UNESCO Country Programming Document THE REPUBLIC OF MOLDOVA 2009 – 2011

ELABORAREA REGISTRULUI MONUMENTELOR IMOBILE DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU Elaborat: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU, DIRECŢIA GENERALĂ ARHITECTURĂ, URBANISM ŞI RELAŢII FUNCIARE IMP “CHIŞINĂUPROIECT”

Colocviu International: “Tehnici si materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectura”

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Moldova, organizează colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”.
Prelegerile din cadrul colocviului vor dezbate despre bunele practici în domeniul restaurării monumentelor istorice: materiale, tehnici și atitudine. În cadrul evenimentului se va face o exemplificare pe analiza Casei Zemstvei Basarabene – clădire istorică din centrul Chișinăului pe care ICR Chișinău are de gand să o restaureze ca sediu și pentru un Centru Muzeal și Multidisciplinar.
Prin intermediul ICR Chișinău evenimentul beneficiază, alături de reputați specialiști locali, de prezențe notabile din domeniul salvării monumentelor de patrimoniu, fiind anunțată prezența lui David Baxter – director program, Director Programe Europene, IHBC- Centrul de specializare în reabilitarea patrimoniului construit – Castelul Bánffy din Bonţida, România, Dragoș Marcu – inginer, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București, proiectantul structurii celor mai înalte cladiri în România, Șerban Sturdza – arhitect, vicepreședinte Fundaţia Pro Patrimonio și vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Angelo Roventa – arhitect, autorul celebrului „Cub negru” – clădirea provizorie a Teatrului Național din Iași
Evenimentul va avea loc la pe data de 25 ianuarie 2012 la ora 10.00, la Facultatea de Arhitectură și Urbanism de la Universitatea Tehnică din Moldova, Chișinău, Bulevardul Dacia Nr. 39, Corpul de studii nr. 9, Aula 212.
Pe data de 26 ianuarie 2012, începând cu ora 11.00, va avea loc analiza obiectivului denumit Casa Zemstvei (Chișinău, strada Sciusev, nr.103), intrarea prin curtea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Expoziţia „Arhitectul Robert Kurtz – 100 de ani de la naştere”

Pe 21 decembrie 2011, orele 15.00, pe holul de la etaj al muzeului, se deschide o nouă expoziţie tematică dedicată centenarului din ziua naşterii arhitectului Robert Kurtz. Expoziţia cuprinde fotografii, proiecte şi schiţe, cărţi şi obiecte memoriale, care prezintă crâmpeie din biografia şi activitatea arhitectului.
Activitatea profesională a lui Robert Kurtz este legată de tradiţiile arhitecturii populare moldoveneşti. Toată viaţa şi-a dedicat-o reconstrucţiei oraşului Chişinău. A luat parte la elaborarea primului plan general de refacere a Chişinăului postbelic. În anii ce au urmat, a condus colectivul de autori la elaborarea planului general de dezvoltare a Chişinăului până în anii 2000, inclusiv reconstrucţia centrului oraşului.

După proiectele sale au fost construite mai mult de 25 de obiecte: case de locuit, edificii administrative, case de odihnă, şcoli, parcuri, în primul rând, Parcul central de cultură şi odihnă din Chişinău (în prezent „Valea Morilor”), cu renumita scară în formă de cascadă.
S-a ocupat şi de restaurarea unor monumente de istorie, cultură şi arhitectură din Moldova.
Expoziţia va funcţiona până la 21 ianuarie 2012.

Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat

Lansare de Carte: “Retro Chisinau”

Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, în colaborare cu Ministerul Culturii,

Retro Chisinau

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, are onoarea să anunţe lansarea publicaţiei “Retro Chisinău”, care va avea loc la Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, pe data de 13 octombrie 2011, orele 16:00, str. 31 august 1989, nr. 121 „A”.
Publicaţia “Retro Chisinău” este un omagiu adus tezaurului arhitectural al Chişinăului în imagini fotografice de epocă. O colecţie inedită de fotografii ale Chişinăului ce pune în valoare patrimoniul cultural al oraşului şi ne prezintă o individualitate istorică, culturală, care ar fi trebuit protejată şi pusă în valoare ca moştenire lăsată de generaţiile care ne-au precedat, şi pe care avem datoria de a o transmite intactă generaţiilor viitoare.
O mare parte din clădirile acestor imagini nu mai există pe harta Chişinăului fiind distruse pentru totdeauna. După o inventariere a celor 977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi naţională înscrise in Registrul monumentelor ocrotite de stat s-a constatat un proces de degradare continuă a patrimoniului imobil din Centrul istoric al Chişinăului. Astfel 79 dintre obiectivele de patrimoniu au fost demolate (dintre care 44 au fost demolate in perioada 1993-2006 şi 35 de edificii arhitecturale au fost demolate recent, in perioada 2006-2011.
Chişinăul mai poate fi salvat, dar pentru aceasta este nevoie să fim temerari ca şi Carol Schmidt, să iubim frumosul clădirilor ca şi Alexandru Bernardazzi şi să visăm nostalgic ca şi Alexei Şciusev asupra viitorului oraşului Chişinău.
Sunt invitaţi la lansare arhitecţi, istorici, scriitori, critici de artă, arheologi şi specialişti în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbanişti reprezentanţi din mediile ştiinţifice şi culturale, tagmele profesionale, sectorul asociativ şi administraţia publică locală a municipiului Chişinău.
Pentru detalii nu ezitaţi să ne contactaţi:
Tel: 0 (22) 23-31-59, 079554365
www.airmc.wordpress.com

След в истории. Архитектор Валентин Войцеховский

“Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000″ – Lansare de Carte

La 1 septembrie 2011 (joi), ora 17:00, în incinta Bibliotecii Naţionale din Chişinău, în cadrul Salonului Internaţional de Carte va avea loc lansarea de carte de Victoria Rocaciuc  ”Artele plastice din Republica Moldova  în contextul sociocultural al anilor 1940-2000″.

Adresa: Chişinău, 31 August 1989, 78-A

Telefoane de contact: 44 64 97, 069 39 64 35

Problema demolării monumentelor istorice a ajuns la Guvern

După câteva cazuri răsunătoare, problema demolării monumentelor istorice de importanță națională a fost discutată ieri la Guvern. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă i-a prezentat premierului Vlad Filat situația dezastruaosă în care se află monumentele istorice, aflate în protecția statului. Premierul a solicitat elaborarea unui proiect concret, care să prevadă sancțiuni pe măsură pentru cei care ignoră legea.

Potrivit lui Ștefăniță, 25% din edificiile ocrotite de stat din toată țara au fost demolate sau sunt în proces de demolare. Din cele 81 de obiective care au fost distruse în Chișinău, 37 au fost demolate recent, în anii 2006-2009. Pe țară, au avut de suferit cca 254 de monumente istorice de importanță națională. Până în prezent, nu există nici un caz de tragere la răspundere a vreunei persoane responsabile de demolarea sau de prejudicierea obiectivelor protejate de stat, iar în majoritatea cazurilor, organele abilitate refuză să intenteze un dosar.

„După ce am fost numit în funcție, am preluat o agenție-fantomă, care nu a făcut nimic din 2006 până în 2009. Într-un timp scurt, noi am reușit să publicăm în Monitorul Oficial, cu o întârziere de 17 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat de către Parlament în 1993. Cu salarii de mai puțin de 1000 de lei, am reușit să sensibilizăm opinia publică”, a declarat Ștefăniță. Acesta s-a adresat premierului: „Mâine ne vor vizita ofcialii europeni. Cu ce ne vom prezenta? Cu Cricova și Mileștii Mici?”

La rândul său premierul Vlad Filat i-a mulțumit directorului (AIRM) pentru munca depusă și pentru atitudinea de care a dat dovadă. „Urmează să intervenim cu sancțiuni pe măsură. Instituțiile vizate împreună cu colegii din societatea civilă – veniți cu tot ce inseamnă reglementare în domeniu”, a solicitat Filat. El a subliniat că deși statul nu are bani pentru restaurarea monumentelor, sursele pot fi atrase din afară, dar pentru asta trebuie proiecte concrete.

UNIMEDIA amintește că edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, din Capitală,  monument istoric de importanță națională din Centrul istoric al Capitalei, aflat în proprietatea S. A ”Moldpresa” a fost distrus la 22 iunie, în urma unor ilegalități în acte.

Unimedia.

Chirtoacă l-a demis pe Modârcă

Arhitectul-şef al Capitalei, Vald Modârcă, a fost demis pe motiv că a atins vârsta de pensionare. Informaţia a fost oferită de către serviciul de presă al Primăriei Chişinău. Dorin Chirtoacă a emis o dispoziţie în acest sens, anunță jurnal.md.

UNIMEDIA amintește că ieri, viceprimarul de ramură, Nistor Grozavu a declarat că Vladimir Modârcă ar putea fi demis. De cealaltă parte, Modârcă a anunțat că nu cunoaște care ar fi motivele demiterii sale, însă afirmă că se va conforma unui eventuale decizii.

Printre motivele invocate se numără și atingerea vârstei de pensionare. „Despre demiterea mea se vorbește deja de 24 de ani. Fiecare nou primar venit, întâi mi-a propus demisia. De două ori am fost chiar demis și apoi restabilit de judecată. Eu nu m-aș mira dacă aș fi demis iarăși, oricum peste doi ani iarăși m-oi întoarce”, afirmă șeful Direcției generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare.

Arhitectul orașului a menționat ieri totuși că se va conforma deciziei pe care o va lua primarul. „Eu mă consider un băiat serios și nu am de gând să mă judec cu primarul. Dacă organul public local nu are nevoie de Modârcă, nici eu nu am nevoie de ei. Eu niciodată nu am contenit să mă ocup de proiectări din arhitectură și urbanism, chiar și în perioada domniei mele aici la Direcția generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare”, a precizat acesta.

UNIMEDIA precizează că Vladimir Modârcă a atins de curând vârsta de 62 de ani. Și-a început activitatea profesională după absolvirea în 1968 a Colegiului de construcții din Chișinău. În anii 1971-1976 a studiat la Facultatea de Arhitectura și Urbanism a Institutului Politehnic din Chișinău, după care a activat în calitate de arhitect, ulterior arhitect-șef de proiect la Institutul de proiectări „Chișinăuproiect”.

Sursa: UNIMEDIA

Aviz FALS în cazul demolării clădirii din str. V. Pârcălab 71?

După protestul de ieri al grupului de inițiativă “Poștașii Chișinăului”, azi, la Primăria Capitalei a fost organizată o ședință pentru a dezbate subiectul demolării edificiului de importanță istorică din str. Vlaicu Pârcălab 71. La eveniment a fost prezent arhitectul-șef al Chișinăului, Vladimir Modârcă, Chiril Lucinschi, președintele comisiei parlamentare pentru cultură, Aleksandr Bilinchis, reprezentant al Leopress SRL, Ion Ștefăniță, director al Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM), dar și reprezentanți ai societății civile.

Atât partea care reprezenta Leopress SRL, cât și reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat că au acționat strict în baza documentelor parvenite la cele două instituții. Participanții nu au reușit să ajungă la un numitor comun cum a fost posibil ca imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77 și cel din str. V. Pârcălab 71 să fie comasate de Cadastru, din moment ce unul dintre ele reprezenta monument de importanță națională.

Într-un final, direcția arhitectură a Primăriei a declarat că a avizat inițial demolarea după ce a primit un proces-veral de la Ministerul Culturii, în care se spune că se acceptă demolarea clădirii și păstrarea doar a fațadei (n. red. Consiliul Național de Experți pentru protecția monumentelor istorice). Acesta datează de pe vremea comuniștilor, când Artur Cozma deținea funcția de ministru al Culturii. De cealaltă parte, Nistor Grozavu, viceprimar al Capitalei, a declarat ieri că nu a participat și nu are cunoștință de un asemenea proces verbal în care să fi aprobat o asemenea decizie. Ion Ștefăniță a declarat că aceeași poziție au mai mulți membri ai “comisiei misterioase”, care nu și-ar fi dat acordul pentru o astfel de acțiune.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.

UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.

Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Grupul de inițiativă “Poștașii Chișinăului” a protestat ieri față de acțiunile companiei care a demolat monumentul de arhitectură.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.
UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.
Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Demers

Procuratura Generală a R.Moldova

Dlui Valeriu Zubco

Procuror General

      Comisia
parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
intervine cu solicitarea de a dispune investigarea cazurilor înregistrate de
demolare și mutilare a monumentelor de arhitectură și cultură națională incluse
în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În acest context, Vă aducem la cunoștință, că
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a sesizat Procuratura mun.
Chișinău pe marginea mai multor cazuri de încălcare flagrantă a legislației
privind ocrotirea monumentelor (Legea RM privind ocrotirea monumentelor nr.
1530 din 22iunie 1993). Spre regret, nici un caz nu s-a soldat cu inițierea
unei anchete, răspunsurile la sesizări având același răspuns ”fapta nu
întrunește elementele infracțiunii”.

Comisia
cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a organizat audieri
publice ”Patrimoniu Arhitectural: Trecut Prezent Viitor” cu participarea
reprezentanților societății civile, a instituțiilor de stat din domeniu,
corpului diplomatic. Urmare a audierilor, au fost depistate multiple  încălcări grave ale legislației de către
agenții economici, iar  fenomenul  distrugerii continue a obiectivelor de
arhitectură  de o valoare inestimabilă  a fost calificat ca un impact grav asupra
ocrotirii și valorificării patrimoniului cultural național.

Reieșind din cele menționate, Comisia solicită
investigarea cazurilor depistate și reflectate în materialele anexate la
prezentul demers.

Cu rezultatele examinării prezentei adresări
Comisia solicită să fie familiarizată în termenii prevăzuți de legislația în
vigoare.

Președintele Comisiei                                                             Chiril LUCINSCHI

COMPANIA „LEO PRES” VA ACŢIONA PRIMĂRIA CHIŞINĂU ÎN JUDECATĂ, CERÎND DESPĂGUBIRI ÎN SUMĂ DE 10 MIL. LEI

Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group” (Turcia), intenţionează să acţioneze primăria Chişinău în judecată, cerînd despăgubiri în sumă de 10 mil. lei pentru acţiuni ilegale.
Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că „pe 2 martie Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, potrivit căreia ordinul primarului interimar Nistor Grozavu privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie a edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, este ilegal”.

„După pronunţarea hotărîrii, subantreprenorii au început pe bază legală lucrările de întărire şi reconstrucţie a faţadelor clădirii”, a spus el.

Potrivit lui, imediat după aceasta funcţionarii de la primărie au început să împiedice executarea lucrărilor. Arhitectul principal Vlad Modîrcă chiar s-a adresat la procuratura Chişinău pentru intentarea unei cauze penale împotriva „Leo Pres” şi conducătorilor ei.

„Procuratura a refuzat să intenteze cauza, declarînd că acţiunile „Leo Pres” sînt legale. Pe aceeaşi poziţie s-a situat şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, şi Inspecţia de Stat în Construcţii. Cu toate acestea, primăria Chişinău a emis pe 6 mai ordinul ilegal Nr. 328 privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie, deşi compania are toate autorizaţiile”, a comunicat Bilinchis.

Potrivit lui, „colaboratorii organelor de drept au obligat lucrătorii să stopeze lucrările de întărire a clădirii”.

„Clădirea se află într-o stare avariată. De aceea viaţa locuitorilor Chişinăului e pusă în pericol. În legătură cu aceasta compania îşi declină orice responsabilitate în caz de vreo avarie”, a spus preşedintele consiliului SA „Moldpresa”.

Potrivit lui Bilinchis, „acţiunile ilegale ale funcţionarilor de la primăria Chişinău conduc nu doar la distrugerea monumentelor istorice şi la lezarea drepturilor investitorilor în Chişinău, dar şi ameninţă bugetul capitalei cu pierderi de milioane de lei”.

Managerul companiei „Summa Group”, care activează pe piaţa moldovenească din anul 1995, Atilla Sanci, a spus că, în calitate de investitor străin, ar vrea să aducă clădirea la forma originală.

Preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că vor acţiona primăria în judecată săptămîna viitoare şi, dacă va fi nevoie, vor căuta dreptate chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

INFOTAG precizează: Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group”, deja de doi ani nu poate să înceapă reconstrucţia edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, din cauza acţiunilor primăriei Chişinău, deşi are toate actele de autorizare. La o conferinţă de presă Alexandr Bilinschis a spus că edificiul istoric a aparţinut „Moldpresa”, însă nu a fost folosit mult timp din cauza stării avariate a acestuia. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX. Iniţial ea era destinată pentru „Societatea de credit reciproc”, iar ulterior, potrivit unei versiuni, în clădire se afla o sală de dans. Edificiul cu un nivel a fost puternic afectat în timpul celui de-al doilea război mondial, dar a fost reconstruit în 1947. Atunci au rămas intacte anumite porţiuni ale faţadei, în rest clădirea a fost construită din nou, inclusiv şi etajul joi.

„Leo Pres” a început proiectul de reconstrucţie în 2007. Înainte de începerea reconstrucţiei compania a îndeplinit toate procedurile necesare şi a primit autorizaţia pentru demolarea construcţiei avariate cu condiţia menţinerii peretelui faţadei şi consolidarea acestuia. Toate actele au fost semnate pe 2 iulie 2008 de viceprimarul Nistor Grozavu şi de arhitectul principal Vlad Modîrcă. Însă imediat ce au început lucrările, Grozavu a semnat un ordin, care a anulat toate actele anterioare. Pe 2 martie 2011 Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău precum că „ordinul lui Grozavu este ilegal”.

Potrivit datelor preliminare, primul etaj va fi reconstruit conform arhitecturii iniţiale, pentru ca acolo să activeze o instituţie financiară. La celelalte etaje vor fi amplasate oficii, o cafenea şi un restaurant. Lucrările de reconstrucţie ar putea costa 10 mil. euro.

Infotag

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Marian Lupu, Preşedinte Interimar al Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova,

Domnului Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova,

În numele unui grup de organizaţii non-guvernamentale şi instituţii de cultură şi ştiinţă din Republica Moldova, ne adresăm Domniilor Voastre pentru a vă sesiza în legătură cu situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural construit al ţării, inclusiv Centrul istoric al Chişinăului, care se confruntă cu un ritm alert de degradare şi distrugere.

Dorim să Vă atenţionăm cu toată responsabilitatea asupra proliferării fenomenului demolării şi degradării masive a obiectivelor de arhitectură incluse legal, prin decizia Parlamentului sau a Consiliului municipal Chişinău, în Registre oficiale de protecţie. Începând cu ianuarie 2011 în Chişinău au fost înregistrate deja 6 cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate (str. P. Movilă 27B, V. Alecsandri 32, Bucureşti 71, Vlaicu Pârcălab 71, Sarmizegetusa 48, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 4), se intervine cu brutalitate în zona de protecţie a paraclisului protejat dedicat voluntarilor basarabeni şi bulgari din secolul al XIX-lea (str. N.Dimo, 6), este lăsat în mod deliberat să se ruineze remarcabilul palat urban de pe str. Bucureşti 62 ş.a. Practic în fiecare zi se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate (se dezbat elementele decorative, se scot şi se aruncă ferestrele şi uşile originare, se schimbă forma acoperişului etc.). La fel de insistent se intervine în structura urbană a Centrului protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc diferitor megaconstrucţii. Este cu atât mai regretabil, cu cât în acest „joc” al distrugerii într-un fel sau altul sunt implicate autorităţile publice. Putem constata cu regret, că distrugerile în Chişinăul istoric din ultimii 20 de ani le-au depăşit prin amploare şi insistenţă pe cele care au fost operate în timpul regimului sovietic.

Statul, prin instituţiile sale constituţionale – legislativă, executivă şi judecătorească – trebuie să se implice mai activ în stăvilirea atacului masiv asupra identităţii culturale şi urbane a ţării. Legislaţia în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural este ignorată, practic, în totalitate. Sunt trecute pe linie moartă obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova asumate odată cu ratificarea unui şir de Convenţii ale Consiliului Europei şi UNESCO în domeniul protejării patrimoniului cultural. Este o sfidare a bunului simţ că Republica Moldova nu cunoaşte deocamdată nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor de patrimoniu cultural (doar pe parcursul ultimului an au fost înaintate şi rămase fără vreun efect palpabil peste 20 de sesizări pe acest fel de cazuri în organele procuraturii).

Nimeni nu poate estima cât va „plăti” statul nostru în urma distrugerii metodice la care este supus patrimoniul cultural, la care acesta este condamnat prin situaţia deplorabilă de astăzi, când interesele economice de moment sunt contrapuse intereselor culturale ale ţării. Nimeni nu poate estima care vor fi repercusiunile acestei atitudini nihiliste faţă de trecutul nostru, faţă de mărturiile civilizaţiei noastre, de trecere a poporului nostru prin istorie, asupra generaţiilor în creştere.

Putem invoca Constituţia, legislaţia naţională, documentele europene în domeniu semnate şi ratificate de ţara noastră, putem aduce multiple alte argumente în favoarea necesităţii protejării monumentelor, în situaţia creată însă, este un lucru deosebit de important ca Dumneavoastră, cei împuterniciţi cu înalte demnităţi de stat, să nu admiteţi irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră.

Este necesară voinţă politică pentru a se trece de la protejarea declarativă la protejarea reală a patrimoniului cultural al ţării, ca parte integrantă a politicii de integrare europeană a ţării noastre. Dacă amploarea înregistrată actualmente a demolărilor şi desfigurărilor nu va fi stopată, Republica Moldova riscă în următorii 10 ani să rămână fără unul dintre cele mai importante segmente identitare – patrimoniul cultural construit.

Pentru rezolvarea problemelor prezentate, apelăm la responsabilitatea Executivului şi Legislativului în examinarea şi rezolvarea următoarelor propuneri:

1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al mun.Chişinău în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiştilor din domeniu ai Ministerului Culturii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi a celor de la Consiliul Europei şi UNESCO.

2. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a Planului Urbanistic General, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric a Chişinăului.

3. Crearea pentru zona construită protejată de categorie naţională – Centrul istoric al Chişinăului, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat, atribuţia de bază a căruia să fie gestionarea şi monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural, promovarea lui în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei.

4. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul altor state europene, a unei subdiviziuni specializate responsabile pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării – poliţia monumentelor.

5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului.

6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

În speranţa că vom fi auziţi şi înţeleşi adecvat,

1. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, preşedinte – dr.hab. Mariana Şlapac

2. ICOMOS Moldova (secţia din RM a organului consultativ UNESCO pentru Monumente şi Situri), preşedinte – dr.arh. Sergius Ciocanu

3. AO Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, director-adj. – dr. Ion Tentiuc

4. Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, preşedinte – dr. Sergiu Musteaţă

5. Mişcarea Ecologistă din Moldova, preşedinte – Alecu Reniţă

6. Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, preşedinte – dr.Silviu Tabac

7. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, director general – Mihai Ursu

8. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, director general – dr.hab. Eugen Sava

9. Grupul Civic pentru Protecţia Centrului Istoric al Chişinăului – arh. Anatolie Gordeev

10. Asociaţia Arhitecţilor din Moldova, preşedinte – arh. Mihai Şeremet

11. Societatea de Etnologie din Moldova, preşedinte – dr. Varvara Buzilă

12. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, preşedinte – dr.Viorel Miron

13. Societatea Cultural-Ştiinţifică Museion, preşedinte – dr.hab. Elena Ploşniţă

S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.

Cer demisia arhitectului-şef, Vladimir Modârcă

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au pichetat, luni, 28 martie sediul Primăriei Chişinău, cerând demisia şefului Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Vlad Modârcă, transmite Info-Prim Neo.

Membrul asociaţiei „Pădurea-Râşcani”, Veaceslav Iordache a apus că au venit să protesteze, deoarece în fiecare lună se distruge câte un monument arhitectural din Centrul Istoric al Chişinăului. Veaceslav Iordache a spus că monumentele istorice trebuiesc păstrate şi restaurate. Acesta susţine că şeful de la arhitectură, Vlad Modârcă şi viceprimarul Nistor Grozavu trebuiesc demişi pentru neglijenţă în serviciu. De asemenea, protestatarii l-au acuzat şi pe primarul general, Dorin Chirtoacă pentru inacţiune în cazurile de demolare.

„Rămânem fără istorie, rămânem fără Chişinău”, a declarat membrul Grupului Civic pentru apărarea Patrimoniului Cultural, Anatolie Juraveli şi a spus că oraşul trebuie restaurat, dar nu demolat şi distrus.

Protestatarii au strigat lozinci, printre care ,,Chirtoacă, ai curajul să-l demiţi pe Modârcă, altfel rişti să fii demis tu”, ,,Un monument distrus, un funcţionar la puşcărie”, ,,Arhitecţii au ucis Primarul”, ,,Stop demolare, start restaurare”, ,,Modârcă, nu distruge Chişinăul”.

Potrivit protestatarilor, de la începutul anului 2011, în Centrul Istoric al Chişiăului au dispărut 3 monumente: la 20 ianuarie din strada Petru Movilă, la 7 februarie din strada Vasile Alecsandri, la 14 martie din strada Bucureşti.

Casa-muzeu Puskin ar putea fi distrusa din cauza constructiei unui complex locativ din preajma

Casa-muzeu Puskin pe strada Anton Pann ar putea fi complet distrusa din cauza constructiei unui complex locativ din preajma. Cel putin, asa sustine Ambasada Federatiei Ruse la Chisinau, care a difuzat o adresare din partea comunitatilor ruse catre conducerea tarii.

Potrivit informatiilor reprezentantilor comunitatilor ruse, la 26 martie Casa-muzeu Puskin a avut de suferit deja in urma lucrarilor de constructie- crapaturile din pereti si pod au devenit mai profunde, iar de pe acoperis cade tigla metalica. In scurt timp urmeaza sa inceapa si lucrarile la fundamentul unui bloc cu multe etaje, care vor afecta rezistenta tuturor imobilelor din preajma. Cei care au semnat adresarea catre autoritatile statului sustin ca decizia privind edificarea acestui complex locativ in imediata vecinatate cu Muzeul Puskin s-a luat fara a se tine cont de valoarea edificiului. In declaratie se spune:

Adresare participanţii conferinţei organizaţiilor compatrioţilor ruşi din rm către parlament, guvern şi ministerul culturii RM.

“Conform informatiei pe care o detinem, o firma a primit autorizaţie pentru construcţia unui bloc locativ chiar lângă pereţii Casei-muzeu A. S. Puskin. Nici macheta, nici setul de documente şi nici condiţiile construcţiei  şi consecinţele sale nu sunt făcute publice, nu sunt  coordonate, fiind ţinute în secret faţă de administraţia muzeului şi societate. Firma nu garantează nici d.p.d.v. juridic şi nici financiar integritatea muzeului, recunoscând în acelaşi timp ca  “şubredul edificiu din sec. XIX” ar putea fi distrus complet in urma lucrărilor de construcţie, prevazute pentru 4-5 ani. Participanţii conferinţei organizaţiilor compatrioţilor ruşi din RM roagă Parlamentul, Guvernul şi Ministerul Culturii RM să suspende imediat lucrările de construcţie şi să asigure reluarea lor numai cu condiţia semnării unui acord de garanţie, care să oblige firma să ia toate măsurile necesare, inclusiv aplicarea tehnologiilor “tolerante” pentru asigurarea integrităţii nepreţuitului obiectiv al patrimoniului cultural naţional şi universal.”

Ministrul Culturii promite ca va lua masuri.

Boris Focşa, ministrul culturii RM: “Agentia noastra a fost acolo de nenumarate ori. Ei spun ca toate documentele sunt in ordine, fiind semnate de Cozma, fostul Ministru al Culturii. Oricum, noi nu vom lasa balta acest lucru, deoarece indiferent de actele semnate, ei trebuiau sa ia masuri pentru ca lucrarile de constructie sa nu distruga cladirea muzeului. Agentia a fost inca o data acolo si cred ca ne vom adresa in judecata. Sa plateasca ei prejudiciile.

Casa-muzeu Puskin este una din cele doua edificii din lume pastrate pana acum, unde a locuit si a lucrat poetul rus. In Moldova cladirile din sec. XIX sunt protejate de stat, fiind considerat complex muzeistic unic.

Xenia Mustuc, Vlad Coroban, pentru Cotidian

„Nu demolare, da renovare!”

1st collector for „Nu demolare, da renovare!”
Follow my videos on vodpod

„Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe alţii

Sunt cinci ani deja de când Republica Moldova a ratificat Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cu această ocazie, pe 11 martie, Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală au organizat conferinţa ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”.

În acest context, specialiştii au elaborat deja 50 de dosare de patrimoniu pentru 50 de elemente care vor fi incluse în lista de stat. Tot pe 11 martie a fost lansat şi site-ul patrimoniuimaterial.md. Evenimentul s-a înscris în proiectul-pilot Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, susţinut financiar de către Biroul regional UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în consultanţă cu Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO.

Despre importanţa elaborării acestui registru şi despre cum poate Europa să ne ajute să ne păstrăm şi să ne valorificăm patrimoniul cultural naţional, ne vorbeşte Varvara Buzilă, doctor în etnologie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

- O să vă rugăm să ne spuneţi de ce este importantă elaborarea unui registru al patrimoniului imaterial?

- În a doua jumătate a sec. XX, statele şi organismele internaţionale au început să formuleze concepte privind, mai întâi de toate, aprecierea patrimoniului imaterial, iar apoi să elaboreze instrumente privind protejarea acestuia. Primii au fost japonezii şi trebuie să menţionăm, în aceste clipe grele pentru poporul japonez, că suntem cu sufletul alături de ei. Japonezii au formulat în legile lor definiţii clare şi modalităţi foarte exacte privind fiecare domeniu al patrimoniului. Ulterior, şi în Europa conceptele japonezilor au prins bine. În 2003, UNESCO a emis Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În 2006, la 24 martie, Republica Moldova a semnat şi a ratificat această convenţie. Au trecut cinci ani de zile de când am aderat la conceptele şi definiţiile patrimoniului cultural imaterial şi beneficiem de instrumentele gândite de comunitatea internaţională în acest sens. Plus la toate, ne-am obligat să implementăm pe teritoriul nostru prevederile convenţiei UNESCO.

- Ce presupune patrimoniul cultural imaterial?

- În el intră tot folclorul nostru literar: poveşti, legende, basme, colinde, folclorul muzical, folclorul coregrafic, obiceiurile, cunoştinţele despre om, natură şi cosmos, instituţiile noastre tradiţionale, meşteşugurile, alimentaţia, practic, tot ce a însemnat cunoaştere şi transmiterea ei pe calea oralităţii din generaţii în generaţii. Este o bogăţie foarte mare, care până în 2003 nu era bine structurată nici într-un document de o asemenea importanţă. Statele parte ale acestei convenţii au început să administreze patrimoniul din ţările lor, au elaborat legi privind protejarea acestuia, au organizat diferite structuri care se ocupă de inventarierea şi promovarea patrimoniului, de transmiterea lui, de pregătirea cadrelor în acest domeniu etc. Tot din Convenţie rezultă o obligaţie foarte importantă: de a lua în evidenţă toată această bogăţie, a înscrie elementele patrimoniului cultural, fie material sau imaterial, într-un registru de stat.

- La sfârşitul anului 2010 ne-aţi vorbit despre includerea în lista patrimoniului protejat de UNESCO a obiceiului colindatului în cetele de flăcăi, care este soarta acestui dosar în prezent?

- Acest dosar mai este în lucru. Pentru a putea merge mai departe, trebuie să publicăm Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, noi îl avem, deocamdată, doar în versiune electronică. Va fi nevoie ca acest registru să fie editat într-un tiraj foarte mare, încât să ajungă pentru toate raioanele şi instituţiile noastre, pentru toţi cei care vor fi implicaţi în a proteja patrimoniul şi, bineînţeles, se lucrează la pregătirea dosarului obiceiului colindatului în ceata bărbătească. Am publicat cartea „Colindatul de ceată bărbătească” în care am încercat să explicăm cititorului ce înseamnă să înaintezi în Lista Reprezentativă UNESCO un element foarte important pentru un stat, precum pentru noi este colindatul în ceata bărbătească, şi am arătat care sunt mecanismele şi obligaţiile. Plus la toate, fiecare dintre autori a pus în valoare un anume aspect al acestui obicei: cât este de vechi, ce areal are, cât de mult a fost răspândit şi ce valori a comportat, ce a însemnat în satul tradiţional, ce înseamnă astăzi acest obicei, în ce comunităţi e viabil, cine sunt cei care îl promovează, pentru că toate aceste momente sunt importante atunci când UNESCO examinează acest dosar de patrimoniu şi dă un verdict: merită sau nu merită.

„Bulgaria, ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului”

- Am vorbit mult despre colindatul în ceata bărbătească, dar îmi dau seama că, indiferent care va fi rezultatul, nu vă veţi opri aici şi veţi propune şi alt element spre aprobare. Care ar fi acest element foarte reprezentativ pentru poporul nostru care ar merita inclus în lista patrimoniului imaterial ocrotit de UNESCO?

- În momentul în care Republica Moldova şi-a anunţat intenţia de a se integra în comunitatea europeană, au fost utilizate toate posibilităţile existente în acest domeniu sau posibilităţile utilizate de alte state pentru a fi cunoscute în lume, pentru a-şi demonstra valoarea lor în respectiva comunitate. Astfel, şi la noi se încearcă a fi folosite aceste pârghii şi înaintarea unor elemente în listele UNESCO este o posibilitate foarte eficientă pentru a promova ce avem noi mai important ca identitate, iar patrimoniul cultural imaterial ne reprezintă cel mai mult, atât la nivel de comunitate, la nivel de regiune, cât şi într-un context mai mare. Al doilea an la rând deja, Bulgaria ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului. Ştiţi bine că noi suntem ţara cea mai de răsărit care respectă această tradiţie, pentru că, în rest, toate ţările balcanice au această tradiţie a Mărţişorului şi fiecare o valorifică într-un mod diferit. Bulgarii au fost întotdeauna foarte ataşaţi de această sărbătoare şi actualmente, dacă cineva va merge în Bulgaria, va rămâne foarte încântat de faptul cât de mult se mândresc şi cât de sincer trăiesc ei această simbolistică a Mărţişorului. Fiecare bulgar poartă la mână câte 5-7 mărţişoare, la fel în piept. Pe toate instituţiile lor publice, case, atârnă mărţişoare, iar în luna aprilie bulgarii îşi scot mărţişoarele şi le agaţă de copaci. Este o privelişte nemaipomenită: aceste mărţişoare joacă în bătaia vântului, creând impresia că pomii au rodit aceste simboluri. Bulgarii au un marketing de promovare a imaginii ţării, care ne poate servi drept exemplu şi nouă: cum am putea să facem dintr-un obicei o imagine foarte clară a ţării şi o emblemă. Pretutindeni unde au deschis bulgarii magazine, hoteluri, restaurante în afara hotarelor ţării le-au numit „Marteniţa”. În principiu, ei şi-ar fi dorit să înainteze singuri acest simbol în lista patrimoniului UNESCO, dar nu pot, pentru că în acest capăt al spaţiului suntem noi, care tot mizăm pe mărţişoare. Observaţi că noi le purtăm mai mult decât alte state, până înfloresc pomii, avem unul dintre cele mai vechi festivaluri din spaţiul nostru, care se numeşte „Mărţişor”, despre care lumea ştie şi îl respectă, plus la toate, ţinem la această sărbătoare. Deci, am fi nişte parteneri foarte buni într-un proiect internaţional UNESCO, pentru că şi UNESCO acceptă mai uşor dosare de patrimoniu atunci când ele sunt transfrontaliere, multinaţionale. Am văzut elemente înaintate de cinci sau chiar şapte ţări şi e o sărbătoare mondială atunci când mai multe ţări optează pentru unul şi acelaşi element. Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, la sigur că vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe ceilalţi, care la fel sunt ca şi tine, cu o demnitate foarte clar reprezentată şi din punct de vedere cultural.

„Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor”

- Ce alte elemente ale culturii noastre ar mai putea fi înaintate în această listă?

- Reprezentanţi din domeniul culturii au optat pentru a înainta în repertoriul patrimoniului protejat de UNESCO horele de la sud, spre exemplu. Alţii au optat pentru obiceiul pluguşorului ca o istorie a pâinii, care, la fel, ne reprezintă pe noi, că suntem o cultură agrară şi am creat o diversitate foarte mare a pâinii de ritual, avem peste 200 de forme ale pâinii de ritual şi acest obicei al pluguşorului este străvechi şi a educat generaţii de plugari, care are numeroase semnificaţii, şi ar fi pentru noi un dosar foarte important. Domnul doctor Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Republicii Moldova pentru UNESCO, a propus să înaintăm naiul ca instrument, această convenţie are în vizorul ei şi instrumentele muzicale, cele care generează muzica. Lista este deschisă şi depinde foarte mult de societatea noastră, dacă va dori să înaintăm şi de acum încolo alte obiceiuri, alte elemente muzicale, coregrafice, literare. Este foarte important ca oamenii, purtători de folclor, să ţină la acest element, să-l păstreze, ei să fie esenţialii în acest proces, pentru că festivalurile pe care le facem, spectacolele pe care le organizăm, toate aceste forme culturale sunt importante, dar nu e bine să devină dominante. Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor, comunităţile care se identifică prin aceste elemente şi, bineînţeles, toate mijloacele aplicate de comunităţi pentru a întreţine viabilitatea elementelor. Este încă mult de lucru, dar mă bucur că, în cele din urmă, se înţelege mult mai bine şi mult mai clar, atât politica UNESCO în domeniu, cât şi faptul că a înainta un dosar sau a fi candidat cu un element la UNESCO nu e atât de uşor. Noi suntem încă o cultură a oralităţii. Dar a dori să înaintezi un element în lista UNESCO înseamnă să mobilizezi întreaga societate, care trebuie să-şi dorească acelaşi lucru şi să participe. Numai atunci avem şanse ca respectivul element să intre în lista UNESCO şi prin asta să devenim cunoscuţi în lume ca purtătorii şi reprezentanţii unei culturi valoroase.

- Vă dorim succes în realizarea tuturor obiectivelor propuse.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, Flux