Tandem – Cultural Managers Exchange Programme – Moldova, Ukraine & EU clip

12 INIŢIATIVE AU AJUNS ÎN ETAPA FINALĂ A CONCURSULUI „CASA DE CULTURĂ – MODEL DE CONSOLIDARE A COMUNITĂŢII LOCALE PRINTR-UN PARTENERIAT CIVIL”

Proiectul „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” a intrat în ultima etapă de preselecţie. Din cele 55 de dosare depuse până la sfârşitul anului trecut, doar 12 iniţiative au reuşit să se califice în această fază de selectare.

Iniţial, toate cererile depuse au fost analizate prin prisma îndeplinirii criteriilor de competenţe necesare pentru a pune în aplicare obiectivele proiectului. Cererile care nu au îndeplinit criteriile de selectare, nu au inclus setul de documente necesare sau nu au fost depuse în termenii prevăzuţi, au fost retrase din concurs.

Selectarea s-a făcut în baza evaluării calităţii cererilor de participare în concurs, experienţei şi potenţialului organizaţiilor solicitante, existenţei acordului de colaborare încheiat între casa de cultură, organizaţia neguvernamentală şi confirmarea din partea administraţiei publice locale privind disponibilitatea de a aloca cel puţin 4000 de EURO pentru realizarea proiectului.

În procesul de examinare a dosarelor au fost luaţi în considerare mai mulţi indicatori, precum capacităţile instituţionale ale organizaţiilor şi competenţele echipei de implementare, experienţa anterioară de colaborare, gradul de corelaţie între viziunile şi scopurile urmărite de solicitant şi obiectivele proiectului. Mai mult, cei care au depus dosarele şi au fost admişi în concurs au avut posibilitatea să prezinte şi să susţină în public conceptele de dezvoltare în cadrul meselor rotunde organizate la 27 ianuarie, 1 februarie şi 8 februarie a.c.

Organizatorii proiectului au analizat dosarele, ţinând cont de următoarele criterii:
• disponibilitatea de a coopera cu casa de cultură şi cu organizaţia neguvernamentală, dar şi sprijinul autorităţilor publice locale / raionale, stipulat în condiţiile generale ale concursului;
• concordanţă de opinii dintre obiectivele proiectului şi problemele, scopul identificate de solicitant;
• calitatea proiectelor şi programelor de dezvoltare implementate în prezent de către solicitanţi în cadrul organizaţiilor pe care le reprezintă;
• experienţa anterioară a organizaţiei şi potenţialul de participare la realizarea proiectului;
• intenţiile menţionate în scrisoarea de motivare;
•pregătirea individuală şi organizaţională pentru a participa într-un proiect cu un termen de implementare de doi ani;
• cunoaşterea limbii engleze în cadrul echipei a constituit un avantaj în selectarea câştigătorilor preselecţiei

În rezultat, pentru următoarea etapă a concursului, au fost selectate 12 echipe, reprezentante ale următoarelor localităţi:
1. s. Mereni, r. Anenii Noi
2. s. Colibaşi, r. Cahul
3. or. Rezina
4. s. Bravicea, r. Călăraşi
5. s. Băhrîneşti, r. Floreşti
6. or. Ştefan Vodă
7. s. Hîrjauca, r. Călăraşi
8. or. Durleşti
9. s. Cucuruzeni, r. Orhei
10. s. Gaidar, r. Ciadîr-Lunga
11. s. Cubolta, r. Sîngerei
12. s. Rădulenii Vechi, r. Floreşti

Etapa de selectare a proiectelor finaliste va fi una complexă şi va include mai multe componente. În primul rând, se va ţine cont de calitatea cartografierii resurselor culturale din zonă, evaluată de un expert internaţional, care să se alieze unui set de criterii de evaluare, despre care participanţii vor afla în prealabil.

De asemenea, un alt expert va evalua nivelul profesional al candidaţilor, experienţa acestora, precum şi raportul de congruenţă dintre activităţile şi obiectivele proiectului. Cel de-al treilea consultant va organiza un sondaj în rândul populaţiei prin intermediul focus-grupurilor pentru a stabili dacă persoanele candidate se bucură de încredere şi sprijin în comunităţile din care fac parte, dar şi modul în care analiza problemelor şi a priorităţilor efectuată de candidat corespunde cu cea a opiniei publice.

Rezultatele finale vor fi anunţate la mijlocul lunii iunie, 2012, pentru ca activităţile propriu-zise să înceapă în iulie.

Proiectul „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil” a fost lansat de Fundaţia Soros-Moldova şi Centrul de Politici Culturale, având susţinerea Fundaţiei Culturale Europene (Amsterdam). Proiectul urmăreşte crearea unor modele de reorganizare a caselor de cultură în centre de furnizare a serviciilor culturale pentru populaţie în bază de parteneriat şi cooperare între instituţiile de cultură, organizaţiile ce reprezintă sectorul civic şi instituţiile Administraţiei Publice. La încheierea proiectului vor fi constituite premise pentru crearea, în baza caselor de cultură, a şase centre moderne de prestare a serviciilor culturale. Aceste instituţii vor contribui eficient la dezvoltarea comunităţilor rurale sau a centrului raional, vor introduce metode moderne de management, vor crea platforme pentru abordarea transparentă a problemelor existente.

CASA DE CULTURĂ – MODEL DE CONSOLIDARE A COMUNITĂŢII LOCALE PRINTR-UN PARTENERIAT CIVIL

Raportul Ministerului Culturii pentru 2011

Planul Urbanistic Chisinau

1st collector for Planul Urbanistic Chisinau
Follow my videos on vodpod

Malanca la Palanca

Malanca la Palanca – Casa Parinteasca

1st collector for Malanca la Palanca
Follow my videos on vodpod

ЗАМЕТКИ О НАСЛЕДИИ

Заметки на полях 7 января 2012 (ЗАМЕТКИ О НАСЛЕДИИ)

1st collector for ЗАМЕТКИ О НАСЛЕДИИ
Follow my videos on vodpod

Propunere de Politică Publică ”Eficientizarea Instituțiilor-Teatral Concertistice din Republica Moldova

Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”

Conferinţă privind textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”
Ministerul Culturii, finanţat de Biroul UNESCO din Paris, prin intermediul Comisiei UNESCO pentru Republica Moldova, a elaborat textul Raportului Naţional la tema “Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare”.
Textul Raportului Naţional va fi prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale la Chişinău, la 16 – 17 decembrie, curent, în sala de conferinţe a Hotelului “Dacia”, cu începere de la ora 10.00, la care vor participa experţi străini din Polonia, Lituania, România şi Federaţia Rusă, cît şi experţi naţionali, care vor dezbate problemele stringente, perspectivele de dezvoltare ale artei teatrale, cu exemplificările de rigoare din ţara pe care o reprezintă fiecare expert.
La conferinţă vor participa reprezentanţi ai Comisiei Parlamentare pentru Cultură, ai Ministerului Culturii, ai Academiei de Ştiinţe, ai Institutului Patrimoniului Cultural, membri ai Uniunii Teatrale, ai Academiei de Muzică, Teatru, Arte Plastice, reprezentanţi ai ONG-urilor.
Intrarea este liberă, inclusiv pentru reprezentanţii mass-media din Republica Moldova

Call for applications for technical assistance missions: Strengthening the Governance of Culture in Developing Countries

Application deadline: 24 November 2011, midnight CET

UNESCO launches a new international call for applications for technical assistance missions in the framework of a project funded by the European Union (EU), aiming to strengthen the system of governance for culture in developing countries.

These missions will be based on the needs and priorities of the beneficiary countries and will be undertaken by top experts in the field of cultural policies. The missions will support the beneficiary countries in their efforts to establish legal, regulatory and/or institutional frameworks and/or introduce policies that address the role of culture in social and economic development, particularly through the cultural industries.

Which countries can apply?

Developing countries Parties to the 2005 Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural expressions; that are
Eligible beneficiary countries under the EU thematic programme “Investing in People”.
Public authorities and institutions from eligible countries can submit applications for technical assistance missions to UNESCO. They will then be evaluated and selected according to established criteria.

This project contributes directly to the implementation of the 2005 Convention and aims to reinforce the role of culture as a vector for sustainable development and poverty reduction.

Application documents:

http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CLT/pdf/ConvEU_Call_for_applications_eng.pdf

Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat

Foametea din 1946 şi relaţiile dintre oameni

În toate mărturiile supravieţuitorilor foametei din 1946-1947 pe care le-am găsit în cartea lui Alexei VakulovskiÎn gura foametei apărută în 2011 la Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, se spune negru pe alb că originea acestei catastrofe de neimaginat, una dintre cele mai mari din istoria basarabenilor, a fost una politică.

În zecile de depoziţii ale locuitorilor din Antoneşti care au reuşit să rămână în viaţă după această nenorocire de proporţii apocaliptice, se arată că foametea din acea perioadă nu fusese provocată de seceta din 1946, fiindcă, de rău, de bine, oamenii adunaseră o minimă recoltă care le-ar fi permis să ajungă la vară, ci fusese o creaţie a autorităţilor sovietice, care organizaseră în fiecare sat echipe de hăitaşi care rechiziţionau la stat toate rezervele de grâu şi de porumb ale ţăranilor („Munceam zi şi noapte cu Colea, adunam pâinea, iar ei veneau şi ne-o luau. Nu dovedeai bine să hărmăneşti pâinea că veneau şi ţi-o luau toată…”). Punând cap la cap mărturiile ţăranilor din Antoneşti pe care i-a intervievat regretatul profesor de literatură şi scriitorul Alexei Vakulovski, nu putem să tragem decât o singură concluzie: că foametea din 1946 a fost o bombă atomică pe care nomenclaturiştii sovietici au aruncat-o în satele basarabene. Cartea regretatului profesor şi scriitor Alexei Vakulovski descrie plenar atmosfera otrăvită din timpul foametei, dar mai ales arată foarte limpede cum a influenţat aceasta asupra relaţiilor dintre oameni, dar şi asupra fiecărui om în parte. Şi nu e vorba doar despre cazuri de canibalism, cu toate că oamenii din această carte amintesc şi despre aceste crime abominabile, ci despre faptul că pe unii oameni foametea i-a făcut şi mai nobili, iar pe alţii i-a înrăit şi mai tare. Majoritatea celor trimişi să măture grâul din casele basarabenilor erau nişte cozi de topor, dar printre ei se mai nimereau şi unii care le ziceau în barbă ţăranilor să mai dosească pe undeva câţiva pumni de făină („Când cei doi activişti au ieşit afară, cel rămas îmi spuse: Mai repede, lele, ascunde un tobultoc pentru copilaşi”). Totuşi, aceştia erau minoritari şi predominau cei care îşi pierduseră orice trăsătură umană.

Repet, cel mai mare merit al cărţii lui Alexei Vakulovski nu e acela de-a fi o colecţie de grozăvii, cu toate că le descrie şi pe acestea, adică aminteşte că pentru a supravieţui unii oameni şi-au mâncat pisicile, câinii, şobolanii din pod, coji de copaci, opincile, pantofii sau fel de fel de buruieni şi aşa mai departe, ci insistă să arate impactul foametei asupra relaţiilor dintre părinţi şi copii, soţi, fraţi, rude, vecini sau consăteni. Unele mame sau unii taţi în timpul foametei şi-au abandonat copiii sau doar unora dintre ei le dădeau de mâncare, iar alţii au salvat oameni de la moarte. Unii oameni s-au comportat ca nişte laşi şi ca nişte fiare, iar alţii au fost nişte eroi şi au dat dovadă de largheţe sufletească. Nu întâmplător, după foametea din 1946, ne zice Alexei Vakulovski, unii copii nu au mai vorbit niciodată cu părinţii lor, iar alţii s-au împrietenit şi mai tare. Cartea lui Alexei Vakulovski adună cele mai diverse perspective asupra foametei şi relevă toate felurile de comportamente umane. De aceea, ea reprezintă un document uman de neegalat. Citind această carte, am rămas cu un regret şi cu o bucurie. Cu o bucurie că am citit o carte excepţională şi cu un regret că profesorul Alexei Vakulovski nu a reuşit să se realizeze ca prozator, fiindcă, sunt sigur de asta, ar fi putut fi un mare scriitor.

Dumitru Crudu, Timpul

Tudor Zbirnea

Tudor Zbirnea , posted with vodpod

Avem nevoie de o strategie de dezvoltare a culturii

Nicolae Dumbravă este administrator la Organizaţia concertistică de impresariat „Moldova-Concert”, care activează la Palatul Naţional din capitală. În acelaşi timp, este vicepreşedinte al Societăţii culturale „Muzicounivers”. E omul din umbră care, de-a lungul carierei sale, a adus pe scenele Filarmonicii Naţionale „S. Lunchevici” şi a Palatului Naţional cei mai buni interpreţi din România, Rusia, Italia şi din alte ţări.

- Domnule Dumbravă, astăzi ce surprize ne mai oferiţi?
- În incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, la ora 19.00, va avea loc o întâlnire de suflet cu marele actor român Radu Beligan. La vârsta sa onorabilă de 92 de ani, el ne va prezenta spectacolul cu genericul „Confesiuni despre viaţă şi artă”. Precizez: nu e vorba de un spectacol propriu-zis, ci de o întâlnire de suflet pe care cei interesaţi de artă nu ar fi cazul s-o rateze. Evenimentul este organizat de Primăria municipiului Chişinău.

- Ce spectacole aţi mai organizat în ultimul timp?
- La începutul anului, pe scena Palatului Naţional a avut loc spectacolul „Mă-ntorc cu drag la Chişinău” – un concert solo al lui Fuego, acompaniat de Orchestra fraţilor Advahov şi formaţia „Pro Bachus”. Acesta a fost urmat de cel al lui Tudor Gheorghe – cu genericul „Al cincilea anotimp”. Marele rapsod a fost susţinut de Orchestra simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” şi Capela corală „Moldova” de la aceeaşi instituţie. O seară de neuitat pentru public a fost spectacolul de 1 aprilie „În căutarea umorului pierdut”, în care a fost prezentat umor inteligent, dar şi satiră. „Muzica – armonia şi sensul vieţii mele”, a fost spectacolul aniversar al dirijorului şi compozitorului Gheorghe Mustea, prezentat la Palatul Naţional, care a cuprins mai multe genuri de muzică.

- Nu puteţi spune ce cuprinde agenda dumneavoastră din această vară?
- Pregătim spectacolul cu genericul „Fantezie pentru copii”, care va avea loc la Palatul Naţional de Ziua internaţională a copilului. Ne propunem un program pe înţelesul copiilor, cu multă muzică şi dans, dar şi cu elemente de clovnerie, acrobaţie, echilibristică, cu animale dresate, micii spectatori fiind doriţi de circ, mai cu seamă că instituţia în cauză nu funcţionează de câţiva ani. Graţie Companiei „Sandra”, toţi micii spectatori vor primi gratis îngheţată. De asemenea, vom organiza spectacolul „Mândră floare – trandafir”, cu invitaţii: Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu, Raoul, Măriuca, susţinuţi de Orchestra de muzică populară „Lăutarii”.

- Din multele spectacolele pe care le-aţi organizat, care a fost cel mai memorabil?
- Un concert de clasă internaţională a fost cel al Orchestrei de violonişti virtuozi în frunte cu Vladimir Spivakov, în care au evoluat primii balerini de la „Bolşoi”. O realizare reuşită a constituit-o concertul Patriciei Caas şi cel al formaţiei „Boney M”, dar şi cele ale lui Filip Kirkorov, Sofia Rotaru, Ştefan Bănică-junior, Ionuţ Dolănescu şi Maria Ciobanu…

- Ce se mai întâmplă în domeniul impresariatului artistic?
- În acest domeniu este o situaţie degradantă. Avem formaţii extraordinare, pe care am putea să le scoatem în lume, dar şi să le ducem la ţară, unde sunt aşteptate. Acolo, spre exemplu, artiştii ajung numai în timpul campaniilor electorale. De fapt, conducătorii acestui stat ar trebui să înţeleagă că avem nevoie de o strategie de dezvoltare a culturii.

- Vă dorim succes

Nicolae Roibu, Timpul

Centrul Istoric al Chisinaului

Centrul Istoric al Chisinaului, posted with vodpod

„Cronograf”, la a noua ediţie

„Cronograf”, la a noua ediţie, posted with vodpod

Serafim Saca pe ultimul drum

Serafim Saca pe ultimul drum, posted with vodpod

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Marian Lupu, Preşedinte Interimar al Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova,

Domnului Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova,

În numele unui grup de organizaţii non-guvernamentale şi instituţii de cultură şi ştiinţă din Republica Moldova, ne adresăm Domniilor Voastre pentru a vă sesiza în legătură cu situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural construit al ţării, inclusiv Centrul istoric al Chişinăului, care se confruntă cu un ritm alert de degradare şi distrugere.

Dorim să Vă atenţionăm cu toată responsabilitatea asupra proliferării fenomenului demolării şi degradării masive a obiectivelor de arhitectură incluse legal, prin decizia Parlamentului sau a Consiliului municipal Chişinău, în Registre oficiale de protecţie. Începând cu ianuarie 2011 în Chişinău au fost înregistrate deja 6 cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate (str. P. Movilă 27B, V. Alecsandri 32, Bucureşti 71, Vlaicu Pârcălab 71, Sarmizegetusa 48, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 4), se intervine cu brutalitate în zona de protecţie a paraclisului protejat dedicat voluntarilor basarabeni şi bulgari din secolul al XIX-lea (str. N.Dimo, 6), este lăsat în mod deliberat să se ruineze remarcabilul palat urban de pe str. Bucureşti 62 ş.a. Practic în fiecare zi se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate (se dezbat elementele decorative, se scot şi se aruncă ferestrele şi uşile originare, se schimbă forma acoperişului etc.). La fel de insistent se intervine în structura urbană a Centrului protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc diferitor megaconstrucţii. Este cu atât mai regretabil, cu cât în acest „joc” al distrugerii într-un fel sau altul sunt implicate autorităţile publice. Putem constata cu regret, că distrugerile în Chişinăul istoric din ultimii 20 de ani le-au depăşit prin amploare şi insistenţă pe cele care au fost operate în timpul regimului sovietic.

Statul, prin instituţiile sale constituţionale – legislativă, executivă şi judecătorească – trebuie să se implice mai activ în stăvilirea atacului masiv asupra identităţii culturale şi urbane a ţării. Legislaţia în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural este ignorată, practic, în totalitate. Sunt trecute pe linie moartă obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova asumate odată cu ratificarea unui şir de Convenţii ale Consiliului Europei şi UNESCO în domeniul protejării patrimoniului cultural. Este o sfidare a bunului simţ că Republica Moldova nu cunoaşte deocamdată nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor de patrimoniu cultural (doar pe parcursul ultimului an au fost înaintate şi rămase fără vreun efect palpabil peste 20 de sesizări pe acest fel de cazuri în organele procuraturii).

Nimeni nu poate estima cât va „plăti” statul nostru în urma distrugerii metodice la care este supus patrimoniul cultural, la care acesta este condamnat prin situaţia deplorabilă de astăzi, când interesele economice de moment sunt contrapuse intereselor culturale ale ţării. Nimeni nu poate estima care vor fi repercusiunile acestei atitudini nihiliste faţă de trecutul nostru, faţă de mărturiile civilizaţiei noastre, de trecere a poporului nostru prin istorie, asupra generaţiilor în creştere.

Putem invoca Constituţia, legislaţia naţională, documentele europene în domeniu semnate şi ratificate de ţara noastră, putem aduce multiple alte argumente în favoarea necesităţii protejării monumentelor, în situaţia creată însă, este un lucru deosebit de important ca Dumneavoastră, cei împuterniciţi cu înalte demnităţi de stat, să nu admiteţi irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră.

Este necesară voinţă politică pentru a se trece de la protejarea declarativă la protejarea reală a patrimoniului cultural al ţării, ca parte integrantă a politicii de integrare europeană a ţării noastre. Dacă amploarea înregistrată actualmente a demolărilor şi desfigurărilor nu va fi stopată, Republica Moldova riscă în următorii 10 ani să rămână fără unul dintre cele mai importante segmente identitare – patrimoniul cultural construit.

Pentru rezolvarea problemelor prezentate, apelăm la responsabilitatea Executivului şi Legislativului în examinarea şi rezolvarea următoarelor propuneri:

1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al mun.Chişinău în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiştilor din domeniu ai Ministerului Culturii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi a celor de la Consiliul Europei şi UNESCO.

2. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a Planului Urbanistic General, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric a Chişinăului.

3. Crearea pentru zona construită protejată de categorie naţională – Centrul istoric al Chişinăului, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat, atribuţia de bază a căruia să fie gestionarea şi monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural, promovarea lui în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei.

4. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul altor state europene, a unei subdiviziuni specializate responsabile pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării – poliţia monumentelor.

5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului.

6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

În speranţa că vom fi auziţi şi înţeleşi adecvat,

1. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, preşedinte – dr.hab. Mariana Şlapac

2. ICOMOS Moldova (secţia din RM a organului consultativ UNESCO pentru Monumente şi Situri), preşedinte – dr.arh. Sergius Ciocanu

3. AO Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, director-adj. – dr. Ion Tentiuc

4. Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, preşedinte – dr. Sergiu Musteaţă

5. Mişcarea Ecologistă din Moldova, preşedinte – Alecu Reniţă

6. Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, preşedinte – dr.Silviu Tabac

7. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, director general – Mihai Ursu

8. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, director general – dr.hab. Eugen Sava

9. Grupul Civic pentru Protecţia Centrului Istoric al Chişinăului – arh. Anatolie Gordeev

10. Asociaţia Arhitecţilor din Moldova, preşedinte – arh. Mihai Şeremet

11. Societatea de Etnologie din Moldova, preşedinte – dr. Varvara Buzilă

12. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, preşedinte – dr.Viorel Miron

13. Societatea Cultural-Ştiinţifică Museion, preşedinte – dr.hab. Elena Ploşniţă

ONG-urile şi instituţiile de cultură cer Guvernului să apere monumentele de arhitectură

1st collector for ONG-urile şi instituţiile de cultură cer Guvern…
Follow my videos on vodpod

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.