Tandem – a new European cultural festival in Moldova

The Tandem festival is coming to Chisinau, the capital of Moldova, at the end of May. Cultural managers from more than 30 cities in wider Europe have brought together their ideas and creativity to treat local audiences and politicians to a new kind of cultural vibe from 25–27 May 2012.

Some of the cultural attractions include: a fusion between Berlin fashion and rural Moldavian embroiderers, leading to a presentation in nearby Palanca; a road-trip band travelling from north-east England to Moldova – culminating in a performance; a co-production between France and Ukraine bringing us a novel short film screening; exploring the mystic tale of the famous ship Towarishch Gorch Fock in dramatic form; and several debates on the impact of cultural policy reform in the EU, Ukraine, and Moldova.

The festival is the grand finale of a year-long collaboration project called Tandem, which the European Cultural Foundation  (ECF) launched with partners in 2011. Partly funded by the European Commission through the CULTURE-Programme, Robert Bosch Stiftung and ECF, Tandem connects cultural managers from European Union countries and neighbouring countries – in this case Moldova and Ukraine –  who want to build long-term partnerships and expand their skills and networks.

Cultural managers from different countries were given the opportunity to meet and form a ‘tandem’. Over the course of a year, they developed innovative, cross-border creative projects together. This process of building relationships and networks was built on through a series of meetings, exchanges, workshops and online support.

The festival in Chisinau is the culmination of 12 months of activity brought about by Tandem Ukraine, Moldova and EU cultural managers working together. They will enthuse the local population to attend a range of exciting cultural events, as well as making an impact on political cultural decision-making level at a national level.  ECF’s Director, Katherine Watson, will be attending the festival along with senior representatives from the Moldovan Government, Ukrainian Government and EU delegations.

The festival starts off with informal debates at 14.00 on the 25 May 2012 at the Museum Zemstvei, Sciusev St. (at Sfatul Țării St.), Chișinău, Moldova and the official opening starts at 19.00 25 May 2012.

Simulare de discuţii publice la Planul urbanistic zonal

Aviz FALS în cazul demolării clădirii din str. V. Pârcălab 71?

După protestul de ieri al grupului de inițiativă “Poștașii Chișinăului”, azi, la Primăria Capitalei a fost organizată o ședință pentru a dezbate subiectul demolării edificiului de importanță istorică din str. Vlaicu Pârcălab 71. La eveniment a fost prezent arhitectul-șef al Chișinăului, Vladimir Modârcă, Chiril Lucinschi, președintele comisiei parlamentare pentru cultură, Aleksandr Bilinchis, reprezentant al Leopress SRL, Ion Ștefăniță, director al Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM), dar și reprezentanți ai societății civile.

Atât partea care reprezenta Leopress SRL, cât și reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat că au acționat strict în baza documentelor parvenite la cele două instituții. Participanții nu au reușit să ajungă la un numitor comun cum a fost posibil ca imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77 și cel din str. V. Pârcălab 71 să fie comasate de Cadastru, din moment ce unul dintre ele reprezenta monument de importanță națională.

Într-un final, direcția arhitectură a Primăriei a declarat că a avizat inițial demolarea după ce a primit un proces-veral de la Ministerul Culturii, în care se spune că se acceptă demolarea clădirii și păstrarea doar a fațadei (n. red. Consiliul Național de Experți pentru protecția monumentelor istorice). Acesta datează de pe vremea comuniștilor, când Artur Cozma deținea funcția de ministru al Culturii. De cealaltă parte, Nistor Grozavu, viceprimar al Capitalei, a declarat ieri că nu a participat și nu are cunoștință de un asemenea proces verbal în care să fi aprobat o asemenea decizie. Ion Ștefăniță a declarat că aceeași poziție au mai mulți membri ai “comisiei misterioase”, care nu și-ar fi dat acordul pentru o astfel de acțiune.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.

UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.

Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Grupul de inițiativă “Poștașii Chișinăului” a protestat ieri față de acțiunile companiei care a demolat monumentul de arhitectură.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.
UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.
Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Activistii se mobilizeaza impotriva ilegalitatilor

Vladimir Beşleagă

1st collector for Vladimir Beşleagă
Follow my videos on vodpod

Fondul Culturii din Moldova

Congresul Oamenilor de Cultura la Palatul Republicii 2009, Fondul Culturii din Moldova

1st collector for Fondul Culturii din Moldova
Follow my videos on vodpod

Strategii pentru nimic: Moldova la Venezia!

Participarea Rep.Moldova la Bienala de la Venezia a devenit din nou motiv de inflamare pentru o parte a comunității artistice. Este o recidivare a cazului din 2007, cînd o artistă anonimă a reprezentat RM la acest for al artei contemporane. Se pare că și în acest an jocurile sunt făcute, mai exact – ”aranjate”. Dacă la acea primă tentativă era vorba de o pictoriță sub-mediocră, căreia un admirator vrednic și cu dare de mînă a vrut să-i salte gloria de moment…acum este vorba de interese politic-financiare, de promovare a unor tinere vlăstare pe ”altarul artei”. Dar unde este arta în aceste hățișuri de nepotisme, clientelisme, pretenții & orgolii?

Cred cu tărie că anemica prezență a artei contemporane din RM nu este capabilă să furnizeze idei & concepte pentru un ”huge project”, cum este Bienala de la Venezia! Și aici nu e vorba despre artiști individuali, de interesantele ”zvîcniri” care apar ici-colo, din cînd în cînd, nu vorbesc de onestitatea și profesionalismul celor care sunt prezenți (cam rar, e drept) în proiecte importante de artă contemporană. Aduc în discuție inconsistența și starea embrionară a sistemului artei contemporane din RM. Cînd spun sistem, mă refer la ONG-uri, galerii, curatori, publicații, platforme de discuții, experți, finanțatori, trusturi media, colecționari, fonduri de investiții etc. Arta contemporană nu poate să existe în afara acestei interdependențe.

Ce avem în RM din cele enumerate mai sus? Nu intenționez să fac statistici, enumerări, definiții. Mă rezum la a spune că nu e nimic de așteptat de la instituții precum Ministerul Culturii sau Muzeul Național de artă, de laDepartamentul de Tineret sau Fondul Culturii. Astea sunt (eventual) structuri de reprezentare, nu de organizare sau de ”generare” de idei. Păi, dacă sistemul nu există, cum ne putem închipui că așa, peste noapte, un Ministrer ca vai de el, cum e cel al Culturii din RM, se va trezi să facă un concurs de proiecte pentru selectarea unuia, care să reprezinte RM la cel mai important for al artei actuale?!? Este astuțios să se creadă asta, și mai ales – contraproductiv și lipsit de coloană și probitate profesională. Am mai spus-o, și mă repet: cultivarea acestei idei trebuie să se facă între Bienale; comunitatea nu trebuie doar să pulverizeze în ajunul Bienalelor emoții & nemulțumiri, ironii & idiosincrazii, ci să lucreze cu potențialul și materialul existent, atît cît este, să furnizeze celor din forurile de decizii idei & propuneri de proiecte concrete, realizabile. Altfel, riscăm să ne punem această chestiune doar cîteva zile o dată la doi ani, și să nu rămînem decît cu resentimente pe termen mediu sau lung, și mai rău – cu o neînțelegere definitivă…a adevăratei dimensiuni a problemei.

Arta contemporană are ideologiile ei, politica ei, o estetică proprie, bine definită deja, și astea ar trebui să fie niște priorități pentru discuții / conferințe / dezbateri…Deocamdată acestea au, în cazul nostru concret,dimensiunea unei șuete de budoir. Vrem să discutăm despre artă, mai ales în lipsa vădită a acesteia?

P.S. Aici se poate vedea un ciclu de fotografii care demonstrează condiția artistului autentic din RM. Atelierul & depozitul de lucrări ale lui Mark Verlan (Marioca Fiul Ploii). Acest artist nu încetează să mă suprindă. Cred că prin 2002 a fost descoperit de curatorul providențial Harald Szeemann, dar moartea acestuia, în 2005, a retezat practic cariera internațională a lui Verlan…

Vladimir Bulat http://ochiuldeveghe.over-blog.com

Nesterova -Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG

Inaugurarea Albumului Centrul Istoric al Chisinaului la inceputul sec. al XIX-lea.

1st collector for Nesterova -Oameni-Enciclopedii ale Chisinaului.MPG
Follow my videos on vodpod

Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”

Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală organizează în ziua de 11 martie 2011, ora 10.00,  Conferinţa Ştiinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective” în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. În cadrul ei vor fi prezentate mai multe realizări ce vin să marcheze aniversarea a cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a „Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”.
La conferinţă va fi discutată oportunitatea, metodologia şi elementele-candidate propuse pentru completarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, prin care statul ia la evidenţă  bogăţia patrimoniului cultural imaterial de pe teritoriul său.
În această zi va fi lansat site-ul www.patrimoniuimaterial.md administrat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Pe el sunt afişate documentele importante elaborate de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial pentru aplicarea prevederilor Convenţiei UNESCO în Republica Moldova, Proiectul pilot al Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, fotografii şi filme despre folclorul şi obiceiurile autentice.

Conferinţa îşi începe lucrările la ora 10.00 şi va întruni la această conlucrare naţională reprezentanţi ai secţiilor şi direcţiilor de cultură, responsabili din domeniul cercetării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural, profesori şi studenţi de la facultăţile de profil, reprezentanţi ai societăţii civile şi cei ai organismelor internaţionale susţinătoare de proiecte în domeniul patrimoniul cultural.

Programul conferinţei

Adresa Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală:

Chişinău, str. M. Kogălniceanu, nr. 82, tel. 24.54.09; 23.88.68; 24.40.02
Tel. Ministerul Culturii al Republicii Moldova: 23.22.04

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Proiect

Planul de acţiuni pentru realizarea Convenţiei „Cultura 2015”

Obiectivele	Acţiunile	Termenul
Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene	Elaborarea şi aprobarea „Strategiei de dezvoltarea a culturii în Republica Moldova pentru anii 2015 – 2019”	Ianuarie, 2014
	Aprobarea regulamentului cu privirea la reabilitarea şi întreţinerea obiectelor istorico-culturale în baza Legii parteneriatului public-privat	Noiembrie, 2011
	Aprobarea planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova	Septembrie, 2012
Perfectarea cadrului legal pentru facilitarea activităţii culturale	Adoptarea Legii cu privire la Uniunile de Creaţie	Martie , 2012
	Adoptarea Legii cu privire la statutul omului de creaţie	Aprilie, 2013
Reformarea sistemului de finanţare a culturii, asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi distribuirea bugetului culturi	Aprobarea Legii Fondului Cultural din Republica Moldova	Martie, 2011
	Modificarea legii şi stabilirea nivelului de salarizare a angajaţilor din domeniul culturii egal cu cel din domeniul educaţiei	Iunie, 2011
	Aprobarea regulamentului cu privire la principiile de finanţare a instituţiilor din cadrul Ministerului Culturii	Septembrie, 2011
	Modificarea Legii Culturii în scopul stabilirii unui procent obligatoriu de alocaţii pentru cultură pentru toate bugetele – naşional, raional, local (responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor legale)	Martie, 2012
Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale locale	Aprobarea planului de acţiuni pentru reformarea şi modernozarea activităţii Caselor de Cultură	Mai, 2012
	Asigurarea cu calculatoare şi acces la Internet a tuturor bibliotecilor	Decembrie, 2012
	Aprobarea programului de dezvoltare a cinematografiei şi reformării studioului „Moldova Film”	Ianuarie, 2013
Susţinerea mobilităţii naţionale şi transnaţionale a operelor şi produselor culturale	Lansarea programului de susţinere a mobilităţii produselor culturale prin ţară.	August, 2012
Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane pentru activitatea în noile condiţii economice	Lansarea Centrului de Instruire a angajaţilor din cultură	Septembrie, 2011

Ce promit partidele pentru cultură

La sugestia uniunilor de creaţie, instituţiile şi organizaţiile de cultură, pe de o parte, şi reprezentanţii partidelor politice de orientare democrată, pe de altă parte, au semnat, sâmbătă, Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în R. Moldova. Actul conţine un şir de obiective care urmează să fie implementate până în anul 2015 în scopul modernizării şi integrării R. Moldova în circuitul cultural internaţional.

Casele de cultură din R. Moldova ar putea suporta un amplu proces de restructurare şi modernizare. Aceasta ar însemna ca până în 2015, în cadrul acestor instituţii, tinerii din sate ar putea merge la film, beneficia de cursuri profesionale de croitorie sau machiaj, iar bătrânii vor fi incluşi în diverse acţiuni culturale. Acestea sunt doar unele obiective pe care le prevede Convenţia „Cultura 2015”.

Convenţia mai prescrie un şir de acţiuni de bază care au drept scop modernizarea şi integrarea culturii R. Moldova în circuitul internaţional: aprobarea, până în 2015, a planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al R.M, adoptarea Legii cu privire la statului omului de creaţie, aprobarea Legii Fondului Cultural, asigurarea cu calculatoare şi acces la internet a tuturor bibliotecilor, precum şi crearea unui centru de instruire a angajaţilor din cultură.

Prezent la eveniment, directorul de programe pentru vecinătatea UE al Fundaţiei Culturale Europene, Philipp Dietachmair, a declarat că „este o iniţiativă corectă, la fel cum au procedat mai multe ţări europene, de a investi întâi de toate în cultura cetăţenilor unui stat. De aceeaşi părere a fost şi Corina Răceanu, expert internaţional în politici culturale. „Ţările din estul Europei ca România, Rusia, sau Ucraina au implementat proiecte similare. Problemele economice ale R. Moldova pot fi rezolvate prin prisma culturii şi tot factorul cultural stă la baza integrării R.M în Uniunea Europeană”, a adăugat experta.

Directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabinschii, a menţionat că prin semnarea Convenţiei, se aşteaptă ca „partidele să conştientizeze că, în dezvoltare unui stat, factorul cultural este la fel de important precum cel politic”. Potrivit lui Reabcinschi, nivelul scăzut de cultură a cetăţenilor R. Moldova este un rezultat al dezinteresului de a investi în cultură.

Irina Papuc, Timpul

Oameni de creaţie şi reprezentanţi ai politicului au semnat Convenţia „Cultura 2015”

Reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor culturale şi reprezentanţi ai partidelor politice au semnat, sâmbătă, Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova – „Cultura 2015”. Potrivit semnatarilor, actul are drept scop modernizarea şi integrarea culturii Republicii Moldova în circuitul internaţional, transmite Info-Prim Neo.

Regizorul Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, a declarat că în Republica Moldova partidele politice sunt interesate de crearea imaginei proprii în contextul evenimentelor culturale, or cultura nu ar trebui să reprezinte un mijloc de promovare a intereselor politice. Semnarea Convenţiei „Cultura 2015” vrea să elimine politicului din spectrul cultural. Cultura şi politica vor avea doar interferenţe tangenţiale.

Potrivit regizorului, acordul în cauză va facilita protejarea şi integrarea patrimoniului cultural în sistemul valorilor europene. Totodată, va fi perfectat cadrul legal pentru facilitarea activităţilor culturale, fiind reformat şi sistemul de finaţare a culturii.

„Scopul Convenţiei este de a da un vector nou de dezvoltare culturii Republicii Moldova. Pentru că atunci când vorbim despre cultură, în special când aceasta o fac politicienii, se vorbeşte doar la mod declarativ. Iar pentru dezvoltarea culturii este nevoie de un plan de acţiuni concrete. Avem nevoie de implicarea comunităţii culturale în procesul decizional asupra problemelor culturale” a declarat directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi.

Convenţia cu privire la susţinerea şi dezvoltarea culturii în Republica Moldova „Cultura 2015” a fost semnată de partidele Alianţei pentru Integrare Europeană şi mai multe instituţii culturale. Printre acţiunile de bază prevăzute sunt: aprobarea de legi privind Fondul Cultural,Uniunile de Creaţie şi Statutul Omului de Creaţie. De asemenea, urmează să fie lansat Centrul de instruire a angajaţilor din cultură şi Programul privind susţinerea mobilităţii produselor culturale din ţară.

Info-Prim Neo.

Când va fi creat Fondul Culturii în R. Moldova?

Cultura e îngropată la propriu şi la figurat Cea mai săracă ţară din Europa îşi lasă cultura de izbelişte, iar pe oamenii de cultură îi îngroapă, la propriu şi la figurat, vărsând lacrimi de crocodil. De salvarea spiritualităţii depinde avansarea societăţii noastre, dar cine e preocupat la modul serios de starea reală a culturii în Republica Moldova? Cea mai săracă ţară din Europa are nevoie de un Fond al Culturii Se pare că una dintre soluţii a fost identificată la finele secolului trecut – vorbim de crearea unui Fond al Culturii din care să fie finanţate proiecte artistice orginale, de perspectivă. Despre acest Fond se discută de aproape douăzeci de ani, dar abia la Congresul oamenilor de cultură din 12 decembrie 2009 s-a decis că unul dintre cele mai importante obiective ale participanţilor la congres ar fi „Crearea Fondului Culturii care să includă mijloace bugetare şi extrabugetare destinate proiectelor cultural-artistice” (am citat din rezoluţia Congresului oamenilor de cultură – n.a.). A fost elaborat şi un proiect de lege cu privire la Fondul Culturii, în care se stipulează: „Fondul Culturii este persoană juridică de drept public şi dispune de un patrimoniu, în condiţiile legii, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în Regulamentul său (Articolul 6); Fondul Culturii acordă sprijin financiar sub formă de granturi persoanelor juridice de drept public şi privat, precum şi persoanelor fizice în condiţiile prezentei legi şi regulamentelor. Granturile se acordă pentru: a) realizarea de proiecte şi programe din toate domeniile culturii şi artei în funcţie de priorităţile anuale stabilite de către Consiliul de administrare; b) dezvoltarea de proiecte artistice individuale; c) susţinerea activităţilor de studii, formare profesională, cercetare sub formă de burse de studii (Articolul 9); Fondul Culturii este subordonat Guvernului Republicii Moldova (Articolul 15)”. Aviz negativ din partea Guvernului Acest proiect de lege a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de un grup de deputaţi în Parlament, dar Guvernul i-a dat aviz negativ. „Guvernul nu se pronunţă, în principiu, contra ideii de creare a unui fond al culturii care ar avea menirea să susţină sferele neacoperite până acum de bugetul de stat. Proiectul respectiv are dezavantajul de a dubla organul legal, împuternicit cu elaborarea, promovarea şi finanţarea politicilor şi strategiilor culturale în persoana Ministerului Culturii”, se arată în avizul negativ al executivului. Aşadar, nici actuala guvernare nu a găsit de cuviinţă să aprobe înfiinţarea unui Fond al Culturii, fapt ce a nemulţumit uniunile de creaţie, oamenii de cultură şi de artă, profesioniştii din domeniul politicilor culturale, astfel încât se impune o dezbatere a problemei date, o confruntare a diferitor puncte de vedere. Nu vom putea asimila fondurile internaţionale fără un Fond Naţional al Culturii Pentru Veaceslav Reabcinschi, director al Centrului de Politici Culturale din R. Moldova, crearea Fondului Naţional al Culturii ar fi o dovadă de sincronizare cu politicile culturale ale altor state europene, de exemplu, ţările baltice, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, România, unde astfel de fonduri există demult „Ideea înfiinţării Fondului Culturii nu este originală, nu e invenţia noastră. Fonduri culturale există în toate ţările Uniunii Europene, ele sunt susţinute de stat şi chiar funcţionează ca instituţii de stat. În R. Moldova a fost elaborat un proiect de lege privind Fondul Culturii încă în 2006, la acest proiect au lucrat cunoscuţi oameni de cultură de la noi, sub îndrumarea unor experţi din Uniunea Europeană. Din păcate, guvernarea de atunci, comunistă, nu a înţeles rostul Fondului Culturii, proiectul a fost modificat foarte mult, în dezavantajul oamenilor de cultură, de aceea noi l-am retras”, relatează Veaceslav Reabcinschi, făcând următoarele precizări: „Am depus proiectul şi în actualul Parlament. În proiect se stipuleză că Fondul Culturii se constituie din resurse din partea statului, din partea societăţii (agenţi economici, stabilirea de accize) şi din fondurile internaţionale, majoritatea mijloacelor urmând să vină din fondurile internaţionale. UE va îndrepta spre Moldova sume importante de bani pentru cultură, dar noi nu îi vom putea asimila, dacă nu vom crea un mecansim special, şi anume Fondul Culturii din RM. Am avut noroc că în noul Legislativ avem personalităţi remarcabile din sfera culturii – Ghenadie Ciobanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu, Oleg Serebrian, ei au participat la actualizarea proiectului de lege şi la promovarea lui în Parlament. Dar în Executiv proiectul nu a fost aprobat, acest lucru provocând o dezamăgire printre oamenii de cultură”. Certitudini şi dubii Pe de altă parte, Dina Ghimpu, şef al Direcţiei Strategii Culturale de la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, explică: „Ideea creării Fondului Culturii a apărut cu vreo 17 ani în urmă. De fapt, noi am preluat-o de la alte ţări europene, e o idee foarte bună. Am ţinut cont de ea la elaborarea Legii Culturii, am ataşat la această lege un regulament cu privire la funcţionarea Fondului Culturii. Era un regulament bine articulat, dar până la urmă nu a mers, pentru că şi atunci, în 2006, era criză, şi acum e criză. În 2010, s-a revenit la ideea înfiinţării Fondului Culturii, ea a venit din partea uniunilor de creaţie, care au propus o variantă a unui proiect de lege. Noi (la Ministerul Culturii – n.a.) am pregătit o variantă a noastră, de fapt, am revigorat-o pe cea veche, am refăcut-o substanţial. Când am examinat varianta propusă de uniunile de creaţie, am observat că, în versiunea lor, Fondul Culturii ar fi trebuit să aibă statutul de organizaţie nonguvernamentală”. Dina Ghimpu subliniază că „faptul acesta a stârnit dubii foarte mari, deoarece, dacă banii se iau din bugetul de stat, adică de pe spatele contribuabililor, o astfel de organizaţie nu mai poate fi nonguvernamentală. Oare o organizaţie nonguvernamentală, care nu e controlată financiar, poate gestiona banii mai bine decât un minister, care e supus atâtor controale?”. Potrivit Dinei Ghimpu, „actualul guvern a dat aviz negativ respectivului proiect de lege, pentru că au apărut aceste dubii. Şi Ministerul Justiţiei, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul Culturii s-au întrebat de ce mai trebuie creată o suprastructură pe lângă Ministerul Culturii, adică în afara Ministerului Culturii? Nu avem nevoie de astfel de paralelisme, de organizaţii care ar dubla activitatea Ministerului Culturii”. În opinia lui Ghenadie Ciobanu, preşedinte de onoare al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, parlamentar, „un Fond Naţional al Culturii este foarte necesar în Republica Moldova, ţine de strategia şi politica culturală majoră. Un astfel de Fond ar acumula banii pe care nu reuşeşte să-i acumuleze Ministerul Culturii”. Ghenadie Ciobanu a comunicat pentru JURNAL de Chişinău: „Noi mai întâi am discutat proiectul Legii privind Fondul Culturii în Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, l-au susţinut toţi oamenii de cultură din Legislativ – Corina Fusu, Iurie Colesnic, Ion Hadârcă, Oleg Serebrian. Apoi am propus proiectul Legii privind Fondul Culturii în actualul Parlament, dar nu a fost aprobat. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament, trebuie să mai lucrăm la el împreună cu Ministerul Finanţelor, în vederea adaptării acestuia la legislaţia noastră, în special privind mecanismul de percepere a taxelor”. Proiectul trebuie sprijinit în viitorul Parlament „Fondul Naţional al Culturii trebuie să fie un parteneriat între societatea civilă şi reprezentanţii statului, adică să fie nemandatar. Dacă ar fi o organizaţie de stat, degeaba s-ar face, pentru că bugetul e una, iar posibilităţile nebugetare sunt cu totul altceva. Ca să accesăm fonduri europene, avem nevoie de un astfel de Fond al Culturii, nemandatar, căci fundaţiile străine nu colaborează cu organizaţii de stat”, a mai accentuat Ghenadie Cobanu, care consideră că „nu ar exista nici un fel de paralelisme cu Ministerul Culturii – lucrul acesta e confirmat de activitatea de succes a Fondurilor Culturii din ţările UE. Proiectul legii privind Fondul Culturii trebuie neapărat sprijinit în viitorul Parlament. Ar fi pentru noi o premieră”. O premieră amânată de douăzeci de ani şi pe care mulţi oameni de cultură nu vor apuca s-o mai vadă transpusă de pe hârtie în realitate.

Irina Nechit

Cultura, pe drumuri

1st collector for Cultura, pe drumuri
Follow my videos on vodpod

Douăzeci, zece-probă de cultură

Douăzeci, zece-probă de cultură, posted with vodpod

Patrimoniul Cultural Demolat

O pagina din Cartea neagra a patrimoniului cultural, care in curind va fi lansata si va putea fi obtinuta in mod gratuit de la Agentia de inspectare si restaurare a monumentelor.

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010

Casele de Cultura din Moldova Sondaj 2010, posted with vodpod

Leancă, la sfat cu scriitorii-Cultură

more about “Leancă, la sfat cu scriitorii-Cultură“, posted with vodpod

Pagubele Comunismului

more about “Pagubele Comunismului“, posted with vodpod

I CONGRES AL OAMENILOR DE CULTURĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

12 decembrie 2009, Palatul Republicii, ora 12.00

 

COMUNICAT DE PRESĂ

La 12 decembrie 2009 îşi va ţine lucrările primul Congres al Oamenilor de Cultură din Republica Moldova organizat de Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) şi Centrul de Politici Culturale. Reconsiderarea rolului culturii în societatea moldavă de astăzi, raportul dintre Putere şi cultură, revitalizarea mişcării culturale în teritoriu, reforma sistemului de finanţare a culturii, statutul omului de cultură – iată chestiunile de bază ce vor fi dezbătute la for.

La Congres vor participa circa 700 de delegaţi din întreaga republică, ei reprezentând Uniuni de Creaţie, instituţii de cultură de stat şi private, administratori culturali din toate raioanele ţării, organizaţii non-guvernamentale din domeniu, oaspeţi din ţară şi de  peste hotare. Sunt aşteptaţi, de asemenea, demnitari din conducerea de vârf a ţării.

Congresul va face bilanţul Dezbaterilor Naţionale în problemele culturii desfăşurate în luna noiembrie la Chişinău, Bălţi şi Cahul şi va stabili priorităţile de activitate în domeniu.

Totodată, la Congres va fi ales Consiliul de Adminstrare, care va reuni reprezentanţi ai tuturor domeniilor de cultură şi care va monitoriza reforma în cultură.

Comitetul Organizatoric

Tel. 738666