Un grup de iniţiativă cere conducerii să interzică monumentele comunismului

Un grup de iniţiativă solicită conducerii să interzică muzeele, monumentele şi alte obiecte care reprezintă ideologia bolşevică şi care ponegresc valorile şi tradiţiile basarabene, transmite Info-Prim Neo.

„Avem monumente care poartă numele unor eroi ai URSS care nici nu au trăit şi nici nu au murit aici, care doar au venit şi au luat oamenii noştri şi i-au dus în Siberia. Să fie slăviţi de ţara lor”, a declarat la o conferinţă de presă jurnalistul şi cercetătorul Gheorghe Mârzenco.

Preşedintele Asociaţiei Istoricilor, Gheorghe Negru, a remarcat că de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, chiar şi după 20 de ani, unii dintre cetăţenii Republicii Moldova nu înţeleg crimele care au fost făcute. „Toţi condamnă crimele naziste, dar pentru crimele comuniste se aduc explicaţii filare. Sunt şi savanţi, şi cercetători care într-un fel dau dreptate crimelor comuniste. Suntem un stat independent şi trebuie să ne bazăm pe propriile valori, dar din păcate în continuare trăim încă pe vechile mituri imperiale”, a menţionat doctorul conferenţiar.

Preşedintele Asociaţiei Deportaţilor şi Deţinuţilor Politici, Valentina Sturza, a spus că la Chişinău sunt două monumente care în continuare promovează valorile bolşevice: monumentul comsomoliştilor pe bd. Grigore Vieru, şi monumentul luptătorilor de lângă cinematograful Gaudeamus. „Acestea sunt monumente ridicate celor care ne-au adus foamea şi umilinţa. Sunt monumente care nu au nimic absolut cu poporul nostru. Dorim ca în locul acestor monumente să fie ridicate monumente ale eroilor noştri care au căzut pentru poporul basarabean”, a spus Valentina Sturza.

Preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război 1992 Tiras-Tighina, Anatol Caraman, a menţionat că unii politicieni au prostit poporul prin promovarea unor valori străine.„Partidul Comuniştilor promovează zâzanie în popor, tâmpeşte minţile populaţiei”, a spus Anatol Caraman.

Referindu-se la Piatra Comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale, care recent a fost vandalizată, vicepreşedintele Mişcării Naţional-Creştine „Noua Dreaptă”, Stela Popa, a spus că oamenii care şi-au permis să facă acest lucru trebuie pedepsiţi şi alungaţi pentru a nu mai trăi pe pământul lui Ştefan cel Mare. „Nu o să vă permitem să ne distrugeţi valorile. Aceasta dă dovadă de laşitate, lipsă de cultură şi proastă educaţie. Nu meritaţi să trăiţi pe acest pământ sfânt”, li s-a adresat Stela Popa.

Demersul este susţinut de 33 de organizaţii ale societăţii civile, academicieni şi doctori în istorie, care au semnat împreună Memorandumul cu privire la valorile naţionale.
Sursa: INFO-PRIM-NEO

Propunere de Politică Publică ”Eficientizarea Instituțiilor-Teatral Concertistice din Republica Moldova

Notă informativă la proiectul de lege cu privire la Fondul Culturii

Perioada pe care o traversează cultura naţională este una marcată de lipsa cronică a mijloacelor financiare pentru realizarea de proiecte. Suferă mult atât procesul de creaţie, cât şi baza materială a instituţiilor culturale. Remunerarea angajaţilor din domeniul culturii, conform datelor statistice oficiale, se plasează la ,,subsolul” listei privind salariul mediu, urmată fiind numai de cei angajaţi în agricultură, silvicultură şi prestatorii de munci necalificate. Unul din motive fiind necesitatea schimbării modalităţii de finanţare, care ar corespunde unor rigori noi ale sistemului culturii.
În scopul acordării unui suport material domeniului cultural, promovarea de proiecte de creaţie, stimularea activităţii angajaţilor, precum şi acordarea susţinerii veteranilor din domeniu, se propune a institui în Republica Moldova Fondul Culturii, cu personalitate juridică distinctă şi activitate necomercială. Fondul va fi condus de un Consiliu de administrare, componenţa nominală fiind aprobată de Guvern. Drept surse de finanţare a Fondului Culturii se propune a stabili: cotă de la încasările din vânzarea unor bunuri culturale, a reproducerilor şi copiilor produselor de artă; încasări din vânzarea sau închirierea discurilor, casetelor audio şi video a operelor de artă, cărţi poştale etc. De asemenea, ca sursă pentru suplinirea bugetului Fondului se prevăd mijloace obţinute din donaţii, programe culturale, loterii culturale etc.
Instituirea şi activitatea Fondului Culturii va servi un imbold pentru revigorarea vieţii culturale, va impulsiona relaţiile culturale internaţionale, inclusiv cu Fondurile Culturale Europene. Practica funcţionării unor Fonduri similare din Ţările Baltice, alte state ale Uniunii Europene demonstrează necesitatea, precum şi utilitatea Fondurilor Culturale naţionale.

Deputaţi în Parlament

Nici un muzeu din ţară nu are exponatele asigurate

Chiar dacă avem tehnologii dintre cele mai performante, moldovenii nu prea îşi asigură bunurile. Aceaşi situaţie este şi în muzeele din ţară, unde nici un obiect nu este asigurat. Potrivit Ministerului Culturii, în Moldova sunt prea puţine obiecte de muzeu pentru a le asigura, iarexponatele de valoare sunt bine păzite.

În Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei sunt expuse obiecte din aur care datează din secolul IV înaintea erei noastre. Deşi reprezintă o mare valoare, aceste exponate sunt asigurate doar în cazul când sunt prezentate la expoziţii în afara ţării.

“Piesele obligatoriu sunt asigurate, mai ales în cazul când se face import export de pe teritoriul Republicii şi înapoi”, a declarat Eugen Sava, director Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie.

Potrivit unei companii de asigurări, de cele mai dese ori moldovenii îşi asigură automobilele. Cel mai scump bun personal asigurat de firmă a fost un tablou de peste 5000 de euro.

“Am avut şi am asigurat. Nu sunt multe aşa persoane, dar sunt care au tablouri de preţ şi le-am asigurat. Cam la ce preţ sunt aşa tablouri asigurate? După câte îmi amintesc vreo cinci mii de euro”, a menționat Valeriu Tanasiev, manager firmă de asigurări.

Cetăţenii nu se grăbesc să apeleze nici la serviciile firmelor de pază pentru a-şi proteja averea.

Instalarea unui asemenea sistem costă aproximativ 300 de euro, iar taxa lunară este de 10 euro.

Articol de PUBLIKA.MD

Problema demolării monumentelor istorice a ajuns la Guvern

După câteva cazuri răsunătoare, problema demolării monumentelor istorice de importanță națională a fost discutată ieri la Guvern. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă i-a prezentat premierului Vlad Filat situația dezastruaosă în care se află monumentele istorice, aflate în protecția statului. Premierul a solicitat elaborarea unui proiect concret, care să prevadă sancțiuni pe măsură pentru cei care ignoră legea.

Potrivit lui Ștefăniță, 25% din edificiile ocrotite de stat din toată țara au fost demolate sau sunt în proces de demolare. Din cele 81 de obiective care au fost distruse în Chișinău, 37 au fost demolate recent, în anii 2006-2009. Pe țară, au avut de suferit cca 254 de monumente istorice de importanță națională. Până în prezent, nu există nici un caz de tragere la răspundere a vreunei persoane responsabile de demolarea sau de prejudicierea obiectivelor protejate de stat, iar în majoritatea cazurilor, organele abilitate refuză să intenteze un dosar.

„După ce am fost numit în funcție, am preluat o agenție-fantomă, care nu a făcut nimic din 2006 până în 2009. Într-un timp scurt, noi am reușit să publicăm în Monitorul Oficial, cu o întârziere de 17 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat de către Parlament în 1993. Cu salarii de mai puțin de 1000 de lei, am reușit să sensibilizăm opinia publică”, a declarat Ștefăniță. Acesta s-a adresat premierului: „Mâine ne vor vizita ofcialii europeni. Cu ce ne vom prezenta? Cu Cricova și Mileștii Mici?”

La rândul său premierul Vlad Filat i-a mulțumit directorului (AIRM) pentru munca depusă și pentru atitudinea de care a dat dovadă. „Urmează să intervenim cu sancțiuni pe măsură. Instituțiile vizate împreună cu colegii din societatea civilă – veniți cu tot ce inseamnă reglementare în domeniu”, a solicitat Filat. El a subliniat că deși statul nu are bani pentru restaurarea monumentelor, sursele pot fi atrase din afară, dar pentru asta trebuie proiecte concrete.

UNIMEDIA amintește că edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, din Capitală,  monument istoric de importanță națională din Centrul istoric al Capitalei, aflat în proprietatea S. A ”Moldpresa” a fost distrus la 22 iunie, în urma unor ilegalități în acte.

Unimedia.

Demers

Procuratura Generală a R.Moldova

Dlui Valeriu Zubco

Procuror General

      Comisia
parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
intervine cu solicitarea de a dispune investigarea cazurilor înregistrate de
demolare și mutilare a monumentelor de arhitectură și cultură națională incluse
în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În acest context, Vă aducem la cunoștință, că
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a sesizat Procuratura mun.
Chișinău pe marginea mai multor cazuri de încălcare flagrantă a legislației
privind ocrotirea monumentelor (Legea RM privind ocrotirea monumentelor nr.
1530 din 22iunie 1993). Spre regret, nici un caz nu s-a soldat cu inițierea
unei anchete, răspunsurile la sesizări având același răspuns ”fapta nu
întrunește elementele infracțiunii”.

Comisia
cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a organizat audieri
publice ”Patrimoniu Arhitectural: Trecut Prezent Viitor” cu participarea
reprezentanților societății civile, a instituțiilor de stat din domeniu,
corpului diplomatic. Urmare a audierilor, au fost depistate multiple  încălcări grave ale legislației de către
agenții economici, iar  fenomenul  distrugerii continue a obiectivelor de
arhitectură  de o valoare inestimabilă  a fost calificat ca un impact grav asupra
ocrotirii și valorificării patrimoniului cultural național.

Reieșind din cele menționate, Comisia solicită
investigarea cazurilor depistate și reflectate în materialele anexate la
prezentul demers.

Cu rezultatele examinării prezentei adresări
Comisia solicită să fie familiarizată în termenii prevăzuți de legislația în
vigoare.

Președintele Comisiei                                                             Chiril LUCINSCHI

COMPANIA „LEO PRES” VA ACŢIONA PRIMĂRIA CHIŞINĂU ÎN JUDECATĂ, CERÎND DESPĂGUBIRI ÎN SUMĂ DE 10 MIL. LEI

Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group” (Turcia), intenţionează să acţioneze primăria Chişinău în judecată, cerînd despăgubiri în sumă de 10 mil. lei pentru acţiuni ilegale.
Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că „pe 2 martie Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, potrivit căreia ordinul primarului interimar Nistor Grozavu privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie a edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, este ilegal”.

„După pronunţarea hotărîrii, subantreprenorii au început pe bază legală lucrările de întărire şi reconstrucţie a faţadelor clădirii”, a spus el.

Potrivit lui, imediat după aceasta funcţionarii de la primărie au început să împiedice executarea lucrărilor. Arhitectul principal Vlad Modîrcă chiar s-a adresat la procuratura Chişinău pentru intentarea unei cauze penale împotriva „Leo Pres” şi conducătorilor ei.

„Procuratura a refuzat să intenteze cauza, declarînd că acţiunile „Leo Pres” sînt legale. Pe aceeaşi poziţie s-a situat şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, şi Inspecţia de Stat în Construcţii. Cu toate acestea, primăria Chişinău a emis pe 6 mai ordinul ilegal Nr. 328 privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie, deşi compania are toate autorizaţiile”, a comunicat Bilinchis.

Potrivit lui, „colaboratorii organelor de drept au obligat lucrătorii să stopeze lucrările de întărire a clădirii”.

„Clădirea se află într-o stare avariată. De aceea viaţa locuitorilor Chişinăului e pusă în pericol. În legătură cu aceasta compania îşi declină orice responsabilitate în caz de vreo avarie”, a spus preşedintele consiliului SA „Moldpresa”.

Potrivit lui Bilinchis, „acţiunile ilegale ale funcţionarilor de la primăria Chişinău conduc nu doar la distrugerea monumentelor istorice şi la lezarea drepturilor investitorilor în Chişinău, dar şi ameninţă bugetul capitalei cu pierderi de milioane de lei”.

Managerul companiei „Summa Group”, care activează pe piaţa moldovenească din anul 1995, Atilla Sanci, a spus că, în calitate de investitor străin, ar vrea să aducă clădirea la forma originală.

Preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că vor acţiona primăria în judecată săptămîna viitoare şi, dacă va fi nevoie, vor căuta dreptate chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

INFOTAG precizează: Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group”, deja de doi ani nu poate să înceapă reconstrucţia edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, din cauza acţiunilor primăriei Chişinău, deşi are toate actele de autorizare. La o conferinţă de presă Alexandr Bilinschis a spus că edificiul istoric a aparţinut „Moldpresa”, însă nu a fost folosit mult timp din cauza stării avariate a acestuia. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX. Iniţial ea era destinată pentru „Societatea de credit reciproc”, iar ulterior, potrivit unei versiuni, în clădire se afla o sală de dans. Edificiul cu un nivel a fost puternic afectat în timpul celui de-al doilea război mondial, dar a fost reconstruit în 1947. Atunci au rămas intacte anumite porţiuni ale faţadei, în rest clădirea a fost construită din nou, inclusiv şi etajul joi.

„Leo Pres” a început proiectul de reconstrucţie în 2007. Înainte de începerea reconstrucţiei compania a îndeplinit toate procedurile necesare şi a primit autorizaţia pentru demolarea construcţiei avariate cu condiţia menţinerii peretelui faţadei şi consolidarea acestuia. Toate actele au fost semnate pe 2 iulie 2008 de viceprimarul Nistor Grozavu şi de arhitectul principal Vlad Modîrcă. Însă imediat ce au început lucrările, Grozavu a semnat un ordin, care a anulat toate actele anterioare. Pe 2 martie 2011 Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău precum că „ordinul lui Grozavu este ilegal”.

Potrivit datelor preliminare, primul etaj va fi reconstruit conform arhitecturii iniţiale, pentru ca acolo să activeze o instituţie financiară. La celelalte etaje vor fi amplasate oficii, o cafenea şi un restaurant. Lucrările de reconstrucţie ar putea costa 10 mil. euro.

Infotag

Avem nevoie de o strategie de dezvoltare a culturii

Nicolae Dumbravă este administrator la Organizaţia concertistică de impresariat „Moldova-Concert”, care activează la Palatul Naţional din capitală. În acelaşi timp, este vicepreşedinte al Societăţii culturale „Muzicounivers”. E omul din umbră care, de-a lungul carierei sale, a adus pe scenele Filarmonicii Naţionale „S. Lunchevici” şi a Palatului Naţional cei mai buni interpreţi din România, Rusia, Italia şi din alte ţări.

- Domnule Dumbravă, astăzi ce surprize ne mai oferiţi?
- În incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, la ora 19.00, va avea loc o întâlnire de suflet cu marele actor român Radu Beligan. La vârsta sa onorabilă de 92 de ani, el ne va prezenta spectacolul cu genericul „Confesiuni despre viaţă şi artă”. Precizez: nu e vorba de un spectacol propriu-zis, ci de o întâlnire de suflet pe care cei interesaţi de artă nu ar fi cazul s-o rateze. Evenimentul este organizat de Primăria municipiului Chişinău.

- Ce spectacole aţi mai organizat în ultimul timp?
- La începutul anului, pe scena Palatului Naţional a avut loc spectacolul „Mă-ntorc cu drag la Chişinău” – un concert solo al lui Fuego, acompaniat de Orchestra fraţilor Advahov şi formaţia „Pro Bachus”. Acesta a fost urmat de cel al lui Tudor Gheorghe – cu genericul „Al cincilea anotimp”. Marele rapsod a fost susţinut de Orchestra simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” şi Capela corală „Moldova” de la aceeaşi instituţie. O seară de neuitat pentru public a fost spectacolul de 1 aprilie „În căutarea umorului pierdut”, în care a fost prezentat umor inteligent, dar şi satiră. „Muzica – armonia şi sensul vieţii mele”, a fost spectacolul aniversar al dirijorului şi compozitorului Gheorghe Mustea, prezentat la Palatul Naţional, care a cuprins mai multe genuri de muzică.

- Nu puteţi spune ce cuprinde agenda dumneavoastră din această vară?
- Pregătim spectacolul cu genericul „Fantezie pentru copii”, care va avea loc la Palatul Naţional de Ziua internaţională a copilului. Ne propunem un program pe înţelesul copiilor, cu multă muzică şi dans, dar şi cu elemente de clovnerie, acrobaţie, echilibristică, cu animale dresate, micii spectatori fiind doriţi de circ, mai cu seamă că instituţia în cauză nu funcţionează de câţiva ani. Graţie Companiei „Sandra”, toţi micii spectatori vor primi gratis îngheţată. De asemenea, vom organiza spectacolul „Mândră floare – trandafir”, cu invitaţii: Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu, Raoul, Măriuca, susţinuţi de Orchestra de muzică populară „Lăutarii”.

- Din multele spectacolele pe care le-aţi organizat, care a fost cel mai memorabil?
- Un concert de clasă internaţională a fost cel al Orchestrei de violonişti virtuozi în frunte cu Vladimir Spivakov, în care au evoluat primii balerini de la „Bolşoi”. O realizare reuşită a constituit-o concertul Patriciei Caas şi cel al formaţiei „Boney M”, dar şi cele ale lui Filip Kirkorov, Sofia Rotaru, Ştefan Bănică-junior, Ionuţ Dolănescu şi Maria Ciobanu…

- Ce se mai întâmplă în domeniul impresariatului artistic?
- În acest domeniu este o situaţie degradantă. Avem formaţii extraordinare, pe care am putea să le scoatem în lume, dar şi să le ducem la ţară, unde sunt aşteptate. Acolo, spre exemplu, artiştii ajung numai în timpul campaniilor electorale. De fapt, conducătorii acestui stat ar trebui să înţeleagă că avem nevoie de o strategie de dezvoltare a culturii.

- Vă dorim succes

Nicolae Roibu, Timpul

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Marian Lupu, Preşedinte Interimar al Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova,

Domnului Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova,

În numele unui grup de organizaţii non-guvernamentale şi instituţii de cultură şi ştiinţă din Republica Moldova, ne adresăm Domniilor Voastre pentru a vă sesiza în legătură cu situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural construit al ţării, inclusiv Centrul istoric al Chişinăului, care se confruntă cu un ritm alert de degradare şi distrugere.

Dorim să Vă atenţionăm cu toată responsabilitatea asupra proliferării fenomenului demolării şi degradării masive a obiectivelor de arhitectură incluse legal, prin decizia Parlamentului sau a Consiliului municipal Chişinău, în Registre oficiale de protecţie. Începând cu ianuarie 2011 în Chişinău au fost înregistrate deja 6 cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate (str. P. Movilă 27B, V. Alecsandri 32, Bucureşti 71, Vlaicu Pârcălab 71, Sarmizegetusa 48, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 4), se intervine cu brutalitate în zona de protecţie a paraclisului protejat dedicat voluntarilor basarabeni şi bulgari din secolul al XIX-lea (str. N.Dimo, 6), este lăsat în mod deliberat să se ruineze remarcabilul palat urban de pe str. Bucureşti 62 ş.a. Practic în fiecare zi se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate (se dezbat elementele decorative, se scot şi se aruncă ferestrele şi uşile originare, se schimbă forma acoperişului etc.). La fel de insistent se intervine în structura urbană a Centrului protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc diferitor megaconstrucţii. Este cu atât mai regretabil, cu cât în acest „joc” al distrugerii într-un fel sau altul sunt implicate autorităţile publice. Putem constata cu regret, că distrugerile în Chişinăul istoric din ultimii 20 de ani le-au depăşit prin amploare şi insistenţă pe cele care au fost operate în timpul regimului sovietic.

Statul, prin instituţiile sale constituţionale – legislativă, executivă şi judecătorească – trebuie să se implice mai activ în stăvilirea atacului masiv asupra identităţii culturale şi urbane a ţării. Legislaţia în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural este ignorată, practic, în totalitate. Sunt trecute pe linie moartă obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova asumate odată cu ratificarea unui şir de Convenţii ale Consiliului Europei şi UNESCO în domeniul protejării patrimoniului cultural. Este o sfidare a bunului simţ că Republica Moldova nu cunoaşte deocamdată nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor de patrimoniu cultural (doar pe parcursul ultimului an au fost înaintate şi rămase fără vreun efect palpabil peste 20 de sesizări pe acest fel de cazuri în organele procuraturii).

Nimeni nu poate estima cât va „plăti” statul nostru în urma distrugerii metodice la care este supus patrimoniul cultural, la care acesta este condamnat prin situaţia deplorabilă de astăzi, când interesele economice de moment sunt contrapuse intereselor culturale ale ţării. Nimeni nu poate estima care vor fi repercusiunile acestei atitudini nihiliste faţă de trecutul nostru, faţă de mărturiile civilizaţiei noastre, de trecere a poporului nostru prin istorie, asupra generaţiilor în creştere.

Putem invoca Constituţia, legislaţia naţională, documentele europene în domeniu semnate şi ratificate de ţara noastră, putem aduce multiple alte argumente în favoarea necesităţii protejării monumentelor, în situaţia creată însă, este un lucru deosebit de important ca Dumneavoastră, cei împuterniciţi cu înalte demnităţi de stat, să nu admiteţi irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră.

Este necesară voinţă politică pentru a se trece de la protejarea declarativă la protejarea reală a patrimoniului cultural al ţării, ca parte integrantă a politicii de integrare europeană a ţării noastre. Dacă amploarea înregistrată actualmente a demolărilor şi desfigurărilor nu va fi stopată, Republica Moldova riscă în următorii 10 ani să rămână fără unul dintre cele mai importante segmente identitare – patrimoniul cultural construit.

Pentru rezolvarea problemelor prezentate, apelăm la responsabilitatea Executivului şi Legislativului în examinarea şi rezolvarea următoarelor propuneri:

1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al mun.Chişinău în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiştilor din domeniu ai Ministerului Culturii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi a celor de la Consiliul Europei şi UNESCO.

2. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a Planului Urbanistic General, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric a Chişinăului.

3. Crearea pentru zona construită protejată de categorie naţională – Centrul istoric al Chişinăului, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat, atribuţia de bază a căruia să fie gestionarea şi monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural, promovarea lui în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei.

4. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul altor state europene, a unei subdiviziuni specializate responsabile pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării – poliţia monumentelor.

5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului.

6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

În speranţa că vom fi auziţi şi înţeleşi adecvat,

1. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, preşedinte – dr.hab. Mariana Şlapac

2. ICOMOS Moldova (secţia din RM a organului consultativ UNESCO pentru Monumente şi Situri), preşedinte – dr.arh. Sergius Ciocanu

3. AO Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, director-adj. – dr. Ion Tentiuc

4. Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, preşedinte – dr. Sergiu Musteaţă

5. Mişcarea Ecologistă din Moldova, preşedinte – Alecu Reniţă

6. Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, preşedinte – dr.Silviu Tabac

7. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, director general – Mihai Ursu

8. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, director general – dr.hab. Eugen Sava

9. Grupul Civic pentru Protecţia Centrului Istoric al Chişinăului – arh. Anatolie Gordeev

10. Asociaţia Arhitecţilor din Moldova, preşedinte – arh. Mihai Şeremet

11. Societatea de Etnologie din Moldova, preşedinte – dr. Varvara Buzilă

12. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, preşedinte – dr.Viorel Miron

13. Societatea Cultural-Ştiinţifică Museion, preşedinte – dr.hab. Elena Ploşniţă

S.O.S!: Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor – o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face… Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul – să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului

Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică – dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

————————-
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4

Ion Surdu, Timpul

Activistii se mobilizeaza impotriva ilegalitatilor

Procuratura chemată să apere monumentele arheologice din Chişinău

Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. “În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală “, a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. “Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului”, a declarat protestatarul Veaceslav Iordache.

Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.

Fondul Culturii din Moldova

Congresul Oamenilor de Cultura la Palatul Republicii 2009, Fondul Culturii din Moldova

1st collector for Fondul Culturii din Moldova
Follow my videos on vodpod

„Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe alţii

Sunt cinci ani deja de când Republica Moldova a ratificat Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cu această ocazie, pe 11 martie, Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală au organizat conferinţa ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”.

În acest context, specialiştii au elaborat deja 50 de dosare de patrimoniu pentru 50 de elemente care vor fi incluse în lista de stat. Tot pe 11 martie a fost lansat şi site-ul patrimoniuimaterial.md. Evenimentul s-a înscris în proiectul-pilot Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, susţinut financiar de către Biroul regional UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în consultanţă cu Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO.

Despre importanţa elaborării acestui registru şi despre cum poate Europa să ne ajute să ne păstrăm şi să ne valorificăm patrimoniul cultural naţional, ne vorbeşte Varvara Buzilă, doctor în etnologie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

- O să vă rugăm să ne spuneţi de ce este importantă elaborarea unui registru al patrimoniului imaterial?

- În a doua jumătate a sec. XX, statele şi organismele internaţionale au început să formuleze concepte privind, mai întâi de toate, aprecierea patrimoniului imaterial, iar apoi să elaboreze instrumente privind protejarea acestuia. Primii au fost japonezii şi trebuie să menţionăm, în aceste clipe grele pentru poporul japonez, că suntem cu sufletul alături de ei. Japonezii au formulat în legile lor definiţii clare şi modalităţi foarte exacte privind fiecare domeniu al patrimoniului. Ulterior, şi în Europa conceptele japonezilor au prins bine. În 2003, UNESCO a emis Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În 2006, la 24 martie, Republica Moldova a semnat şi a ratificat această convenţie. Au trecut cinci ani de zile de când am aderat la conceptele şi definiţiile patrimoniului cultural imaterial şi beneficiem de instrumentele gândite de comunitatea internaţională în acest sens. Plus la toate, ne-am obligat să implementăm pe teritoriul nostru prevederile convenţiei UNESCO.

- Ce presupune patrimoniul cultural imaterial?

- În el intră tot folclorul nostru literar: poveşti, legende, basme, colinde, folclorul muzical, folclorul coregrafic, obiceiurile, cunoştinţele despre om, natură şi cosmos, instituţiile noastre tradiţionale, meşteşugurile, alimentaţia, practic, tot ce a însemnat cunoaştere şi transmiterea ei pe calea oralităţii din generaţii în generaţii. Este o bogăţie foarte mare, care până în 2003 nu era bine structurată nici într-un document de o asemenea importanţă. Statele parte ale acestei convenţii au început să administreze patrimoniul din ţările lor, au elaborat legi privind protejarea acestuia, au organizat diferite structuri care se ocupă de inventarierea şi promovarea patrimoniului, de transmiterea lui, de pregătirea cadrelor în acest domeniu etc. Tot din Convenţie rezultă o obligaţie foarte importantă: de a lua în evidenţă toată această bogăţie, a înscrie elementele patrimoniului cultural, fie material sau imaterial, într-un registru de stat.

- La sfârşitul anului 2010 ne-aţi vorbit despre includerea în lista patrimoniului protejat de UNESCO a obiceiului colindatului în cetele de flăcăi, care este soarta acestui dosar în prezent?

- Acest dosar mai este în lucru. Pentru a putea merge mai departe, trebuie să publicăm Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, noi îl avem, deocamdată, doar în versiune electronică. Va fi nevoie ca acest registru să fie editat într-un tiraj foarte mare, încât să ajungă pentru toate raioanele şi instituţiile noastre, pentru toţi cei care vor fi implicaţi în a proteja patrimoniul şi, bineînţeles, se lucrează la pregătirea dosarului obiceiului colindatului în ceata bărbătească. Am publicat cartea „Colindatul de ceată bărbătească” în care am încercat să explicăm cititorului ce înseamnă să înaintezi în Lista Reprezentativă UNESCO un element foarte important pentru un stat, precum pentru noi este colindatul în ceata bărbătească, şi am arătat care sunt mecanismele şi obligaţiile. Plus la toate, fiecare dintre autori a pus în valoare un anume aspect al acestui obicei: cât este de vechi, ce areal are, cât de mult a fost răspândit şi ce valori a comportat, ce a însemnat în satul tradiţional, ce înseamnă astăzi acest obicei, în ce comunităţi e viabil, cine sunt cei care îl promovează, pentru că toate aceste momente sunt importante atunci când UNESCO examinează acest dosar de patrimoniu şi dă un verdict: merită sau nu merită.

„Bulgaria, ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului”

- Am vorbit mult despre colindatul în ceata bărbătească, dar îmi dau seama că, indiferent care va fi rezultatul, nu vă veţi opri aici şi veţi propune şi alt element spre aprobare. Care ar fi acest element foarte reprezentativ pentru poporul nostru care ar merita inclus în lista patrimoniului imaterial ocrotit de UNESCO?

- În momentul în care Republica Moldova şi-a anunţat intenţia de a se integra în comunitatea europeană, au fost utilizate toate posibilităţile existente în acest domeniu sau posibilităţile utilizate de alte state pentru a fi cunoscute în lume, pentru a-şi demonstra valoarea lor în respectiva comunitate. Astfel, şi la noi se încearcă a fi folosite aceste pârghii şi înaintarea unor elemente în listele UNESCO este o posibilitate foarte eficientă pentru a promova ce avem noi mai important ca identitate, iar patrimoniul cultural imaterial ne reprezintă cel mai mult, atât la nivel de comunitate, la nivel de regiune, cât şi într-un context mai mare. Al doilea an la rând deja, Bulgaria ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului. Ştiţi bine că noi suntem ţara cea mai de răsărit care respectă această tradiţie, pentru că, în rest, toate ţările balcanice au această tradiţie a Mărţişorului şi fiecare o valorifică într-un mod diferit. Bulgarii au fost întotdeauna foarte ataşaţi de această sărbătoare şi actualmente, dacă cineva va merge în Bulgaria, va rămâne foarte încântat de faptul cât de mult se mândresc şi cât de sincer trăiesc ei această simbolistică a Mărţişorului. Fiecare bulgar poartă la mână câte 5-7 mărţişoare, la fel în piept. Pe toate instituţiile lor publice, case, atârnă mărţişoare, iar în luna aprilie bulgarii îşi scot mărţişoarele şi le agaţă de copaci. Este o privelişte nemaipomenită: aceste mărţişoare joacă în bătaia vântului, creând impresia că pomii au rodit aceste simboluri. Bulgarii au un marketing de promovare a imaginii ţării, care ne poate servi drept exemplu şi nouă: cum am putea să facem dintr-un obicei o imagine foarte clară a ţării şi o emblemă. Pretutindeni unde au deschis bulgarii magazine, hoteluri, restaurante în afara hotarelor ţării le-au numit „Marteniţa”. În principiu, ei şi-ar fi dorit să înainteze singuri acest simbol în lista patrimoniului UNESCO, dar nu pot, pentru că în acest capăt al spaţiului suntem noi, care tot mizăm pe mărţişoare. Observaţi că noi le purtăm mai mult decât alte state, până înfloresc pomii, avem unul dintre cele mai vechi festivaluri din spaţiul nostru, care se numeşte „Mărţişor”, despre care lumea ştie şi îl respectă, plus la toate, ţinem la această sărbătoare. Deci, am fi nişte parteneri foarte buni într-un proiect internaţional UNESCO, pentru că şi UNESCO acceptă mai uşor dosare de patrimoniu atunci când ele sunt transfrontaliere, multinaţionale. Am văzut elemente înaintate de cinci sau chiar şapte ţări şi e o sărbătoare mondială atunci când mai multe ţări optează pentru unul şi acelaşi element. Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, la sigur că vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe ceilalţi, care la fel sunt ca şi tine, cu o demnitate foarte clar reprezentată şi din punct de vedere cultural.

„Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor”

- Ce alte elemente ale culturii noastre ar mai putea fi înaintate în această listă?

- Reprezentanţi din domeniul culturii au optat pentru a înainta în repertoriul patrimoniului protejat de UNESCO horele de la sud, spre exemplu. Alţii au optat pentru obiceiul pluguşorului ca o istorie a pâinii, care, la fel, ne reprezintă pe noi, că suntem o cultură agrară şi am creat o diversitate foarte mare a pâinii de ritual, avem peste 200 de forme ale pâinii de ritual şi acest obicei al pluguşorului este străvechi şi a educat generaţii de plugari, care are numeroase semnificaţii, şi ar fi pentru noi un dosar foarte important. Domnul doctor Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Republicii Moldova pentru UNESCO, a propus să înaintăm naiul ca instrument, această convenţie are în vizorul ei şi instrumentele muzicale, cele care generează muzica. Lista este deschisă şi depinde foarte mult de societatea noastră, dacă va dori să înaintăm şi de acum încolo alte obiceiuri, alte elemente muzicale, coregrafice, literare. Este foarte important ca oamenii, purtători de folclor, să ţină la acest element, să-l păstreze, ei să fie esenţialii în acest proces, pentru că festivalurile pe care le facem, spectacolele pe care le organizăm, toate aceste forme culturale sunt importante, dar nu e bine să devină dominante. Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor, comunităţile care se identifică prin aceste elemente şi, bineînţeles, toate mijloacele aplicate de comunităţi pentru a întreţine viabilitatea elementelor. Este încă mult de lucru, dar mă bucur că, în cele din urmă, se înţelege mult mai bine şi mult mai clar, atât politica UNESCO în domeniu, cât şi faptul că a înainta un dosar sau a fi candidat cu un element la UNESCO nu e atât de uşor. Noi suntem încă o cultură a oralităţii. Dar a dori să înaintezi un element în lista UNESCO înseamnă să mobilizezi întreaga societate, care trebuie să-şi dorească acelaşi lucru şi să participe. Numai atunci avem şanse ca respectivul element să intre în lista UNESCO şi prin asta să devenim cunoscuţi în lume ca purtătorii şi reprezentanţii unei culturi valoroase.

- Vă dorim succes în realizarea tuturor obiectivelor propuse.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, Flux

Demolarea Chisinaului

Fiecare casa din Chisinaul vechi are o identitate, un nume, o adresa pe harta orasului, o istorie cladita piatra cu piatra.

Cei care demoleaza Chisinaul au un nume de familie, o adresa, un telefon. Ei sunt oameni reali, cu nume concrete, cu semnaturi frumoase si cu conturi in banca. Ei sunt adevarati profeSSionisti ai meseriei lor.

Ei au birouri si oficii platite din banii publici, ei ne scriu rapoarte frumoase si statistici, ei ne semneaza orice document de care este nevoie pentru a demola Chisinaul.

Ei scriu istoria cu buldozerele. În doar două decenii, în oraşul Chişinău ei au demolat 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală.

Cine sunt ei?

Construim ca să demolăm: Centrul istoric al Chişinăului, pe cale de dispariţie.

În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. Una dintre acestea a fost conacul familiei Theodosiu de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 160, situat vizavi de preşedinţie şi demolat într-o noapte în 2004, din simplul motiv că-i încurca lui Vladimir Voronin, pe când acesta era preşedinte al RM.

În registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat prezentat la Legea privind ocrotirea monumentelor, aprobat de Parlament la 22 iunie 1993, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală circa 400 de clădiri istorice. La şedinţa Primăriei municipiului Chişinău din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău fiind acum 973, dintre care cca 300 au fost incluse în respectivul registru la iniţiativa Departamentului cultură.

Acestea şi alte date le găsim în albumul „Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură”, apărut la Editura „Arc” din Chişinău şi lansat la sfârşitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Din grupul de autori fac parte arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului SITe, coordonator general de proiect; Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor; istoricii Eugenia Râbalco, Petru Starostenco ş.a.

Moderatorul evenimentului, criticul Eugen Lungu, redactor-şef al editurii, a specificat faptul că acesta nu este un album de artă, ci un catalog în care au fost fixate cele mai importante monumente de arhitectură, lucrarea fiind rezultatul unei munci titanice a autorilor şi editorilor. Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric.

Coordonatorul ediţiei, Boris Gangal, a spus că acest album a fost un vis, realizat după mai bine de zece ani. „Încă în 2000, ne-am propus să facem un stop-cadru al centrului istoric al Chişinăului”, a menţionat el, afirmând că lucrul asupra albumului a durat din 2003 până în 2010. În decembrie 2006, toate materialele au fost plasate pe un site special -www.monument.sit.md, acesta fiind accesat tot mai mult de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

La rândul ei, Tamara Nesterov a amintit că Chişinăul, împreună cu oraşele Bender şi Soroca au fost incluse pe lista oraşelor istorice ale URSS încă în 1986, iar în 1987 a fost făcută, de către Olga Rudenco, prima listă a monumentelor istorice din capitala RSSM. Fondul istoric al oraşului cuprindea 52 de străzi şi opt stradele, iar lista obiectivelor patrimoniului istoric – 1540 de clădiri şi construcţii istorice.
Tudor Stăvilă, doctor în studiul artelor, a constatat că acest album-catalog de excepţie atrage atenţia asupra unui subiect dureros – în ultimii ani, o mare parte din clădiri a dispărut de pe harta istorică a oraşului. Directorul editurii, Iurie Bârsa, a precizat că volumul cuprinde 2200 de imagini, acesta fiind tipărit în Ungaria. „De fapt, aceasta este ocarte roşie a monumentelor de arhitectură”, a mai spus el.
Pe marginea volumului s-au mai pronunţat criticul de artă Tudor Braga, arhitecţii Nicon Zaporojanu şi Mihai Careţchi, profesorul Aurel Marinciuc ş.a. Ei au atras atenţia asupra necesităţii stopării distrugerii patrimoniului istoric al Chişinăului.

Nicolae Roibu, Timpul

Suntem marginalizaţi, pentru că nu putem tolera corupţia

Importanţa conservării centrului istoric al Chişinăului revine în atenţia publică, după ce, marţi, pe clădirea Primăriei şi pe cea a Bibliotecii „B. P. Hasdeu” din Chişinău au fost instalate plăcuţe care amintesc că acestea sunt monumente protejate. Prin această decizie, autorităţile locale încearcă să împiedice demolările din capitală… Nu ştim ce putere fermecătoare în lupta cu corupţia din RM vor avea plăcuţele, căci, în fond, situaţia rămâne aceeaşi. Despre aceasta, dar şi despre ce ne aşteaptă pe viitor, dacă demolările vor continua, am discutat cu Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii.

- Dle Ştefăniţă, la finele lui 2010, AIRM a publicat raportul preliminar privind starea monumentelor de importanţă naţională din RM. De ce acest lucru nu s-a făcut mai devreme?

- AIRM a fost creată printr-o hotărâre de Guvern pe 25 septembrie 2006, dar nu avea nici regulament, nici program de activitate. Ministerul Culturii (MC) i-a aprobat regulamentul tocmai în februarie 2009. Adică, timp de trei ani, angajaţii Agenţiei nu făceau altceva decât să-şi ridice salariile. Situaţia s-a schimbat din noiembrie 2009, când am fost numit director al agenţiei. Nu mă laud, la aceasta a contribuit şi schimbarea situaţiei în ţară. Am publicat regulamentul în „Monitorul Oficial”, am fixat un plan de acţiuni până în 2013 şi am decis să acţionăm după principiul „Obiectiv fixat – obiectiv realizat”. Am insistat să fie publicat şi Registrul naţional al monumentelor – o restanţă din 1993. Apoi am inspectat centrul istoric al Chişinăului (187 de cartiere cu 977 de clădiri incluse în Registru), pentru a constata tabloul trist pe care îl avem astăzi: intervenţii neautorizate, mansardări pe edificii monumentale, intervenţii asupra faţadelor sau, mai grav, demolări. Rezultatele au fost publicate în „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al mun. Chişinău”. La nivel naţional, situaţia e mult mai sumbră. Avem biserici de lemn sau conace boiereşti care se ruinează din cauza indiferenţei şi a lipsei de bani.

- De ce a fost creată Agenţia, dacă nu se ocupa cu nimic?

- Să vă răspundă cei cinci directori de până la mine. Ştiu că anumite bunuri ale Agenţiei au fost folosite în alte scopuri. Mă refer la autoturismul cu care fiul ex-ministrului Cozma călătorea în străinătate, despre care a scris TIMPUL.

- Cum se explică faptul că, odată cu schimbarea guvernării, au fost demolate trei clădiri-monument (str. P. Movilă 10A, B. Bodoni 51 şi Alecsandri 32), a avut loc o tentativă de demolare (str. P. Movilă 27) şi încă nu s-a stins scandalul cu edificiul din str. Mateevici 73?

- În anii 2006-2009, în Chişinău au avut loc 33 de demolări. Dacă acest ritm va continua, din centrul istoric al Chişinăului nu va rămâne nimic. Odată ce ne apropiem de UE, turiştii nu se vor mulţumi doar să ne guste vinurile, vor dori să vadă şi o casă veche, un monument, dar noi ce le vom arăta? Cât nu-i târziu, e strict necesar să investim în conservarea acestor edificii. Altminteri nu vom avea nimic autentic. În plus, există şi problema lipsei specialiştilor capabili de a stabili valoarea unui monument arhitectural. În instituţiile noastre responsabile activează… oameni iresponsabili. Şi nu-i deloc serios arhitectul-şef al Chişinăului atunci când spune că „toate demolările din oraş merg după plan”. Astfel de declaraţii îi încurajează pe demolatori.

- Apropo de arhitectul-şef, Vlad Modârcă. Tot el spunea că „nu orice clădire ce are o uşă şi două ferestre este monument”…

- În Italia, orice piatră care sugerează o perioadă istorică este păstrată. În Franţa, proprietarul unei clădiri insistă de 40 de ani ca aceasta să fie inclusă în Registrul de patrimoniu. La noi, dimpotrivă, toţi luptă ca să ne sărăcească registrul. Dl Modârcă are dreptate doar dacă se referă la edificiile din perimetrul Pieţei Centrale. Acolo, într-adevăr, există case care şi-au pierdut calitatea de monument.

- Dar are dreptate atunci când afirmă că nu avem un registru local al monumentelor?

- Vă asigur că avem un registru local valabil, creat prin decizia Consiliului municipal Chişinău (CMC) din 19 ianuarie 1995. În mai 2009 a fost o tentativă de a-l abroga, dar, la insistenţa societăţii civile, CMC l-a lăsat în vigoare. Ceea ce spune Modârcă sunt vorbe în vânt. Şi nu el decide totul în Chişinău. Am înţeles că se pregăteşte un plan privind elaborarea Registrului şi legilor de protecţie a patrimoniului de importanţă locală şi naţională din Chişinău. Sper că se urmăreşte un scop nobil şi nu ne vom trezi cu excluderea din Registru a anumitor edificii în interese meschine. La elaborarea noului registru trebuie să participe oameni competenţi de la Academie, Institutul de Istorie, Institutul Patrimoniului Cultural, în colaborare cu noi şi cu MC. Din păcate, noi suntem marginalizaţi…

- De ce se creează impresia că autorităţile locale nu colaborează, ci luptă cu cele centrale?

- Eu optez pentru colaborare, dar nu pot tolera corupţia din procesul de perfectare a autorizaţiilor de construcţie şi de demolare, care favorizează dispariţia de pe harta Chişinăului a edificiilor protejate. Colaborarea înseamnă mai întâi de toate stoparea demolărilor, identificarea proiectelor privind revitalizarea centrului istoric şi a fondurilor financiare pentru aceasta.

- Viceprimarul Grozavu susţine că, pentru restaurarea Morii Roşii, de pildă, sunt necesare sume enorme de bani, cu care se pot construi blocuri locative pentru o sută de familii.

- Moara Roşie trebuie păstrată neapărat şi Primăria trebuie să se gândească cum s-o pună în evidenţă, fiind un monument de importanţă naţională din arhitectura industrială de cândva. Noi nu putem finanţa respectivele lucrări, dar există o mulţime de proiecte internaţionale, de care putem beneficia doar dacă participăm la concurs ca şi cofinanţatori. În acest sens, propun crearea Fondului Naţional de Restaurare a Monumentelor, care ar permite cofinanţarea. Realmente, MC are rezervate pentru restaurări doar şase milioane de lei, deşi numai pentru Sala cu Orgă este nevoie de circa 21 mln. lei, iar pentru Casa Herţa – 39 mln. lei.

- Relataţi-ne şi vreun caz fericit. De ce să vorbim doar despre lucruri negre?

- V-aş povesti cu plăcere, dar avem un singur caz de restaurare reuşită. În Chişinău, doar Vila Mimi a fost reabilitată din surse europene, însă deja au apărut fisuri vizibile pe clădire. Şi la Casa Herţa cade tencuiala de pe faţadă…

- De ce dar visăm la finanţări pentru reabilitarea monumentelor dacă, odată obţinuţi banii, îi cheltuim prost?

- Aici este vorba înainte de toate de profesionalismul restauratorilor. Noi nu avem specialişti care să cunoască detaliile arhitecturale, să preţuiască importanţa clădirilor şi calitatea muncii. Agenţia a încheiat acorduri de colaborare cu centre de restaurare din Belgia şi România. Sper că vor lucra altfel.

- Respectă RM convenţiile internaţionale pe care le-a semnat în domeniul ocrotirii monumentelor istorice?

- În 2008, viceprimarul Grozavu a semnat, alături de alţi 19 primari ai oraşelor occidentale, Declaraţia de revitalizare a centrului istoric. Până la urmă şi evenimentul, şi documentul s-au transformat într-o simplă formalitate. Dacă acum se instalează plăcuţe, asta încă nu înseamnă că ele vor salva monumentele. Plăcuţele au un caracter informativ şi tare n-aş vrea să ajungem la ziua în care monumentele să fie demolate cu tot cu aceste plăcuţe.

- Vă mulţumim pentru interviu.

Ion Surdu, Timpul

Moldova-Film cuprinsă de scandal

Moldova-Film cuprinsă de scandal, posted with vodpod

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile lucrătorilor din muzee şi biblioteci

Ministerul Culturii vrea să majoreze salariile …, posted with vodpod

Ex-ministrul Cozma este învinuit că fură Biblioteca Naţională

În replică, acesta spune că numai datorită lui au fost salvate cărţile vechi din instituţia condusă de Alexe Rău.

Acuzaţii extrem de dure între directorul Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău, şi ex-ministrul Culturii Artur Cozma. Primul susţine că celălalt deţine barul „Petit-cafe” şi Restaurantul „Piotr Pervîi” în edificiile bibliotecii, după ce, în timpul guvernării comuniste, a lipsit instituţia de spaţii importante pentru păstrarea cărţilor rare şi vechi. „Cozma nu are nimic sfânt”, constată Rău. „Vai de capul nostru! De-aş avea atâtea baruri, aş fi milionar”, afirmă, râzând, la rândul său, fostul ministru. Juriştii Ministerului Culturii consideră că soluţionarea problemei depinde numai de directorul Bibliotecii Naţionale, iar ministrul Boris Focşa asigură că se va documenta cu privire la acest caz. Noi încă nu am reuşit să dăm de capătul problemei, dar totuşi abordăm acest subiect, deoarece clădirile de-o importanţă istorică ale Bibliotecii Naţionale într-adevăr se află în pericol.

Marea bombă care planează deasupra Bibliotecii Naţionale (BN) este bine cunoscuta tentativă a firmei „Green Hills Nistru” de a edifica în preajma blocului principal al instituţiei o clădire cu multe etaje, dintre care trei – sub sol. Aceasta ar pune în pericol întreg blocul şi ar denatura zona istorică în care se află biblioteca. Patronul firmei îşi motiva lucrările printr-un act – deja nevalabil – întocmit pe vremea ministrului Artur Cozma, însă, datorită protestelor angajaţilor bibliotecii, construcţia neautorizată a fost stopată. Astăzi, Ministerul Culturii (MC) se află în litigiu cu „Green Hills”. Totodată, directorul BN, Alexe Rău, atenţionează că aceasta nu a fost singura implicare a lui Cozma în treburile instituţiei. El spune că fostul ministru conduce două localuri care închiriază spaţii în clădirea bibliotecii: restaurantul „Piotr Pervîi” şi barul „Petit-cafe”.
Rău: „Doamnele şi-au făcut cruce”, Cozma: „Doamne fereşte!”

Restaurantul ocupă o parte din subsolul blocului II al BN, unde altădată se afla Clubul „Black Elephant”. Din cauza datoriilor mari la chirie şi servicii, afirmă Rău, clubul a fost evacuat, pentru ca în spaţiul eliberat să fie mutată colecţia de carte veche şi rară, care nu încăpea în bibliotecă. „Nu aveam unde să păstrăm cărţile, care stăteau până atunci la podea. Dar a urmat cea mai straşnică scenă. Cozma m-a chemat şi mi-a spus ca, în zece zile, să nu vadă acolo nici urmă de carte veche şi rară. A venit şi la bibliotecă. De faţă cu nişte doamne, care şi-au consacrat viaţa cărţilor, se revolta: „La ce vă trebuie vechiturile astea? Aruncaţi-le! Nu vedeţi că miroase de la ele?”. Când a ieşit Cozma, doamnele şi-au făcut cruce, ca nişte măicuţe la mănăstire…”, spune Rău. Potrivit directorului, astfel ex-ministrul a pregătit terenul pentru deschiderea în aceste încăperi a restaurantului „Piotr Pervîi”, care i-ar aparţine.

Pe cât de dure acuzaţiile lui Rău, pe atât de indignată reacţia lui Cozma. Ex-ministrul, care în prezent lucrează la Academie, aflând despre declaraţiile lui Rău, a exclamat: „Of, Doamne fereşte! „Black Elephant” a lăsat un „dezastru total în subsol”, unde nu era nici lumină şi, respectiv, nu putea fi pusă nici o carte veche şi nici una rară. Aveam nevoie de resurse importante pentru a întoarce datoriile lăsate de club şi urma să găsim chiriaşi, care au şi scos de acolo tone de deşeuri. Am insistat ca ei să facă din banii lor rafturi noi pentru cărţile vechi. Nu la subsol, ci la parter. Noi am efectuat şi o reparaţie capitală în edificiul bibliotecii”. De altfel, Cozma infirmă faptul că i-ar cunoaşte pe patronii de la „Piotr Pervîi”.

Am încercat să descoasem şi bibliotecarele, dar nimeni nu vrea să vorbească nici despre „Piotr Pervîi”, nici despre Cozma. Doar la auzul acestor nume, privirile unora dintre ele te asigură că aşteaptă să le dispari din faţă cât mai curând. Iată ce ne-a răspuns Tatiana Plăcintă, şefa Secţiei de carte rară, care credeam că ne va dezlega misterul: „Eu nu-s la curent, telefonaţi la direcţie. Nu ştiu când a venit Petru („Piotr Pervîi” – n.r.) şi când s-a dus Petru”. Nimic n-am putut afla nici de la Galina Stepanovna, contabila-şefă a restaurantului. „Dacă s-a şi întâmplat ceva, eu am fost lipsă”, ne-a răspuns ea la toate întrebările. E drept că ne-a recomandat să vorbim cu directorul localului, care însă a fost de negăsit…

Rău: „Şi-a adus şi aici omul lui”, Cozma: „Habar n-am…”

Celălalt local, „Petit-cafe”, se află în blocul principal al BN, unde pe timpuri era bufetul bibliotecii. Localul are 30 metri pătraţi şi o terasă de 200 metri pătraţi. „Şi aici Cozma şi-a făcut bar, afirmă Rău. Anterior, era un patron care hrănea angajaţii bibliotecii la preţuri rezonabile. Dar, venind Cozma, a introdus o regulă nouă. Contractele de locaţiune nu mai erau aprobate de noi, ca instituţie autonomă, ci de ministru. Astfel, a refuzat să semneze contractele cu acea firmă până când a adus-o la faliment. Şi atunci Cozma şi-a pus omul lui”.
Cine să fie omul lui Cozma? „Petit-cafe” e condus de Oleg Carp, care zice că nici nu ştie cum arată ex-ministrul. Totuşi, el s-a interesat: „Chiar de eram ai lui Cozma, ce contează? Achităm arenda regulat”. Întrebat de noi cu cine a negociat pentru a închiria acest spaţiu, Carp a refuzat să răspundă. Artur Cozma însă, auzind despre „Petit”, a râs: „De-aş avea atâtea baruri, aş fi milionar. Habar n-am cine-i, nu-l cunosc pe Carp”.

Focşa: „Totul depinde de Rău”

Învălmăşeala continuă. Surprinzător, dar întrebat cum se numesc firmele care închiriază spaţiile respective, Rău ne-a spus că nu ştie, deoarece contractele i-au fost preluate de către MC. Drept răspuns, Elena Stratulat, şefa Direcţiei juridice a ministerului, asigură că „e imposibil ca dl Rău să nu aibă un exemplar al contractului”. Mai mult, juriştii ministerului susţin că numai Rău poate rezolva problema acestor spaţii, dacă chiriaşii îl deranjează. „Nu ştiu cum era la Cozma, dar acum directorul BN îşi alege singur agenţii economici cu care încheie contracte de locaţiune. Ministerul doar le aprobă din punct de vedere legal. Dacă dl Rău are nevoie de încăperile ocupate, e suficient să nu semneze următorul contract şi să le folosească pentru bibliotecă, afirmă Nicolae Rotaru, jurist la minister. Într-adevăr aceasta era posibil – în 2009, Oleg Carp, activând din numele firmei „NMG&Co”, a semnat contractul de locaţiune pe termen de numai un an. În 2010, când Cozma nu mai era ministru, Rău ar fi putut să refuze contractul.

Ministrul Culturii, Boris Focşa, afirmă că nu ştie nimic despre „barurile lui Cozma”. El îşi aminteşte că la început „Piotr Pervîi” nu achitase arenda pentru aproape jumătate de an. „I-am spus dlui Rău să rezilieze contractul prin judecată. Pe urma, am fost informat că administraţia restaurantului a plătit imediat toate restanţele. Nu văd o problemă, căci totul depinde de dl Rău. Când expiră contractele, el nu trebuie să semneze altele”, a precizat ministrul. Menţionăm că banii pentru chiria acestor spaţii revin nu ministerului, ci bibliotecii, care primeşte anual peste 149 mii de lei numai din contractul cu „NMG&Co”.

Se presupune că, fiind ministru, Artur Cozma a fost implicat în mai multe scandaluri, inclusiv privatizarea ilegală a Circului, înstrăinarea ilicită a monumentului arhitectural de pe Bucureşti 62, depăşirea atribuţiilor de serviciu la gestionarea banilor şi a patrimoniului Teatrului „Luceafărul” etc. TIMPUL va continua să se documenteze pentru a afla dacă ex-ministrul Cozma controlează sau nu cele două localuri „găzduite”de BN. Vom reveni.

Pavel Păduraru, Timpul