Aviz FALS în cazul demolării clădirii din str. V. Pârcălab 71?

După protestul de ieri al grupului de inițiativă “Poștașii Chișinăului”, azi, la Primăria Capitalei a fost organizată o ședință pentru a dezbate subiectul demolării edificiului de importanță istorică din str. Vlaicu Pârcălab 71. La eveniment a fost prezent arhitectul-șef al Chișinăului, Vladimir Modârcă, Chiril Lucinschi, președintele comisiei parlamentare pentru cultură, Aleksandr Bilinchis, reprezentant al Leopress SRL, Ion Ștefăniță, director al Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM), dar și reprezentanți ai societății civile.

Atât partea care reprezenta Leopress SRL, cât și reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat că au acționat strict în baza documentelor parvenite la cele două instituții. Participanții nu au reușit să ajungă la un numitor comun cum a fost posibil ca imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77 și cel din str. V. Pârcălab 71 să fie comasate de Cadastru, din moment ce unul dintre ele reprezenta monument de importanță națională.

Într-un final, direcția arhitectură a Primăriei a declarat că a avizat inițial demolarea după ce a primit un proces-veral de la Ministerul Culturii, în care se spune că se acceptă demolarea clădirii și păstrarea doar a fațadei (n. red. Consiliul Național de Experți pentru protecția monumentelor istorice). Acesta datează de pe vremea comuniștilor, când Artur Cozma deținea funcția de ministru al Culturii. De cealaltă parte, Nistor Grozavu, viceprimar al Capitalei, a declarat ieri că nu a participat și nu are cunoștință de un asemenea proces verbal în care să fi aprobat o asemenea decizie. Ion Ștefăniță a declarat că aceeași poziție au mai mulți membri ai “comisiei misterioase”, care nu și-ar fi dat acordul pentru o astfel de acțiune.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.

UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.

Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Grupul de inițiativă “Poștașii Chișinăului” a protestat ieri față de acțiunile companiei care a demolat monumentul de arhitectură.

Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, Chiril Lucinschi, a promis participanților că va cere o investigație a Procuraturii Generale în privința veridicității procesului verbal. “Vă promit că vom face și modificările necesare în legea cu privire la protecţia patrimoniului cultural al mun. Chişinău şi al R. Moldova. Trebuie să schimbăm și sancțiunile pentru astfel de încălcări, care nu mai sunt relevante pentru anii ’90. Sunt fapte dubioase aici și trebuie investigate de Procuratura Generală”, a conchis Lucinschi.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a menționat în cadrul ședinței că monumentul de importanță națională a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoaterea acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Lilian Carp, șeful aparatului primarului Capitalei, a declarat că dacă se va dovedi că Procesul-Verbal este fals, atunci persoanele care l-au întocmit vor fi trase la răspundere. Acesta a menționat că Primăria va cere Procuraturii să investigheze minuțios acest caz.

Antonița Fonari, reprezentant al societății civile și coordonator al grupului Poștașii Chișinăului, i-a spus lui Aleksandr Bilinschis că grupul de inițiativă nu acceptă un zgârâie-nori în centrul Capitalei și își dorește restabilirea monumentului de arhitectură așa cum a fost.
UNIMEDIA amintește că după demolarea clădirii din str. V. Pârcălab 71, Primăria Chișinău a difuzat un comunicat în care se spune că aceasta în 2008 a eliberat autorizație de desființare pentru imobilul din strada Mitropolit Varlaam 77, între timp cele două imobile au fost comasate. Conform informaţiei ÎS „Cadastru”, adresa juridică a imobilului din strada Vlaicu Pârcălab, 71, a fost modificată, devenind str. Mitropolit Varlaam 77, iar Primăria Chişinău a dispus sistarea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare.
Clădirea despre care se spune că a aparținut primei Poște din Chișinău a fost distrusă de două ori – odată în timpul celui de-al doilea Război Mondial și a doua oară – în 2011 – timp de 2 zile cu excavatorul.

Demers

Procuratura Generală a R.Moldova

Dlui Valeriu Zubco

Procuror General

      Comisia
parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
intervine cu solicitarea de a dispune investigarea cazurilor înregistrate de
demolare și mutilare a monumentelor de arhitectură și cultură națională incluse
în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În acest context, Vă aducem la cunoștință, că
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a sesizat Procuratura mun.
Chișinău pe marginea mai multor cazuri de încălcare flagrantă a legislației
privind ocrotirea monumentelor (Legea RM privind ocrotirea monumentelor nr.
1530 din 22iunie 1993). Spre regret, nici un caz nu s-a soldat cu inițierea
unei anchete, răspunsurile la sesizări având același răspuns ”fapta nu
întrunește elementele infracțiunii”.

Comisia
cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a organizat audieri
publice ”Patrimoniu Arhitectural: Trecut Prezent Viitor” cu participarea
reprezentanților societății civile, a instituțiilor de stat din domeniu,
corpului diplomatic. Urmare a audierilor, au fost depistate multiple  încălcări grave ale legislației de către
agenții economici, iar  fenomenul  distrugerii continue a obiectivelor de
arhitectură  de o valoare inestimabilă  a fost calificat ca un impact grav asupra
ocrotirii și valorificării patrimoniului cultural național.

Reieșind din cele menționate, Comisia solicită
investigarea cazurilor depistate și reflectate în materialele anexate la
prezentul demers.

Cu rezultatele examinării prezentei adresări
Comisia solicită să fie familiarizată în termenii prevăzuți de legislația în
vigoare.

Președintele Comisiei                                                             Chiril LUCINSCHI

Demolatorii au prins curaj

Nimeni şi nimic nu-i opreşte pe cei care distrug, încetul cu încetul, edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, monument de istorie şi arhitectură de importanţă naţională. Dacă în luna mai muncitorii demolau pe ascuns clădirea, camuflaţi de o pânză verde, în iunie ei nu se mai feresc de ochii trecătorilor şi pot fi văzuţi cum strică fără nicio tresărire pereţii edificiului-monument.

Ion Ştefăniţă, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, a declarat pentru JURNAL: „Demolarea ilegală continuă. Muncitorii vor să păstreze, chipurile, faţada, dar oricum, monumentul se distruge. Regretăm că organele de drept nu cercetează cazul. Procuratura nu a început urmărirea penală, de aceea suntem pe cale de a pierde monumentul”.

Arhitectul-şef al Chişinăului, Vlad Modârcă, s-a arătat surprins de faptul că această clădire, aflată la doi paşi de Primăria municipală, e distrusă în plină zi: „Se demolează chiar acum? Nu ştiu nimic, eu sunt la catedră. Ceea ce vă pot spune cu siguranţă e că Primăria Municipiului Chişinău a emis încă în 2008 o dispoziţie privind stoparea demolărilor şi anularea tuturor certificatelor de reconstrucţie”.

Amintim că monumentul de pe Vlaicu Pârcălab 71 e proprietate a Moldpresa S.A., transmisă în gestiune pentru 99 de ani companiei moldo-turce „Leopress”. Patronii intenţionează să construiască în locul ei un business centru cu şapte niveluri şi cu două niveluri la subsol, pentru parcări subterane.

Directorul AIRM Ion Ştefăniţă ne-a mai comunicat că Primăria de Chişinău a dat în judecată compania „Leopress” şi a pierdut procesul.

Edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, construit în primul deceniu al secolului XX (arhitect, Mitrofan Elladi), face parte din Centrul Istoric al capitalei. Clădirea a fost prima staţie de telefonie din Chişinău.

Irina Nechit

MOLDOVAN SOPRANO VALENTINA NAFORNITA WINS SINGER OF THE WORLD TITLE

The Associated Press (USA) June 20, 2011

A young soprano from Moldova has won the prestigious BBC Cardiff Singer of the World Competition, the launch pad for many operatic careers. Twenty-four-year-old Valentina Nafornita swept the board in Sunday night’s final, winning both the 15,000-pound ($24,200) Singer of the World prize and the 2,000-pound audience prize voted by people at the concerts and watching on television. She triumphed over four other finalists — Olesysa Petrova of Russia, Andrei Bondarenko from Ukraine, Hye Jung Lee from South Korea and Meeta Raval from Britain. The BBC Singer of the World Competition is held every other year.

Foametea din 1946 şi relaţiile dintre oameni

În toate mărturiile supravieţuitorilor foametei din 1946-1947 pe care le-am găsit în cartea lui Alexei VakulovskiÎn gura foametei apărută în 2011 la Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, se spune negru pe alb că originea acestei catastrofe de neimaginat, una dintre cele mai mari din istoria basarabenilor, a fost una politică.

În zecile de depoziţii ale locuitorilor din Antoneşti care au reuşit să rămână în viaţă după această nenorocire de proporţii apocaliptice, se arată că foametea din acea perioadă nu fusese provocată de seceta din 1946, fiindcă, de rău, de bine, oamenii adunaseră o minimă recoltă care le-ar fi permis să ajungă la vară, ci fusese o creaţie a autorităţilor sovietice, care organizaseră în fiecare sat echipe de hăitaşi care rechiziţionau la stat toate rezervele de grâu şi de porumb ale ţăranilor („Munceam zi şi noapte cu Colea, adunam pâinea, iar ei veneau şi ne-o luau. Nu dovedeai bine să hărmăneşti pâinea că veneau şi ţi-o luau toată…”). Punând cap la cap mărturiile ţăranilor din Antoneşti pe care i-a intervievat regretatul profesor de literatură şi scriitorul Alexei Vakulovski, nu putem să tragem decât o singură concluzie: că foametea din 1946 a fost o bombă atomică pe care nomenclaturiştii sovietici au aruncat-o în satele basarabene. Cartea regretatului profesor şi scriitor Alexei Vakulovski descrie plenar atmosfera otrăvită din timpul foametei, dar mai ales arată foarte limpede cum a influenţat aceasta asupra relaţiilor dintre oameni, dar şi asupra fiecărui om în parte. Şi nu e vorba doar despre cazuri de canibalism, cu toate că oamenii din această carte amintesc şi despre aceste crime abominabile, ci despre faptul că pe unii oameni foametea i-a făcut şi mai nobili, iar pe alţii i-a înrăit şi mai tare. Majoritatea celor trimişi să măture grâul din casele basarabenilor erau nişte cozi de topor, dar printre ei se mai nimereau şi unii care le ziceau în barbă ţăranilor să mai dosească pe undeva câţiva pumni de făină („Când cei doi activişti au ieşit afară, cel rămas îmi spuse: Mai repede, lele, ascunde un tobultoc pentru copilaşi”). Totuşi, aceştia erau minoritari şi predominau cei care îşi pierduseră orice trăsătură umană.

Repet, cel mai mare merit al cărţii lui Alexei Vakulovski nu e acela de-a fi o colecţie de grozăvii, cu toate că le descrie şi pe acestea, adică aminteşte că pentru a supravieţui unii oameni şi-au mâncat pisicile, câinii, şobolanii din pod, coji de copaci, opincile, pantofii sau fel de fel de buruieni şi aşa mai departe, ci insistă să arate impactul foametei asupra relaţiilor dintre părinţi şi copii, soţi, fraţi, rude, vecini sau consăteni. Unele mame sau unii taţi în timpul foametei şi-au abandonat copiii sau doar unora dintre ei le dădeau de mâncare, iar alţii au salvat oameni de la moarte. Unii oameni s-au comportat ca nişte laşi şi ca nişte fiare, iar alţii au fost nişte eroi şi au dat dovadă de largheţe sufletească. Nu întâmplător, după foametea din 1946, ne zice Alexei Vakulovski, unii copii nu au mai vorbit niciodată cu părinţii lor, iar alţii s-au împrietenit şi mai tare. Cartea lui Alexei Vakulovski adună cele mai diverse perspective asupra foametei şi relevă toate felurile de comportamente umane. De aceea, ea reprezintă un document uman de neegalat. Citind această carte, am rămas cu un regret şi cu o bucurie. Cu o bucurie că am citit o carte excepţională şi cu un regret că profesorul Alexei Vakulovski nu a reuşit să se realizeze ca prozator, fiindcă, sunt sigur de asta, ar fi putut fi un mare scriitor.

Dumitru Crudu, Timpul

Bienala de artă de la Veneţia

Pe 4 iunie, va fi inaugurată cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de la Veneţia. R. Moldova va fi prezentată în două pavilioane. Pictorii de la noi, însă, consideră dubios felul în care au fost selectaţi reprezentanţii R. Moldova la acest eveniment artistic european.
În opinia lui Ştefan Rusu, artist vizual, la Bienala de Artă de la Veneţia se prezintă arta contemporană care oglindeşte lucrurile în complexitate. Reprezentanţii R. Moldova ar fi trebuit selectaţi printr-un concurs special, ceea ce nu s-a întâmplat, susţine artistul.

Mai mult decât atât, oriunde în altă parte, pretendenţii de a reprezenta ţara participă la concursuri deschis, fiind apreciaţi de un juriu impunător. În Moldova, însă, lucrurile par lipsite de transparenţă, n-a fost anunţat niciun concurs, nu este clar prin ce minune anume aceşti artişti au ajuns să ne reprezinte. La fel de netransparent s-a făcut selecţia artiştilor moldoveni şi pentru  ediţiile din 2007 şi 2009. Ştefan Rusu spune că a aflat despre participarea R. Moldova la aceste evenimente doar după prezentarea de la Veneţia: «În Moldova n-a ajuns nicio informaţie de nicio culoare, nici critică, nici laudativă. Noi avem peste 500 de profesionişti doar în domeniul artelor plastice. În plus, pe lângă cei din ţară, avem mulţi artişti stabiliţi în afara ţării, care sunt foarte activi, care practică şi care ar fi putut veni cu un proiect concret de participare, dacă li s-ar fi dat şansa».

Unul dintre aceşti artişti este pictorul Pavel Brăila, care susţine că Ministerul Culturii trebuie să anunţe comisarul pavilionului şi concursul în cadrul căruia curatorii prezintă artiştii şi conceptul expoziţiei, care trebuie să corespundă conceptului Bienalei. «La Bienală trebuie să fie prezentat un proiect artistic bun, ce nu ţine neapărat de ţară, mai spune pictorul. Important este ca lucrările să fie din context contemporan, nu simple picturi cu nuanţe de expresionism sau cubism». Brăila va participa la Bienala din acest an, dar în pavilionul României. Va fi prezentată o revistă despre lucrarea sa. Dacă însă i s-ar fi propus să prezinte R. Moldova, artistul spune că, probabil, ar fi fost de acord, în cazul în care ar fi fost sigur că e un concurs transparent.

Nu este pentru prima dată când artiştii din R. Moldova participă la Bienală în pavilionul altei ţări.

Astfel, în 2005, scriitoarea Nicoleta Esinencu a participat de asemenea în pavilionul României. «Am primit o invitaţie de la curatorul Marius Babei. Proiectul a fost prezentat de artistul Daniel Knorr, îşi aminteşte scriitoarea. Ideea era de a prezenta un pavilion gol şi de a face o publicaţie în care să se pună texte despre Europa. A fost ales textul meu «Fuck You Eu.ro.pa!». A fost anunţat un concurs la Ministerul Culturii din România. Marius Babei a depus proiectul, a câştigat şi l-a realizat. Pare foarte simplu atunci când totul e corect.» Nicoleta Esinencu îşi dă cu părerea că, dacă ar fi mai multă transparenţă, totul ar fi mult mai clar. În caz contrar, primul lucru pe care-l bănuieşti, susţine scriitoarea, este «corupţia sau interese, sau promovare, sau cumătrism».

În toate ţările concursul este organizat de Ministerul Culturii, iar în final juriul competent în domeniul dat numeşte învingătorii. Boris Focşa, ministrul culturii, susţine că Moldova nu are un contract încheiat cu Veneţia, din care cauză: «Este un concurs acolo, la Veneţia, şi ei selectează proiectele, nu Ministerul Culturii din Moldova».

Participanţii la Bienală susţin că la Ministerul Culturii din Veneţia a avut loc un concurs, unde fiecare dintre ei şi-a prezentat proiectul şi în urma căruia a primit acordul de a-şi prezenta ţara. Problema este că Moldova nu are un pavilion în Veneţia. Din această cauză, ei sunt nevoiţi să arendeze un loc pentru a-şi putea prezenta proiectul, ceea ce e foarte costisitor şi, susţine Nicoleta Stati, participanţii sunt nevoiţi să caute sponsori. Astfel, pictorul Mark Verlan spune că, pentru a putea participa la Bienală, «trebuie să fii pictor, să ai talent, multă răbdare şi… bani, mulţi-mulţi bani. Fără bani nu faci nimic».

Igor Avramenco, unul dintre reprezentanţii brand-ului «Moio», este indignat de faptul că statul nu acordă ajutor financiar: «Rusia a acordat opt milioane de euro, Ucraina – două milioane, iar Moldova – niciun bănuţ. Eu personal m-am adresat autorităţilor statului. Am trimis chiar şi mesaje electronice, dar nimeni nu mi-a răspuns, deşi noi promovăm ţara noastră. Păcat că statul nu înţelege importanţa acestui fapt».

Pentru prima dată în istoria Bienalei, unei ţări i se permite să prezinte două pavilioane. Igor Avramenco spune că aceasta este o excepţie care nu s-a mai întâmplat până acum. Astfel, un pavilion va fi prezentat de Mark Verlan, Aliona Cononova şi Igor Avramenco, cu proiectul intitulat «Transnistria», iar în celălalt pavilion va fi prezentat vernisajul expozițiilor «Cognition» de Nicoleta Stati și «World around me» de Valeria Duca. Reprezentanţii R. Moldova nu ştiu mare lucru despre proiectele altor participanţi, fiecare concentrându-se asupra propriei lucrări.

Totuşi, reprezentanţii R. Moldova la Bienala de la Veneţia speră să ţină legătura unii cu alţii. «Faptul că la Bienală participă şi alţi oameni de artă este semnificativ. Sperăm să ne înţelegem, mărturiseşte Igor Avramenco. Îi vom invita la noi şi, la rândul nostru, vom vizita pavilionul lor. Poate aşa va începe primul dialog». Echipa sa va prezenta o uşă întredeschisă, care ar simboliza necesitatea ca cineva să facă primul pas spre comunicare. Mai mult decât atât, după cum susţine reprezentantul brand-ului «Moio», s-a depus deja cerere ca proiectul grupului lor, după Bienală, să fie expus la un muzeu din Milano.

Bienala de Artă de la Veneţia este cel mai vechi şi mai prestigios eveniment de artă. Ea a fost inaugurată în 1895. Deşi este cea mai veche, aici este reflectată anume arta contemporană. În 2011, Bienala de la Veneţia se va desfăşura în perioada 4 iunie – 27 noiembrie, când expoziţiile vor fi deschise publicului larg.

Olga Bulat, ŞSAJ

Tudor Zbirnea

Tudor Zbirnea , posted with vodpod

COMPANIA „LEO PRES” VA ACŢIONA PRIMĂRIA CHIŞINĂU ÎN JUDECATĂ, CERÎND DESPĂGUBIRI ÎN SUMĂ DE 10 MIL. LEI

Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group” (Turcia), intenţionează să acţioneze primăria Chişinău în judecată, cerînd despăgubiri în sumă de 10 mil. lei pentru acţiuni ilegale.
Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că „pe 2 martie Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, potrivit căreia ordinul primarului interimar Nistor Grozavu privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie a edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, este ilegal”.

„După pronunţarea hotărîrii, subantreprenorii au început pe bază legală lucrările de întărire şi reconstrucţie a faţadelor clădirii”, a spus el.

Potrivit lui, imediat după aceasta funcţionarii de la primărie au început să împiedice executarea lucrărilor. Arhitectul principal Vlad Modîrcă chiar s-a adresat la procuratura Chişinău pentru intentarea unei cauze penale împotriva „Leo Pres” şi conducătorilor ei.

„Procuratura a refuzat să intenteze cauza, declarînd că acţiunile „Leo Pres” sînt legale. Pe aceeaşi poziţie s-a situat şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, şi Inspecţia de Stat în Construcţii. Cu toate acestea, primăria Chişinău a emis pe 6 mai ordinul ilegal Nr. 328 privind interzicerea efectuării lucrărilor de reconstrucţie, deşi compania are toate autorizaţiile”, a comunicat Bilinchis.

Potrivit lui, „colaboratorii organelor de drept au obligat lucrătorii să stopeze lucrările de întărire a clădirii”.

„Clădirea se află într-o stare avariată. De aceea viaţa locuitorilor Chişinăului e pusă în pericol. În legătură cu aceasta compania îşi declină orice responsabilitate în caz de vreo avarie”, a spus preşedintele consiliului SA „Moldpresa”.

Potrivit lui Bilinchis, „acţiunile ilegale ale funcţionarilor de la primăria Chişinău conduc nu doar la distrugerea monumentelor istorice şi la lezarea drepturilor investitorilor în Chişinău, dar şi ameninţă bugetul capitalei cu pierderi de milioane de lei”.

Managerul companiei „Summa Group”, care activează pe piaţa moldovenească din anul 1995, Atilla Sanci, a spus că, în calitate de investitor străin, ar vrea să aducă clădirea la forma originală.

Preşedintele consiliului SA „Moldpresa”, Alexandr Bilinschis, a spus că vor acţiona primăria în judecată săptămîna viitoare şi, dacă va fi nevoie, vor căuta dreptate chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

INFOTAG precizează: Compania „Leo Pres”, fondată de SA „Moldpresa” şi „Summa Group”, deja de doi ani nu poate să înceapă reconstrucţia edificiului de pe strada Mitropolit Varlaam, 77, din cauza acţiunilor primăriei Chişinău, deşi are toate actele de autorizare. La o conferinţă de presă Alexandr Bilinschis a spus că edificiul istoric a aparţinut „Moldpresa”, însă nu a fost folosit mult timp din cauza stării avariate a acestuia. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX. Iniţial ea era destinată pentru „Societatea de credit reciproc”, iar ulterior, potrivit unei versiuni, în clădire se afla o sală de dans. Edificiul cu un nivel a fost puternic afectat în timpul celui de-al doilea război mondial, dar a fost reconstruit în 1947. Atunci au rămas intacte anumite porţiuni ale faţadei, în rest clădirea a fost construită din nou, inclusiv şi etajul joi.

„Leo Pres” a început proiectul de reconstrucţie în 2007. Înainte de începerea reconstrucţiei compania a îndeplinit toate procedurile necesare şi a primit autorizaţia pentru demolarea construcţiei avariate cu condiţia menţinerii peretelui faţadei şi consolidarea acestuia. Toate actele au fost semnate pe 2 iulie 2008 de viceprimarul Nistor Grozavu şi de arhitectul principal Vlad Modîrcă. Însă imediat ce au început lucrările, Grozavu a semnat un ordin, care a anulat toate actele anterioare. Pe 2 martie 2011 Curtea Supremă de Justiţie a lăsat în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău precum că „ordinul lui Grozavu este ilegal”.

Potrivit datelor preliminare, primul etaj va fi reconstruit conform arhitecturii iniţiale, pentru ca acolo să activeze o instituţie financiară. La celelalte etaje vor fi amplasate oficii, o cafenea şi un restaurant. Lucrările de reconstrucţie ar putea costa 10 mil. euro.

Infotag