Moldovei” bd.Ştefan cel Mare, 180

Societăţi pe Acţiuni

1. SA „Moldova-film” Chişinău, şos.Hînceşti, 61
2. SA „Cartea Chişinău” Chişinău, str.Munceşti, 173

————————————————————————————————————————————————–

Biblioteci

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU”
MD-2012, mun. Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 148
(+373-22) tel: 223360, 221697

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “A. Cosmescu”
MD-2068, mun. Chisinau, str. N. Dimo, 13/1
(+373-22) tel: 440111

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “A. Donici”
MD-2028, mun. Chisinau, str. Sprancenoaia, 6/1
(+373-22) tel: 725845

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Alba-Iulia”
MD-2071, mun. Chisinau, str. Alba-Iulia, 202
(+373-22) tel: 580153

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Codru”
MD-2029, mun. Chisinau, sos. Muncesti, 792/2
(+373-22) tel: 524020

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Cornului”
MD-2008, mun. Chisinau, str. Cornului, 9/1
(+373-22) tel: 755724

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Costiujeni”
MD-2019, mun. Chisinau, str. Costiujeni, 8/2
(+373-22) tel: 793933

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Cricova”
MD-2084, mun. Chisinau, or. Cricova
(+373-22) tel: 453488

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Gh. Madan”
MD-2020, mun. Chisinau, str. Gh. Madan, 48
(+373-22) tel: 461034

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “H. Botev”
MD-2005, mun. Chisinau, bd. Renasterii, 27
(+373-22) tel: 228752

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “I. Mangher”
MD-2005, mun. Chisinau, bd. Renasterii, 4
(+373-22) tel: 241203, 224814

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Lesia Ucrainca”
MD-2001, mun. Chisinau, str. D. Cantemir, 14
(+373-22) tel: 295277

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “M. Lomonosov”
MD-2048, mun. Chisinau, bd. Dacia, 4
(+373-22) tel: 778400

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “M. Ciachir”
MD-2068, mun. Chisinau, str. Florilor, 12/1
(+373-22) tel: 445176

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Maramures”
MD-2071, mun. Chisinau, str. Alba-Iulia, 83
(+373-22) tel: 589166

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Miron Costin”
MD-2045, mun. Chisinau, str. Miron Costin, 15/2
(+373-22) tel: 325708

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “O. Ghibu”
MD-2012, mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga, 21-A
(+373-22) tel: 232625

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Ovidius”
MD-2028, mun. Chisinau, sos. Hincesti, 32
(+373-22) tel: 727194

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Targoviste”
MD-2051, mun. Chisinau, str. Ion Creanga, 82/1
(+373-22) tel: 741447

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Targu-Mures”
MD-2068, mun. Chisinau, bd. Moscova, 8
(+373-22) tel: 440249, 438355

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Transilvania”
MD-2044, mun. Chisinau, bd. Mircea cel Batrin, 7
(+373-22) tel: 331143

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “V. Alecsandri”
MD-2015, mun. Chisinau, str. N. Titulescu, 10
(+373-22) tel: 551324

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca “Vadul lui Voda”
MD-2046, mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca de ARTE MD-2001, mun. Chisinau, str. Gradinilor, 21
(+373-22) tel: 274575

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca de DREPT
MD-2012, mun. Chisinau, str. Armeneasca, 42
(+373-22) tel: 275393, 275278

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Al. Russo”
MD-2044, mun. Chisinau, str. Alecu Russo, 22
(+373-22) tel: 337732

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Belinski”
MD-2008, mun. Chisinau, str. V. Belinski, 59
(+373-22) tel: 749211

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Codru”
MD-2029, mun. Chisinau, sos. Muncesti, 798
(+373-22) tel: 524020

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Decebal”
MD-2038, mun. Chisinau, str. Decebal, 91
(+373-22) tel: 551483

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “M. Dragan”
MD-2044, mun. Chisinau, str. Maria Dragan, 26/3-A
(+373-22) tel: 475254

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “N. Titulescu”
MD-2032, mun. Chisinau, str. N. Titulescu, 49/1
(+373-22) tel: 550275

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Saharov”
MD-2045, mun. Chisinau, str. Studentilor, 12/3
(+373-22) tel: 323600

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Socoleni”
MD-2020, mun. Chisinau, str. Socoleni, 9
(+373-22) tel: 464944

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / Biblioteca pentru copii “Traian”
MD-2060, mun. Chisinau, bd. Traian, 23/1
(+373-22) tel: 770522

BIBLIOTECA MUNICIPALA “B. P. HASDEU” / CENTRUL INTERNATIONAL “M. Eminescu”
MD-2038, mun. Chisinau, bd. Dacia, 20
(+373-22) tel: 771403

BIBLIOTECA NATIONALA
MD-2012, mun. Chisinau, str. 31 August, 78-A
(+373-22) tel/fax: 221475, tel: 240418

BIBLIOTECA NATIONALA PENTRU COPII I. CREANGA
MD-2012, mun. Chisinau, str. A. Sciusev, 65
(+373-22) tel/fax: 229509, tel: 229556, 229527

BIBLIOTECA PUBLICA BRICENI
MD-4701, r-nul Briceni, or. Briceni, str. Independentei, 42
(+373-247) tel: 22236

BIBLIOTECA PUBLICA CALARASI
MD-4401, r-nul Calarasi, or. Calarasi, str. Mihai Eminescu, 27
(+373-244) tel: 22260

BIBLIOTECA PUBLICA CANTEMIR
MD-7301, r-nul Cantemir, or. Cantemir, str. Basarabia, 11
(+373-273) tel: 22648

BIBLIOTECA PUBLICA COMRAT
MD-3801, U. T. A. Gagauzia, mun. Comrat, str. Lenin, 192
(+373-298) tel: 24546

BIBLIOTECA PUBLICA DONDUSENI MD-5101, r-nul Donduseni, or. Donduseni, str. Independentei, 97 (+373-251) tel: 24044

BIBLIOTECA PUBLICA EDINET MD-4601, r-nul Edinet, or. Edinet, str. Independentei, 67
(+373-246) tel: 22857

BIBLIOTECA PUBLICA FALESTI
MD-5901, r-nul Falesti, or. Falesti, str. Moldovei, 7
(+373-259) tel: 23370

BIBLIOTECA PUBLICA FLORESTI
MD-5001, r-nul Floresti, or. Floresti, str. Sperantei, 10
(+373-250) tel: 22283

BIBLIOTECA PUBLICA MUNICIPALA BALTI
MD-3101, mun. Balti, str. A. Puskin, 34
(+373-231) tel: 23459

BIBLIOTECA PUBLICA OCNITA
MD-7101, r-nul Ocnita, or. Ocnita, str. Independentei, 42
(+373-271) tel: 23034

BIBLIOTECA PUBLICA ORASENEASCA BASARABEASCA
MD-6701, r-nul Basarabeasca, or. Basarabeasca, str. Karl Marx, 58
(+373-297) tel: 22886

BIBLIOTECA PUBLICA ORASENEASCA CRIULENI “T. ISAC”
MD-4801, r-nul Criuleni, or. Criuleni
(+373-248) tel: 22279

BIBLIOTECA PUBLICA ORASENEASCA IALOVENI
MD-6801, r-nul Ialoveni, or. Ialoveni, str. Basarabia, 1
(+373-268) tel: 21189, 22891

BIBLIOTECA PUBLICA ORASENEASCA STRASENI
MD-3701, r-nul Straseni, or. Straseni, str. Stefan cel Mare, 2
(+373-237) tel: 22244

BIBLIOTECA PUBLICA ORASENEASCA TELENESTI
MD-5801, r-nul Telenesti, or. Telenesti, str. V. Alecsandri, 8 (+373-258) tel: 22646, 23401

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA “D. CANTEMIR”
MD-3601, r-nul Ungheni, or. Ungheni, str. Mihai Eminescu, 39
(+373-236) tel: 20192, 20193

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA ANENII NOI
MD-6501, r-nul Anenii Noi, or. Anenii Noi, str. Suvorov, 13
(+373-265) tel: 24442

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA CAHUL
MD-3901, r-nul Cahul, or. Cahul, str. Victoriei, 18
(+373-299) tel: 23856

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA CIMISLIA
MD-4101, r-nul Cimislia, or. Cimislia, str. C. Stamati, 26
(+373-241) tel: 22455

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA GLODENI “V. CARABAN”
MD-4901, r-nul Glodeni, or. Glodeni, str. Stefan cel Mare, 16
(+373-249) tel: 24516, 22409

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA HINCESTI
MD-3401, r-nul Hincesti, or. Hincesti, str. Mihalcea Hincu, 146
(+373-269) tel: 23076

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA LEOVA
MD-6301, r-nul Leova, or. Leova, str. Stefan cel Mare, 67
(+373-263) tel: 23175

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA NISPORENI
MD-6401, r-nul Nisporeni, or. Nisporeni, str. Livezilor, 1
(+373-264) tel: 22348

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA ORHEI “A. DONICI “
MD-3501, r-nul Orhei, or. Orhei, bd. Mihai Eminescu, 4
(+373-235) tel/fax: 23684, tel: 20774, 21529

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA REZINA “M. EMINESCU”
MD-5401, r-nul Rezina, or. Rezina, bd. Mihai Eminescu, 3
(+373-254) tel/fax: 22836

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA RISCANI
MD-5601, r-nul Riscani, or. Riscani, str. Independentei, 56
(+373-256) tel: 23256

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA SINGEREI
MD-6201, r-nul Singerei, or. Singerei, str. Stefan cel Mare, 2
(+373-262) tel: 22753

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA SOLDANESTI
MD-7201, r-nul Soldanesti, or. Soldanesti, str. Pacii, 24
(+373-272) tel: 22063

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA SOROCA
MD-3001, r-nul Soroca, or. Soroca, str. Alexandru cel Bun, 25
(+373-230) tel: 22315

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA STEFAN-VODA
MD-4201, r-nul Stefan-Voda, or. Stefan-Voda, str. 31 August, 2
(+373-242) tel: 23025

BIBLIOTECA PUBLICA RAIONALA TARACLIA
MD-7401, r-nul Taraclia, or. Taraclia, str. Komsomolului, 2
(+373-294) tel: 24818, 25372

BIBLIOTECA PUBLICA VULCANESTI
MD-5301, U. T. A. Gagauzia, or. Vulcanesti, str. Gagarin, 44
(+373-293) tel: 23439

BIBLIOTECA REPUBLICANA AL SINDICATELOR DIN MOLDOVA
MD-2068, mun. Chisinau, str. Kiev, 7
(+373-22) tel: 492049

BIBLIOTECA REPUBLICANA TEHNOLOGICO-STIINTIFICA
MD-2064, mun. Chisinau, str. Ion Creanga, 45
(+373-22) fax: 743792, tel: 747708, 741200, 742811

BIBLIOTECA SPECIALA REPUBLICANA CENTRALIZATA SI STUDIO DE INREGISTRARI SONORE ALE SOCIETATII ORBILOR DIN MOLDOVA
MD-2028, mun. Chisinau, str. Pietrarilor, 2-A
(+373-22) tel: 731456, 731493, 731466

BIBLIOTECA STIINTIFICA CENTRALA A ACADEMIEI DE STIINTE A MOLDOVEI
MD-2001, mun. Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 1
(+373-22) tel: 270021, 274279, 272791

BIBLIOTECA STIINTIFICA REPUBLICANA DE MEDICINA
MD-2025, mun. Chisinau, str. N. Testemiteanu, 29, et 3
(+373-22) tel: 403602

FILIALA DE CARTE ROMANEASCA A I NATIONALE PENTRU COPII “I. CREANGA” SI I JUDETENE “GH. ASACHI” DIN IASI
MD-2012, mun. Chisinau, str. 31 August, 121
(+373-22) tel: 241663

FUNDATIA CARTII
MD-2012, mun. Chisinau, str. A. Sciusev, 65
(+373-22) tel/fax: 229508, 229509

——————————————————————————————————————————————–
Mosii

Casa-muzeu A.Donici

Alexandru Donici (1806-1866) – clasic al literaturii române, fabulist şi traducător. Donici a combinat cu succes  practica sa juridică în Iaşi şi cariera literară. Printre primele sale opere  sunt traduceri ale poeziei lui Puşkin “Ţiganii” şi culegerea de opere ale lui Antioh Cantemir, clasic al literaturei ruse, fiul lui Dimitrie Cantemir. Impresionat de fabulele lui Cantemir, La Fontaine, şi Krilov, Donici schimbă unele dintre ele în stil moldovenesc,  adaptând conţinutul fabulei la realităţile timpului său.

Muzeul “Patria lui A. Donici “a fost organizat în 1976 în moşia familiei Donici în satul Donici (Bezen), aproximativ 40 km la nord de Chişinău. În conac este creată atmosfera de la începutul secolului al XIX-lea.: în camera de zi şi oficiul scriitorului a fost restaurată situaţia caracteristică pentru mijlocul secolului al-XIX-lea. Muzeul are o vastă colecţie de articole de uz casnic şi publicaţii ale perioadei, precum şi o colecţie de documente şi fotografii legate de viaţa lui A. Donici. De un interes special sunt lucrările scriitorului publicate în timpul vieţii sale, şi primele traduceri “Ţigan” în limba română.

Complexul muzeal pe lângă imobil include un parc de gospodărie şi capela familiei Donici.

Adresa: s.Donici, raionul Orhei  Telefon: + 373 235 53 249

Orele de lucru: 9:00-17:00, zi de odihna-luni

Muzeul Alexei Mateevici din Zaim

Alexei Mateevici este unul dintre cei mai tineri şi renumiţi poeţi din Basarabia. Anume poemul său “Limba Noastră”, pus pe note de Alexandru Cristea, a devenit  imnul  Republicii Moldova.

Însuşi poetul, preotul şi fiul unui preot, a murit la varsta de 19 ani pe front, unde fusese trimis pentru  ideile sale prea radicale. Cu toate acestea, Mateevici a lăsat în urmă o moştenire literară impresionantă: un set de traduceri şi lucrări de nonficţiune despre istoria şi dezvoltarea creştinismului în Moldova, precum şi o colecţie de poezii, lansată de-acum după moartea sa.

Muzeul Alexei Mateevici din Zaim a fost infiinţat în 1988, la aniversarea a 100 de ani a poetului. Acesta face parte din complexul muzeal “Inel spiritual”, care include, de asemenea, Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, în curtea caruia este înmormântat tatăl poetului, părintele Mihail, o fostă clădire de şcoală primară, unde a studiat Alexei Mateevici, expoziţie permanentă “Petru Cărare” , casa familiei Cărare, şi mai multe coloane de apă, construite în timpul dominaţiei turceşti.

Muzeul păstrează mai mult de 7000 de articole, dintre care majoritatea sunt documente, fotografii şi obiecte personale ale familiei Mateevici. În plus, muzeul păstrează biblioteca lor familiară cu zeci de volume în limba rusă, limbile română, franceză şi germană.

Într-una din sălile muzeului este aşa-numita “Masa Tăcerii”, unde este depozitată ţarâna de pe mormintele clasicilor literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, precum şi de pe mormintele părinţilor lui Alexei Mateevici.

În fiecare primăvară în memoria tinărului poet, în Zaim se organizează un concurs de tinere talente “Comoara” şi zilele poeziei lui Mateevici.

Muzeul “Casa Puşkin”

Muzeul “Casa Puşkin” a fost deschis la sfârşitul anilor 40 ai secolului XX  în casa unui negustor din Chisinau, Naumov, unde în toamna anului 1820 a locuit Alexandr Sergheevici, expulzat din Rusia timp de trei ani. Acum, muzeul a crescut şi nu este doar casa unde a locuit poetul, dar, de asemenea, conacul adiacent construit la sfârşitul secolului al XIX-lea. În această casă acum este amenajată o expoziţie permanentă, reflectând situaţia tipică basarabeană a cuibuşorului nobililor începutului secolului al XIX-lea.

La baza colecţiei muzeului stau obiecte aduse din Moscova şi Sankt Petersburg, la început au fost aproximativ doar 300, iar în prezent colecţia muzeului deţine aproximativ 30.000 de exponate, dintre care majoritatea – picturi ruseşti şi europene şi grafică a secolului al XIX-lea.

Deosebit de valoroase sunt colecţiile de cărţi publicate în timpul vieţii poetului,  bustul lui Alexandru Sergheevici sculptat de A. Opekuşin, şi o colecţie de obiecte de artă decorativă a secolelor XVIII-XIX.

În muzeu, se petrec seminare şi conferinţe anuale dedicate artei lui Alexandr Sergeevici, precum  şi zilele poeziei lui Puşkin. Din 1993, sub auspiciile muzeului de la Chişinău se găzduieşte anual conferinţa ”Primăvara din Basarabia”, care implică amatorii lui Puşkin din Rusia, Ucraina, Moldova şi România.

Adresa: or.Chişinău, str.A.Pann,19

Telefon: (+373 22) 29 41 38, 29 26 85

Orarul de lucru:10:00-17:00, zi de odihnă-luni

Manorul lui Zamfir Ralli Arbore

Manorul lui Zamfir Ralli, a  unuia din liderii cei mai activi în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea, este vestit nu atât pentru gospodăriile acestuia, cît pentru oaspeţii de vază: în timpul exilului său în Basarabia, aici, de ceva timp a trăit Alexandr Sergheevici Puşkin.

Familia Ralli a fost foarte progresivă pentru timpul său. Stăpânul casei Zamfir Ralli-Arbore, a sosit în Moldova din Valahia şi a adoptat în mod voluntar cetăţenia rusă. Soţia sa, Smaranda, aparţine unei vechi dinastii, susţinători ai lui Ştefan cel Mare.

Salonul de elită Ralli se considera unul dintre cele mai frumoase din Moldova, astfel încât nu este surprinzător că acesta a devenit refugiul regulat al poetului exilat. El s-a făcut prieten cu unul din cei cinci fii Ralli, Ivan, în al cărui apartament din Chişinău a petrecut majoritatea timpului.

Anume lui Ivan i-a a aparţinut ideea de a imortaliza în Dolna memoria lui Alexandr Sergheevici. La  50 de ani de la naşterea poetului, el a construit o nouă biserică în sat şi a reconstruit gospodaria veche a tatălui său. Dar adevaratul muzeu pe moşie a fost deschis doar în 1946. Majoritatea exponatelor pentru muzeu au fost aduse de la Sankt Petersburg şi Chişinău. Din documentele originale referitoare la viaţa lui Puskin şi familia Ralli, în muzeu se pastrează doar scrisorile ale juniorilor Ralli şi testamentul capului familiei.

Datorită preocupărilor rezidenţilor locali şi patronajului preşedintelui, conacul este în stare excelentă, toate exponatele sale au fost conservate, iar acum repezintă un muzeu-sucursală a “Casei –muzeu Puşkin” din Chisinau.

Pe lângă conac, turiştilor li se oferă să viziteze în Dolna lunca şi izvorul Zamfirei, numit în onoarea fiicei unui baron de ţigani, frumuseţea careia l-a copleşit pe tânărul Alexandr Sergheevici şi l-a inspirat în poemul “Ţigani”.

Adresa: s.Dolna, raionul Străşeni

Telefon în Chişinău: (+373 22) 24 26 53, 24 04 40.

Conacul lui Manuc- Bei

Conacul lui Manuc-Bei din Hînceşti, care găzduieşte acum Muzeul de Istorie şi istorie locală, este situat la aproximativ 40 km vest de Chişinău.

Prinţul Manuc Bei (Mirzoian), familiei caruia aparţinea conacul este o personalitate remarcabilă. El a fost un diplomat renumit, şi cu asistenţa acestuia în palatul său din Bucureşti a fost semnat tratatul de pace ruso-otoman în 1812, conform căruia Basarabia a căzut sub protectoratul Rusiei. În plus, el a pus bazele producerii vinurilor moldoveneşti pe tehnologia franceza. Urmaşii săi au construit fabrica de vinuri pe moşia sa şi au pus vinificarea locală pe bază industrială. Fabrica încă mai există, deşi, acum este o întreprindere mare modernă – Vitis Hînceşti “care produce vinuri de înaltă calitate. Experţii de la Institutul Francez de vin (G. Bordeaux) au clasificat unele zone ale economiei “Vitis Hînceşti” ca denumiri, şi una dintre vii – chiar ca un chateau.

Însuşi conacul, un castel real în stil francez, cu o grădină de iarnă, turnuri de pază şi un parc, a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea conform proiectului lui Alexandru Bernardazzi, şi timp de decenii a fost proprietatea familiei Mirzoian, urmaşii lui Manuc-Bei.

În anii ‘70 al secolului XX  pe teritoriul manorului a fost deschis un muzeu, colecţiile caruia astăzi număra  mai mult de 20.000 de artefacte. Cea mai valoroasă este  colecţia de costume naţionale moldoveneşti şi textile. În acelaşi timp, muzeul găzduieşte expoziţii permanente “Hărţi şi Documente”, “Domnii Moldovei”, “Etnografie,” Diorama “Lupta Iaşi-Chişinău în timpul celui de-al II-lea Război Mondial”, precum şi o expoziţie dedicată florei si faunei din Republica Moldova. De un interes special se bucură colecţia de fluturi şi păsări a muzeului.

Adresa: or.Hînceşti, 3400, str.Bernardazzi 2

Telefon: +373 234 23 607

Orarul de lucru: 10.00-17.00, zi liberă -luni.